sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Cine mai recupereaza sufletele pierdute? Vladimir Pustan


Vineri 22 ianuarie am fost la Serbarea Ciresarii din Bucuresti si am ascultat un mesaj din partea unui om cu putere si puritate spirituala Vladimir Pustan. Domnul ne-a vorbit ca omul cel nou, nu este transformat prin religie,educatie, familie ci prin Puterea transformatoare a lui Dumnezeu Insusi.
Un om nou are : ( priveste predica aici"Omul nou")
a) o viata noua,
b) un Stapan nou,
c) roade noi
d) o destinatie noua.
Cuvinte simple ale Scripturii ....insa ce m-a miscat cel mai mult a fost Sala Palatului Copiiilor neincapatoare si dornica sa asculte din Cuvantul lui Dumnezeu.

Redau mai jos un ultim articol din arhiva Ciresarii:

"Bisericile evanghelice s-au comportat cu cei ce s-au abătut de la calea dreaptă într-un fel cel puţin ciudat. Fiind răniţi, aceştia s-au târât până la biserică unde, în loc să fie operaţi, pansaţi, cusuţi, au primit glonţul izbăvitor în cap, soluţie nazistă în care handicapaţii nu-s decât o sursă de bătaie de cap ulterioară. Pe glonţ e scris Evrei 6:4-6 şi mulţi dintre mânuitorii de versete biblice le ştiau doar pe acestea pe de rost.

În Biblie scrie clar că omul care păcătuieşte trebuie mustrat, iar dacă păcatul lui este mare trebuie exclus din părtăşia bisericii, dar după aceea urmează o muncă grea de recuperare, de luptă ca să fie iertat de Hristos şi reprimit în mijlocul fraţilor când a dat semne clare de o viaţă schimbată, de o mărturisire sinceră şi de o dorinţă puternică de a o lua de la capăt cu Dumnezeu.

Nu ştiu dacă există o slujbă mai frumoasă decât aceea a recuperatorilor de suflete, smurd-ul lui Dumnezeu, aceia ce îi smulg pe alţii din foc rugându-se, postind şi relaţionând cu ei.

E o slujbă pe care şi-o doresc puţini pentru că n-are nimic spectaculos în ea ca slujba de evanghelist, de exemplu. E o muncă de uzură, de linia a doua, dar e atâta nevoie de ea într-un timp în care parcă mai mulţi pierdem decât câştigăm.

În cer o să mergeţi cu ei de mână, ei fiind de fapt biletul vostru de intrare în loja cerului. Pe poartă intraţi prin harul lui Hristos..."

"Recuperatorii" din Ciresarii

marți, 26 ianuarie 2010

Esti fascinat de Maretia lui Dumnezeu?



Datele conferintei: 18-20 februarie 2010.

Pentru înscrieri, vă rugăm să trimiteti une-mail pana la data de 5 februarie pe adresa info@bhop.ro, cu subiectul INSCRIERE CONFERINTA FASCINAT. De asemenea, specificati în textul e-mailului numărul de persoane care vă vor însoti.

Casa de rugaciune din Bazna (Sibiu) si-a inceput activitatea pe 10 ianuarie 2006, cu viziunea clara a rugaciunii 24/7.

Casa de Rugaciune Bazna( langa Medias) Sibiu.

Vezi alte stiri : Sibiul Evanghelic

A.W.Tozer


"Much of our difficulty as seeking Christians stems from our unwillingness to take God as He is and adjust our lives accordingly. We insist upon trying to modify Him and bring Him nearer to our own image." —A. W. Tozer

luni, 25 ianuarie 2010

Ravi Zacharias vine in Romania


Fundatia B.I.G.-Impact, impreuna cu Biserica Metanoia Arad si “Ravi Zacharias International Ministries” (RZIM) va invita la un eveniment care va incerca sa raspunda acestor provocari. In perioada 26-29 Aprilie, la Sinaia, va avea loc o conferinta pe teme de apologetica si evanghelizare, avandu-l ca invitat principal pe Ravi Zacharias, probabil cel mai renumit apologet al credintei crestine din vremurile noastre. Impreuna cu el va conferentia si Michael Ramsden, unul dintre cei mai cunoscuti apologeti europeni (RZIM Oxford), impreuna cu alti vorbitori din tara si strainatate. Cu aceasta ocazie, organizatia “Ravi Zacharias International Ministries” (RZIM) isi va lansa si lucrarea in Romania.

