When you've prayed every prayer that you know how to pray.
Just remember the Lord will hear and the answer is on it's way.
Our God is able.
He is mighty.
He is faithful.
And He never sleeps, He never slumbers.
He never tires of hearing our prayer.
When we are weak He becomes stronger.
So rest in His love and cast all of your cares on Him.
Do you feel that the Lord has forgotten your need.
Just remember that God is always working in ways you cannot see.
Our God is able.
He is mighty.
He is faithful.
Efeseni 2:8-9 " Caci prin Har sunteti mantuiti, prin credinta, Si aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu, Nu prin fapte ca sa nu se laude nimeni".
Cand m-am apropiat de cruce am crezut ca eu trebuie sa fac totul iar cand am plecat de la cruce am realizat ca altcineva a facut TOTUL pentru mine.
| |
In permanenţă supraestimezi importanţa aproapelui tău în viaţa ta. Pe de-o parte vrei să-l învinuieşti pentru toate problemele tale şi să‑l crucifici, cum m-ai crucificat pe mine. Pe de altă parte, vrei să-l ridici pe un piedestal şi să-l preaslăveşti, aşa cum mă preaslăveşti pe mine.
Cu toate acestea. Îţi vine foarte greu să-l tratezi pe aproapele tău ca pe un egal. Când ţi-am cerut să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi, ţi-am dat o regulă foarte simplă pe care s-o urmezi în tot ceea ce faci. Din nefericire, dacă nu te iubeşti pe tine însuţi, nu prea o să reuşeşti să-l iubeşti pe aproapele tău.
A învăţa să te iubeşti pe tine însuţi şi a învăţa să-ţi iubeşti aproapele, merg mână în mână.
Nu poţi să-l iubeşti pe semenul tău şi să te urăşti pe tine însuţi, sau să te iubeşti pe tine însuţi şi să-l urăşti pe semenul tău.
Sentimentele faţă de aproapele tău oglindesc, pur şi simplu, sentimentele tale faţă de tine însuţi.
Aşa stând lucrurile, interacţiunile cu aproapele tău te ajută să vezi ceea ce trebuie să ierţi în tine însuţi.
A-l ierta pe aproapele tău pentru greşelile lui faţă de tine îl ajută numai în cazul în care aceasta îl face capabil de a se ierta pe el însuşi.
Tot aşa, a primi iertarea aproapelui tău pentru greşelile tale faţă de el te ajută numai în cazul în care aceasta te face capabil de a te ierta pe tine însuţi.
A primi iertare din partea altora este un lucru necesar, numai în măsura în care tu crezi că este. Dacă aşa crezi - cum cred. de altfel, majoritatea oamenilor - e important să te împaci.
A le cere iertare altora demonstrează că eşti gata să te răzgândeşti în privinţa celor întâmplate.
Acesta este un prim pas important în proces.
Nu face, însă, greşeala de a da aproapelui tău „puterea” de a te ierta. Asta plasează puterea în afara ta, acolo unde ea nu poate fi niciodată.
Cere-i iertarea, dar - dacă el ţi-o refuză - să nu presupui că nu vei fi niciodată iertat. Dimpotrivă, eşti întotdeauna iertat.
Cei care refuză iertarea, şi-o refuză doar lor înşişi.
Atunci când îl condamni pe aproapele tău, poţi fi sigur că nu pe el îl condamni, ci o parte din tine însuţi de care ţi-e ruşine şi pe care nu ai acceptat-o. Faptul că descoperi nişte neajunsuri la aproapele tău nu te poate face să te simţi mai bine - întrucât aceasta doar agravează propria ta senzaţie de nevrednicie.
Nici dreptatea, nici mântuirea nu se dobândesc atacându-ţi semenul. Te rog să înţelegi aceasta, exact aşa cum ţi-o spun. Fiecare cui pe care îl baţi în palma semenului tău te ţine pe tine pironit de cruce.
Eu sunt dovada acestui fapt. Căci eu, în percepţia ta, voi rămâne pe cruce până când va înceta întregul atac. Până atunci, tu şi cu mine avem un lucru în comun: amândoi am fost crucificaţi.
În interacţiunile tale cu aproapele tău ai de făcut o alegere simplă: a-l găsi nevinovat sau a-l găsi vinovat. Această alegere are loc iarăşi şi iarăşi - în fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare clipă. Cu fiecare gând tu îl întemniţezi pe aproapele tău, sau îl eliberezi. Şi, aşa cum alegi să‑l tratezi pe el, aceeaşi judecată vei aduce asupra ta însăţi
Nu poţi ajunge în Cer, trăgându‑l înapoi pe aproapele tău - şi nici nu vei ajunge acolo, încercând să‑l cari tu. Fiecăruia dintre voi i s-au dat mijloacele de a-şi descoperi propria nevinovăţie.
