Misteriosul nr. 173 de pe lista lui Schindler
Fără el, Spielberg nu ar fi făcut niciodată filmul premiat cu şapte statuete Oscar
Leopold Paul Page, un evreu polonez care a reuşit să supravieţuiască exterminării naziste din timpul celui de-al doilea război mondial (graţie eroismului industriaşului Oskar Schindler), a murit recent [n.b.: adică în 2001, anul în care a fost tipărit acest număr al revistei] la Los Angeles, în vârstă de 87 de ani. El a fost “izvorul de inspiraţie” al scriitorului australian Thomas Keneally şi al regizorului american Steven Spielberg, pe care i-a ajutat la realizarea unui roman şi a unui film celebru:
Lista lui Schindler.
Înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, Leopold Page (pe numele lui adevărat Leopold Pfefferberg) îşi terminase studiile la Universitatea din Cracovia şi devenise învăţător. La declanşarea ostilităţilor, s-a înrolat în armata poloneză. După puţin timp a fost rănit şi capturat, apoi trimis în lagărul de concentrare de la Plaszow, al cărui comandant, Amon Goeth, ofiţer SS, îi furniza lui Oskar Schindler (contra unor cadouri substanţiale şi “comisioane” grase) mâna de lucru de care industriaşul avea nevoie la fabrica sa de muniţie de la Brinnlitz. Astfel, Page a devenit unul dintre cei 900 de evrei transferaţi din lagăr pe care Schindler i-a primit cu “pâine şi ciorbă” şi cu promisiunea că vor supravieţui. Industriaşul a mai corupt şi alţi “barosani” nazişti, astfel că faimoasa lui listă a ajuns să conţină 1.200 de evrei cărora le-a oferit adăpost şi un loc de muncă, salvându-i în acest mod de la o moarte sigură. Page şi soţia sa, Ludmila, au supravieţuit astfel cruntului război.
La terminarea acestuia, Page i-a spus lui Schindler: “Nu ştiu cum, dar voi face din Oskar Schindler un nume faimos!”. Şi cel scăpat de la moarte s-a ţinut de cuvânt.
“Am o poveste grozavă pentru dumneavoastră.”
Împreună cu familia, Page a plecat la New York după război. Apoi s-a mutat la Los Angeles, unde şi-a deschis un magazin de marochinărie şi a început să se intereseze de scriitori, scenarişti sau regizori care ar fi fost dispuşi să-i asculte povestea vieţii, dar mai ales a salvatorului său, inimosul industriaş german. Timp de 40 de ani, Page a “acostat” toate persoanele cu figuri mai “intelectuale” care intrau în magazinul lui din Beverly Drive. “Am o poveste grozavă pentru dumneavoastră”, le spunea el clienţilor care i se păreau că fac parte din lumea literaturii sau a cinematografiei. Nimeni nu se arăta însă prea doritor să asculte această poveste, până când, în octombrie 1980, în magazinul lui Page a intrat scriitorul australian Thomas Keneally, care a cerut o geantă mică de voiaj: “Am o poveste grozavă pentru dumneavoastră”, i-a spus scriitorului cel care pe lista lui Schindler a avut numărul 173.
“Nu mai pierde vremea cu dinozaurii!”
Romanul lui Keneally a văzut lumina tiparului în 1982. “M-am îndrăgostit de povestea lui Page imediat ce am auzit-o, aşa cum nu mi s-a mai întâmplat de mult”, a mărturisit ulterior sciitorul, care a dedicat cartea “memoriei lui Oskar Schindler şi lui Leopold Pfefferberg, a cărui perseverenţă a permis acestui roman să iasă la lumină”. Apoi Page nu şi-a găsit liniştea până când n-a văzut paginile romanului transpuse într-un film: prin intermediul unui client, a reuşit să-l întâlnească pe Spielberg, care - impresionat - şi-a dat acordul pentru realizarea peliculei. “Nu mai pierde vremea cu dinozaurii! Te asigur că vei lua un Oscar cu povestea lui Oskar”, au fost cuvintele lui Page, care l-au convins pe regizorul filmului “Jurassic Park” să dea semnalul primului “tur de manivelă” la Lista lui Schindler. Realizat în 1993, acest film a câştigat şapte premii Oscar. L-a făcut celebru pe Oskar Schindler şi l-a împăcat cu lumea pe Leopold Pfefferberg, alias Leopold Paul Page, evreul cu numărul 173 de pe lista lui Schindler.