Vei avea ocazia sa pui cele mai dificile intrebari apologetice, sa ridici probleme de care iti este teama atunci cand iti impartasesti credinta, fiindca aceasta intalnire nu va avea doar sesiuni in plen ci si discutii panel, interactiuni si seminarii care sa raspunda problemelor si obstacolelor ridicate in evanghelizare. De asemenea, ca intotdeauna, in conferintele organizate de BIG & Metanoia, nu vor lipsi inchinarea, partasia, rugaciunea si resursele. Vino la un timp de umplere si intarire a credintei si lucrarii tale!

Sursa: Sibiul Evanghelic

joi, 21 ianuarie 2010

Baieti de caracter care au devenit oameni de onoare

Ascultam in seara aceasta o predica de Florin Ianovici, "Iosif- un om cu Duhul lui Dumnezeu", iar aici l-am auzit recomandand tinerilor aceasta carte:" Baieti de caracter care au devenit oameni de onoare". Vad ca la editura "Little Lamb" sunt 3 carti rare pe care vi le recomand si eu. Astept sa primesc si eu comanda si sa le citesc.
1. Baieti de caracter care au devenit oameni de onoare
* 6 lei
Între noi şi oportunităţile pregătite de Dumnezeu este un pod pe care nu mulţi au îndrăzneala să păşească. Prin puţinele exemple din această carte Dumnezeu vrea să ne spună să nu privim la valurile învolburate ce se năpustesc asupra podului ci la ceea ce ne aşteaptă la capătul acestuia.

Cei care au trăit evenimentele relatate au păşit înainte cu credinţă în Dumnezeu, văzând provocări acolo unde alţii nu vedeau decât dificultăţi.
2. Barbati de caracter care au schimbat lumea

* 6 lei

Şi astăzi se simte nevoia de copiii să fie ascultători şi cea de credincioşi şi sinceri. Din nefericire, mulţi dintre ei nu dau dovadă de aceste calităţi. Nesiguranţa şi răzvrătirea s-au înrădăcinat adânc în societatea noastră. Această carte va oferi băieţilor şi tinerilor speranţă chiar şi în cele mai ostile circumstanţe. Citiţi-o şi veţi afla cum unii din oamenii cei mai de seamă ai istoriei au schimbat necazurile şi nenorocirile într-o pistă de lansare pentru o viaţă împlinită.

Într-o lume care nu întotdeauna mai ştie să aprecieze şi să aplaude adevăratele valori, eroismul şi perseverenţa, veţi citi aici despre copii care au înţeles că suferinţa este un pas aproape necesar succesului. Hans Andersen, Samuel Morse, Robert Fulton, Isaac Pitman şi Joseph Haydn sunt doar câteva din exemplele care vor da oricărui copil speranţă, curaj şi motivaţia de a deveni tot ceea ce ar fi în planul lui Dumnezeu pentru el.

3. Baieti de caracter care nu au renuntat niciodata


* 7 lei

Va recomand sa comandati aici cele 3 carti.
Domnul sa va calauzeasca cu intelepciune si rabdare in deciziile vietii.