Acceptă‑l, pur şi simplu, pe semenul tău şi binecuvântează-l pe calea sa. Dacă îţi cere ajutorul, dă-i‑l bucuros, dar nu încerca să faci pentru aproapele tău ceea ce trebuie să facă el pentru sine însuşi.
Este necesar ca limitele pe care le stabileşti să fie bine gândite. dacă se pune problema să treci dincolo de ele.
Nu‑l face răspunzător pe aproapele tău pentru pacea şi fericirea ta şi nu-ţi asuma nici responsabilitatea pentru pacea şi fericirea lui.
El n-a venit să te mântuiască pe tine şi nici tu n-ai venit aici ca să‑l mântuieşti pe el.
Pe de altă parte, dezleagă-l pe semenul tău de orice resentiment pe care îl nutreşti faţă de el.
Nu te abţine în nici un fel de la a-i arăta iubire.
Căci, a încerca să‑l privezi de fericirea sa, înseamnă a-l ataca şi a te întemniţa pe tine însuţi în strânsoarea fricii şi a vinei.
Nu-ţi astupa urechile când aproapele tău strigă după ajutor.
Lasă‑l să lucreze alături de tine, atâta timp cât vrea el. Şi, când e gata să plece, doreşte-i tot binele. Dă-i hrană şi apă pentru drum.
Nu‑l îndatora şi nu-l forţa să stea împotriva voinţei sale.
Libertatea aproapelui tău nu este decât un simbol al propriei tale libertăţi. De aceea, lasă-l să vină şi să plece după bunul lui plac.
Urează-i bun venit când vine şi spune-i bun rămas când pleacă.
Mai mult de-atât nu poţi face.
Atât însă este suficient.
Îngrijeşte-te de fiecare străin în felul acesta, şi eu îţi voi arăta o lume în care s-a întors încrederea şi în care domneşte iubirea de aproape.
Iubeşte-ţi aproapele, aşa cum ai vrea să te iubeşti pe tine însuţi. Fă-l să fie la fel de important. Nu fă sacrificii pentru el şi nu-i cere ca el să facă sacrificii pentru tine, ci ajută‑l când poţi şi primeşte-i ajutorul cu recunoştinţă, atunci când ai nevoie de el.
Această reciprocitate simplă şi plină de demnitate este un gest al iubirii şi acceptării. El demonstrează încredere şi stimă reciprocă.
Mai mult de-atât e prea mult. Mai puţin de-atât e prea puţin.
1.Din Tine am venit, Iubire,
Si tot spre Tine merg mereu,
Frumusete si desavarsire
Doar Tu dai sufletului meu.
R: O, Iubire, o, Iubire,
Har etern venit de sus,
Mantuire, mantuire
Prin Golgota mi-ai adus!
2.Desi intruna esti cu mine
Si necurmat ma fericesti,
Ma arde dorul dupa Tine
Sa Te patrund mai mult, cum esti.
3.Fa clipele vietii mele izvoare
Proaspete de har
Ca sa tasnesti doar Tu din ele,
Imbelsugat pe-orice hotar.
4.Din Tine am venit, Iubire,
Si merg spre Tine necurmat,
Ca-n binecuvantata-Ti fire
E Dumnezeu cu-adevarat!
2Limba înţelepţilor elogiaza stiinta, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -
3Ochii Domnului sunt în orice loc, SI II PRIVESTE ATENT si pe cei răi şi pe cei buni. -
4Limba care aduce vindecare este un pom de viaţă, dar caracterul pervers zdrobeşte sufletul. -
5Nebunul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare este prudent. -
6În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în caştigurile celui rău este turburare. -
7Buzele celor înţelepţi raspandesc cunoasterea , dar inima celor prosti nu face asa -
8Domnului Ii este scarba de Jertfa celor rai, dar rugăciunea celor drepti Îi este plăcută. -
9Domnul uraste calea celui rau, dar El iubeşte pe cel ce urmareste neprihănirea. -
10Pedeapsa este grea pentru cel care paraseste cararea, si cine uraste mustrarea va muri-
11Locuinţa morţilor şi Adancul sunt cunoscute Domnului, cu cat mai mult inimile oamenilor! -
12Batjocoritorul nu -l iubeste pe cel care-l mustra, si de aceea nici nu se duce la cei înţelepţi. -
13O inimă veselă înseninează faţa; dar prin tristetea inimii, duhul este zdrobit. -
14Inima celor pricepuţi caută cunoasterea, dar gura nebunilor găseşte plăcere în nebunie.
