Nu vreau bilet la teatrul ăsta!

"Lumea aceasta, teatru de orgoliu şi de rătăcire, este plină de nefericiţi care vorbesc despre fericire." [Voltaire] 

Vai ce-a indrăznit să spună Voltaire!

Tocmai astfel de oameni ajung în poziţii să ne şcolească şi instruiască nouă pruncii despre moralitate,etică şi principii de viaţă. Ei cei nefericiţi ne bombardează cu integritatea.

Ciudat, poate vei crede că este un paradox, sau o contradictie însa este o cruntă realitate. Sau te prefaci că nu o observi. 
Tocmai cei fără bogăţie spirituală în ei ajung să ofere comori şi lecţii de spiritualitate orbilor.

Isus are o vorbă de duh aici:"Ei zic dar nu fac" 
Ei zic dar nu prea au ce arăta- sau arată exact opusul, inversul în discursurile lor teologice.

Căci poţi fi cel mai nesuferit om de pe pământ şi să vorbeşti despre cumpătare sau echilibru.
Poţi rosti vrute şi nevrute când eşti mandru şi să ţi sesiuni despre smerenie.

Să iţi iubeşti sinele la nebunie şi să îndemni pe alţii la iubire şi sacrificiu.

Asistăm la un teatru mare, însă noi stăm cuminţi în bănci, pasivi şi spectatori ...pedepsiţi în a ne ridica vocea.

Teatrul amintit aici nu se referă la un sistem eclesiastic( o biserică locală) ci la condiţia noastră  umană. Văzută pretutindeni, de la Romani cap. 2 până la pilele din birocraţie sau Antenele domnului Voiculescu...care critică non-stop orice orânduire şi autoritate din ţara asta.

Transmiterea credintei la copii (1)

Sper să iţi fie de folos aceste gânduri pentru care şi eu mă voi lupta să le aplic.

Tu eşti responsabil de a transmite mai departe credinţa în Domnul Dumnezeu. Această sarcina Dumnezeu a pus-o pe seama părinţilor, nu pe învăţători,dascăli,pedagogi,pastori sau predicatori sau alţi oameni cu vocaţie de a îl reprezenta pe Dumnezeu. 
Binenţeles că respect toţi acesti oameni, dar să nu te culci pe o ureche crezând că dacă micuţul tău va ajunge să frecventeze constant un grup de şcoală duminicală va fi pe mâini sigure, apoi o grupă de adolescenţi şi apoi alta de tineret va fi suficient pentru maturizarea şi apropierea lui de Domnul.

Nicidecum! 

Sfaturile, opiniile si ideile unui specialist-pastor de tineret vor trece..dar amintirile părinţilor rămân pentru totdeauna.

Când vor creşte ei işi vor aminti "Tatăl meu mi-a citit Biblia”. Când va veni timpul să-şi crească proprii lor copii, işi vor aminti “Tata a încercat să mă inveţe despre Dumnezeu din Biblie”. Când se vor rătăci în viaţă şi nu vor şti încotro s-o ia ei işi vor aminti :“Tata afla din Biblie răspunsurile pentru viaţă”

David Dewitt spunea :“Propriul meu tată nu a avut decât şase clase şi nu a învăţat niciodată pe alţii în afara casei. Dar el m-a adus la Hristos şi mi-a citit Biblia. Nu-mi amintesc ce spunea când citea Biblia, dar nu pot uita vocea lui aspră citindu-ne din cartea lui Daniel. La vremea aceea nu m-am gândit prea mult la aceasta, dar sunt sigur că motivul pentru care am hotărât să-mi învăţ copiii despre Dumnezeu, a fost Acela că tatăl meu mi-a citit Biblia(din"Cartea Barbatului Matur", David Dewitt)

Tot în aceasta carte David afirma:
“ Cel mai nepriceput,incoerent,needucat,mut,timid,introvertit tată este la nivelul unui zgârie-nori comparativ cu cel mai educat, bine pregătit,experimentat, meseriaş,cizelat,nemaipomenit lider de tineret, când este vorba sa-i înveţe pe copii despre Dumnezeu.

Nu există nimic în lume care să aibă influenţa tatălui adevărat!Absolut nimeni! Nici un prieten! Nici un pastor! Nici un profesionist sau expert! Nici un tutore. Nimic,absolut nimic nu are potenţial mai mare de influenţă decât tatăl natural.

Problema apare când parinţii au pierdut deja atenţia copiilor,aşa că aceştia din urmă vor fi obligaţi să înveţe despre Dumnezeu de la altcineva decât de la cel desemnat     pentru aceasta.

Un tată care este înlocuit de un profesionist nu mai trebuie sa-i înveţe pe copiii despre Dumnezeu, deci el însuşi nu mai trebuie să înveţe despre Dumnezeu.” (D.Dewitt)    

Ce am vrut să spun cu toate astea?

Dacă nu-ţi înveţi copilul să-şi supună voinţa proprie lui Dumnezeu, să caute Slava lui Dumnezeu mai mult decât slava oamenilor, atunci cu mâinile tale vei proiecta o bombă cu efect întârziat, care va exploda când ţi-e lumea mai dragă.

Dacă el nu işi găseşte dragostea si afectiunea in Dumnezeu şi în tine va deveni precum o gaură neagră ce va absorbi toate aprecierile şi laudele oamenilor.

Un exemplu personal...

În viaţa mea (pe la 19 ani) Dumnezeu a lucrat mult printr-o povestire scrisă de Max Lucado. Lucrarea se numeste "Esti pretios". Am ascultat-o prima dată în anii de studenţie cu cei din Alege Viaţa Sibiu.

Am înţeles atunci că nu sunt chemat de Dumnezeu să îmi extrag semnificaţia, identitatea şi valoarea din parerile sau din ceea ce cred oamenii despre mine. Ceea ce conteaza este cum te vede Dumnezeu.

Texte capitale pentru acest subiect:

I.Ioan 5:44. Cum puteti crede voi care umblaţi după slava pe care v-o daţi unii altora, şi nu căutaţi slava care vine de la singurul Dumnezeu?

II. Ioan 12:43. Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.

III. Galateni 1:10 Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut sa plac oamenilor? Daca as mai cauta sa plac oamenilor, n-as fi robul lui Hristos.

Nu te mulţumi doar ca alţii să îi citească copilului tău din Scriptura. Asta ar însemna că nu există nici o relaţie între tine şi Isus Christos. Să nu devi niciodată prea ocupat şi să nu mai citeşti Scriptura crezând că dacă vei lăsa această responsabilitate "meseriaşilor" va fi deajuns pentru creşterea spirituala a familiei tale.

In concluzie...Hai să facem împreună acest lucru:

Invaţă pe cel mic să iubească Gloria lui Dumnezeu, să respecte pe oameni şi să ii iubească, dar niciodată să nu umble după slava lor.  [să înţeleagă că în această lume o singură Persoană este pe piedestal-şi acea persoană este vrednică,frumoasă şi merită ascultare şi admiraţie -Domnul nostru Isus Christos!].

E ceea ce spune Scriptura!