10 semne ale unei culturi in criza- Cornel Marcu

A. Decaderea Sociala
1.Criza Faradelegii
2.Lipsa Disciplinei Economice
3.Cresterea Birocratiei
B. Decaderea Culturala
4.Declinul Educatiei (Invatamantului)
5.Slabirea Fundamentelor Culturale
6.Lipsa Respectului pentru Traditie
7.Cresterea Materialismului
C. Decaderea Morala
8.Cresterea Imoralitatii
9.Decaderea Credintei Religioase
10.Devalorizarea Vietii Umane
Citeste : " 10 semne ale unei culturi in criza"

Moisa Vasile in fata Cuvantului Sfant



"Stam in fata Cuvantului lui Dumnezeu ca in fata unui reflector urias"

Vezi gloria lui Isus de pe pamant?

"Heaven must be in me before I can be in heaven." -- Charles Stanford - am citit asta pe twitterul Gabrielei si mi-am adus aminte de un gand mai vechi din depozitar:
...asadar nimeni sa nu se insele singur. Cel care nu ajunge sa vada prin credinta gloria lui Cristos aici pe pamant nu va ajunge s-o vada nici in viata din cer. John Owen

Maturitate

Un om matur stie ca faptele lui trebuie sa il caracterizeze pe el insusi, nu pe cei care il ataca.
De aceea, el va raspunde celor din jur nu dupa cum merita ei, ci dupa cum este el.

Mentorare si ucenicie

„Dacă cineva păcătuieşte şi se simte bine în adunarea noastră, nu ne facem bine lucrarea.“

Viars Stephen, (Building Disciples in local Churches through Biblical Counseling)

Doua cugetari ale lui Scott Alexander

"Tot ce e bine e greu de facut. Sa mori e usor, sa pierzi e usor, sa trisezi e usor, sa fi mediocru e usor. Evita lucrurile usor de infaptuit." Scott Alexander

"Regula de baza a oricarei initiative personale: trebuie sa dai ca sa poti castiga." Scott Alexander


Motto din depozitar

"Nu exista succes fara succesor."

miercuri, 20 ianuarie 2010

A.W.Tozer despre Ravenhill


A.W. Tozer :
„ Faţă de asemenea oameni, Biserica are o datorie mult prea mare ca să poată fi plătită. Faptul interesant este că rareori încearca să-i răsplătească cu ceva în timpul vieţii lor. Abia generaţia următoare le zideşte mormântul şi le scrie biografia, ca şi cum ar vrea, stângaci, să scape de o obligaţie pe care generaţia trecută n-a împlinit-o. Cei care l-au cunoscut pe Leonard Ravenhill vor recunoaşte în el pe „specialistul lui Dumnezeu”, omul trimis de Dumnezeu nu să ducă lucrarea Bisericii în mod convenţional, ci, dimpotrivă, să apuce de barba pe preoţii lui Baal chiar pe vârful muntelui lor, să-i facă de râs pe preoţii neglijenţi la altare, să înfrunte profeţii mincinoşi şi să avertizeze poporul dus în rătăcire. Un om ca el nu este un tovarăş comod de drum.
Pe evangheliştii de profesie, care ies imediat după ce şi-au terminat predica şi se retrag în cel mai luxos restaurant, care se îndoapă la masă şi râd la glumele prietenilor lor, omul acesta îi jenează, este un om cu care nu vor să aibă de-a face. Pentru că un astfel de profet nu poate să scape de povara pe care i-a pus-o Duhul Sfânt pe umeri aşa cum închizi robinetul la apă. Omul acesta insistă şi pledează pentru un creştinism permanent, nu doar când şi cand; pretutindeni, nu ici si colo. Iată de ce omul acesta este diferit. Faţă de Leonard Ravenhill este imposibil să fii neutru. Cei ce-l cunosc se împart în doua tabere: cei care îl iubesc şi îl admiră cu devotament, şi cei care îl urăsc cu înverşunare.”
Comanda cartea:

Mentorare

"No teacher should strive to make others think as he thinks, but to lead them to the living Truth, to the Master Himself, of whom alone they learn anything. Who will make them in themselves know what is true by the very seeing of it."George MacDonald

Ce este un mentor spiritual?