( se hraneste cu prostie) -
15Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat.( permanent) -
16Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decat o mare bogăţie, cu tulburare! -
17Mai bine un pranz de verdeţuri, şi dragoste, decat un bou îngrăşat, şi ură. -
18Un om iute la manie starneşte certuri, dar cine este încet la manie potoleşte( aplaneaza) neînţelegerile. -( cearta)
19Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană ( drepti) este neteda-
20Un fiu înţelept il bucura pe tatălsău, dar un om nebun o dispreţuieşte pe mamă-sa. -
21Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge ( drept) pe drumul cel drept. -
22Planurile nu izbutesc, ( esueaza) cand lipseşte ( deliberarea) o adunare care să chibzuiască, ( iar succesul consta in multimea consilierilor) dar izbutesc cand sunt mulţi sfetnici. -
23Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -
24Cararea vietii duce in sus pentru cel intelept, ca să -l abată ( indeparteze) de la locuinţa morţilor, care este jos. -
25Domnul surpă casa celor mandri, dar întăreşte hotarele văduvei. -
26Gandurile rele sunt urate Domnului ( Domnul este dezgustat de gandurile celor rai) , dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -( dar Ii sunt placute cuvintele celor curati).
27Cel lacom de caştig îşi tulbură ( propria) casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. - ( dar cel care uraste darurile va trai) -
28Inima celui neprihănit se gandeşte ( cantareste) ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi.
29Domnul Se ( este) depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -
30O privire prietenoasă ( luminoasa) înveseleşte inima, si o veste bună întăreşte oasele. -
31Urechea care ia aminte la învăţăturile ( mustrarile) care duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -
32Cel ce leapădă certarea ( Cel ce respinge disciplinarea) îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -
33Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei.( Frica de Domnul il invata pe om intelepciunea, iar smerenia merge inaintea slavei)
Looking for a reason
Roaming through the night to find
My place in this world
My place in this world
Not a lot to lean on
I need your light to help me find
My place in this world
My place in this world
Fugi de poftele tineretii si urmareste dreptatea,( neprihanirea), credinta, dragostea, pacea, impreuna cu cei care-L cauta pe Domnul dintr-o inima curata.
A song that speaks from the heart with no words ..
1. Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.
2. Şi chiar dacă aş avea darul prorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic.
3. Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
4. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
5. nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
6. nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7. acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
8. Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit.
9. Căci cunoaştem în parte, şi prorocim în parte;
10. dar când va veni ce este desăvârşit, acest „în parte” se va sfârşi.
11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.
12. Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.
13. Acum dar rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
1. Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
2. pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;
3. pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
4. ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tânărului cunoştinţă şi chibzuinţă, –
5. să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă –
6. pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tâlc.
7. Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
8. Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
9. Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gâtul tău.
10. Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!
11. Dacă-ţi vor zice: „Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sânge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
12. haidem să-i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;
13. vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umple casele cu pradă;
14. vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!” –
15. fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
16. Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sânge.
17. Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
18. căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.
19. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de câştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
20. Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:
21. strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
22. „Până când veţi iubi prostia, proştilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?
23. Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele…
24. Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mâna şi nimeni ia seama,
25. fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,
26. de aceea şi eu, voi râde când veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,
27. când vă va apuca groaza ca o furtună, şi când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când va da peste voi necazul şi strâmtorarea.
28. Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
29. Pentru că au urât ştiinţa, şi n-au ales frica Domnului,
30. pentru că n-au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.
31. De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.
32. Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;
33. dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.