Mentorul spiritual este o persoană matură spiritual (Evrei 5:14)care se preocupă (2 Cor. 11:29)în mod deosebit de bunăstarea spirituală a copiilor (Gal. 4:19) lui Dumnezeu. Mentorul spiritual,prin excelenţă, naşte (1 Cor. 4:15) copii şi se cheltuieşte pe sine (2 Cor. 12:15) pentru ca Domnul Hristos să se reflecte în aceştia.

marți, 19 ianuarie 2010

Inaugurarea bisericii Baptiste Bethel - Schwabach



In data de 24 ianuarie 2010 are loc inaugurarea noului local al Bisericii Bethel din orasul Schwabach. Invitatii speciali din saptamana 24-31 ianuarie vor fi :
Joachim Radtcke
Otniel Bunaciu
Beniamin Poplaceanu
Emil Bartos
Ben-Oni Ardelean si altii.

Vrem ca tot ce se va face in locul acesta sa cinsteasca Numele lui Dumnezeu si sa conduca oamenii spre mantuire si o viata sfanta.

" In lume veti avea necazuri", Isus


"Necazurile sunt nicovala pe care imi ascut sabia."

"Fiecare provocare de care te lovesti astazi este un mod al lui Dumnezeu de a te maturiza."

duminică, 17 ianuarie 2010

Richard Wurmbrand la Tvr Cultural

Duminica, 17 ianuarie, la ora 21.30 va fi difuzat pe TVR Cultural Centenarul Richard Wurmbrand (1909-2001). Programul este realizat de Forumul Civic Crestin Roman. Realizator Ioan Panican. Redactor TV Doina Teodoru.

“Aduceti-va aminte de mai marii vostri, care v-au vestit Cuvantul lui Dumnezeu; uitati-va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta!” Evrei 13:7

Sursa : Sibiul Evanghelic

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Florin Ianovici in "Criza o lucrare a Harului"


Pastor: Florin Ianovici
2 Corinteni 12:1-10
Asculta predica: "Criza- o lucrare a Harului"

1. E nevoie sa ma laud, macar ca nu este de folos. Voi veni totusi la vedeniile si descoperirile Domnului.

2. Cunosc un om in Hristos, care, acum paisprezece ani, a fost rapit pana in al treilea cer (daca a fost in trup, nu stiu; daca a fost fara trup, nu stiu: Dumnezeu stie).

3. Si stiu ca omul acesta (daca a fost in trup sau fara trup, nu stiu: Dumnezeu stie)

4. a fost rapit in rai si a auzit cuvinte care nu se pot spune si pe care nu-i este ingaduit unui om sa le rosteasca.

5. Cu un astfel de om ma voi lauda; dar, intrucat ma priveste pe mine insumi, nu ma voi lauda decat cu slabiciunile mele.

6. Chiar daca as vrea sa ma laud, n-as fi nebun, caci as spune adevarul; dar ma feresc, ca sa n-aiba nimeni despre mine o parere mai inalta decat ce vede in mine sau ce aude de la mine.

7. Si, ca sa nu ma umflu de mandrie din pricina stralucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un tepus in carne, un sol al Satanei, ca sa ma palmuiasca si sa ma impiedice sa ma ingamf.

8. De trei ori am rugat pe Domnul sa mi-l ia.

9. Si El mi-a zis: „Harul Meu iti este de ajuns; caci puterea Mea in slabiciune este facuta desavarsita.” Deci ma voi lauda mult mai bucuros cu slabiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos sa ramana in mine.

10. De aceea simt placere in slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in prigoniri, in stramtorari, pentru Hristos; caci cand sunt slab, atunci sunt tare.

vineri, 15 ianuarie 2010

Mihai Eminescu despre Biblie



" Iata, 2000 de ani aproape de cand ea a ridicat popoare din intuneric, le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui. Doua mii de ani Biografia Fiului lui Dumnezeu esste cartea dupa care creste omenirea"

Extras din Articolul " Invierea" in ziarul Timpul din 12 aprilie 1881.