40% din hainele de fiţe din România sunt contrafăcute. Ţara noastră este „bandă de asamblare“ a falsurilor în drum spre Vest. Produsele contrafăcute potenţial periculoase pentru sănătate - medicamentele, cosmeticele sau alimentele - înregistrează o creştere spectaculoasă în Uniunea Europeană, după cum arată capturile făcute în 2007 de către ofiţerii de frontieră. „Contrafacerile continuă să ne ameninţe în mod periculos sănătatea, securitatea şi economia“, a afirmat luni comisarul european pentru uniune vamală, Laszlo Kovacs, cu ocazia prezentării unui raport anual. Potrivit AFP, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că infracţiunile din domeniul proprietăţii industriale sunt „în creştere“ la nivelul Uniunii Europene. Numeroase sectoare cu un risc potenţial la adresa consumatorilor prezintă creşteri îngrijorătoare: 264% în cazul confiscărilor individuale de produse cosmetice şi de igienă corporală, 98% în cel al jucăriilor, 62% în cel al produselor alimentare şi echipamentelor IT şi 51% în cazul medicamentelor. Pe primul loc în ceea ce priveşte cantităţile confiscate şi volumul de produse contrafăcute se află articolele de îmbrăcăminte şi accesoriile.După cum era de aşteptat, China a fabricat circa 58% dintre produsele confiscate în 2007 şi ocupă primul loc în aproape toate sectoarele industriale. România, specializată în aplicat etichete Potrivit Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor (ARCC), România este plasată într-o zonă-ţintă a marfurilor contrafăcute, motiv pentru care poate fi considerată ţară de destinaţie sau de tranzit. Totuşi, dacă până acum mărfurile se importau gata falsificate, în prezent, au început să intre în ţară produse fără nicio marcă. După ce ajung în ţară, pe aceste marfuri se aplică diverse inscripţii şi embleme caracteristice unor firme de renume. Produsele contrafăcute cel mai des la noi sunt hainele şi produse IT (CD-uri, DVD-uri). În România, falsurile reprezintă peste 40% din totalul cosmeticelor şi hainelor „de firmă“ aflate pe piaţă. În urma investigaţiilor, autorităţile au stabilit ca 61% dintre bunurile contrafăcute existente în ţara noastră provin din China, 25% din Turcia, 4% din Bulgaria şi 3% din Emiratele Arabe Unite. Potrivit unui sondaj comandat de ARCC în trecut, peste 55% din români cumpără produse contrafă cute din cauza sărăciei, iar circa 61% dintre aceştia au constatat că au cumpărat mărfuri falsificate după ce le-au achiziţionat. SPECIALIZĂRI NAŢIONALE Elveţia, locul 1 la medicamente false Comisarul Laszlo Kovacs s-a declarat însă „şocat“ de faptul că Elveţia a ocupat primul loc pe lista expeditorilor de medicamente contrafăcute, detronând India. Acest lucru se datorează unui număr de cinci loturi însumând 1,6 milioane de pilule dintr-un analgezic pe bază de morfină, fabricat în Elveţia, interceptate în 2007 de autorităţile vamale germane. „Numele Elveţiei prezintă o anumită garanţie. Este deci mai periculos atunci când produsele contrafăcute vin din Elveţia“, a explicat oficialul de la Bruxelles. Turcia (6,7% dintre produsele confiscate anul trecut proveneau direct de pe teritoriul ei) ocupă primul loc în cazul alimentelor şi băuturilor şi locul al doilea, după Georgia, în cazul cosmeticelor şi produselor de igienă. Italia se află pe locul doi la capitolul bijuterii, accesorii vestimentare, echipamente IT şi locul trei în cazul alimentelor, încălţămintei şi jucăriilor. În 2007, numărul loturilor de produse contrafăcute depistate a crescut cu 17% faţă de anul precedent.
Dumnezeu ne sopteste in placerile noastre, ne vorbeste in constiinta, dar striga in dureri! Durerea este megafonul prin care trezeste o lume surda ( Problema durerii - C.S. Lewis)
De alta parte, stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu, si anume, spre binele celorce sunt chemati dupa Planul Sau.
Pentru a intelege mai bine cum poate fi pazit mostenitorul ca sa capete mostenirea doresc sa ma folosesc de o ilustratie reala si profund emotionanta. Rick este un tanar de 37 de ani, paralizat si imobilizat intr-un carucior cu rotile. El nu poate vorbi dar comunica cu tatal sau Dick de 59 de ani prin dispozitive performante, prin atingeri. Intr-o zi Rick ii spune tatalui sau Dick faptul ca vrea sa castige o cursa iar banii sa-i doneze nevoiasilor. In 1999 tatal se inscrie cu fiul sau intr-o cursa in cadrul careia isi asuma responsabilitatea de a-l purta pe fiul sau prin apa, de a alerga cu el in brate si apoi cu bicicleta pentru ca intr-un final, dupa 16h si 18 min sa ajunga sa treaca linia de final- fiul trece primul.
Unele imagini parca vin dintr-o alta lume, din lumea lui Dumnezeu: un tata care impinge caruciorul cu fiul sau paralitic iar inainte de linia de sosire tatal aproape extenuat fizic dupa atata efort, pedaleaza o bicicleta iar fiul sau este purtat in fata astfel incat fiul trece primul linia de sosire.
Realitatea insa este mult mai coplesitoare- Dumnezeu este Tatal tau Caruia nu-I pasa ce handicap ai dar vrea sa alerge cu tine ca sa ajugi la linia de sosire. El, Dumnezeu este Tatal din spatele caruciorului tau. El S-a jurat pe Sine ca te va pazi si vei fi incununat cu succes doar prin credinta in El. El vrea ca tu sa termini cursa. El te va ajuta si te va duce dincolo de linia de sosire.