Dai mită, spagă,pesches ca si crestin?


Dex: mită-, spaga, pesches,
Alejandro Rodriguez
pastor din Argentina
"Coruptia din Guvernul Argentinei se va termina, atunci cand se va termina coruptia intre crestini".

miercuri, 13 ianuarie 2010

Nu criticul conteaza


Astazi am fost cu Elvis pana in Valcea, iar intr-un magazin rula finalul acestui film "Gladiator". Mi-am adus aminte cu drag de o carte citita "Eu, barbatul" de John Eldredge. Recenzia cartii scrisa de mine o puteti citi aici.


Nu criticul conteaza, nu cel care iti arata cum poate sa se impiedice un barbat puternic, sau care sunt locurile unde faptuitorul ar fi putut sa lucreze mai bine.Meritul apartine omului care coboara in arena, a carui fata este plina de praf, de transpiratie si sange, care se lupta cu curaj..care cunoaste marile entuziasme, marile daruiri, cel care se consuma pe sine pentru o cauza demna, care cunoaste cel mai bine biruinta finala si care in cazul cel mai rau, daca nu reuseste, cel putin esueaza pentru ca si-a asumat riscuri mari, astfel incat locul lui nu va fi niciodata alaturi de sufletele reci si sperioase care n-au cunoscut vreodata victoria sau infrangerea”.
Citatul lui Teddy Roosevelt….. din cartea "Eu,barbatul".

E simplu sa stai pe tusa azi intr-un loc confortabil si sa comentezi ce fac altii.
Mai greu este sa fi chemat de Domnul intr-o lucrare si sa lupti, sa nu cedezi, sa nu renunti.
Nu criticul conteaza in viata, pot fi 10 oameni impotriva ta, sau 6.700.000.000 (populatia lumii actuale) de oameni impotriva ta, tu ramai insa drept in picioare pentru Dumnezeu, pentru Onoarea Numelui Sau.
Sa luptam in continuare pentru Gloria lui Dumnezeu cautand Voia Lui, Imparatia Sa, Aprobarea Lui, Placerea Sa, Interesele inimii Sale.

(5) Dumnezeu are nevoie in 2010 de bărbaţi:


41- bărbaţi care ştiu cum să se roage neîncetat şi sunt mereu la dispoziţie pentru lupta spirituală în post şi rugăciune;
42- bărbaţi care au învăţat să dăruiască cu generozitate, cu bucurie, în secret şi cu înţelepciune;
43- bărbaţi care sunt dispuşi să se facă „tuturor totul, pentru ca, prin orice mijloc, să aducă la mântuire” pe cât mai mulţi dintre cei pierduţi;
44- bărbaţi care doresc cu ardoare să-i vadă pe alţii nu numai salvaţi, dar şi devenind ucenici ai lui Hristos, ajungând la un nivel cât mai înalt de cunoaştere a adevărului şi să-i vadă ascultând de toate poruncile lui Dumnezeu;
45- bărbaţi care doresc cu ardoare să vadă că în orice loc, mărturia despre Dumnezeu este nepătată;
46- bărbaţi care au o pasiune arzătoare pentru a-L vedea pe Hristos glorificat în Biserică;
47- bărbaţi care în nici un fel nu „umblă după foloasele lor”;
48- bărbaţi cu demnitate şi autoritate duhovnicească;
49- bărbaţi care, în anumite situaţii, vor sta SINGURI de partea lui Dumnezeu, împotriva întregii lumi;
50- bărbaţi liberi de orice compromis, asemeni apostolilor şi proorocilor din vechime.

Astăzi lucrarea lui Dumnezeu în lume are de suferit, pentru că astfel de bărbaţi sunt puţini la număr. Hotărăşte din toată inima ta, ca în mijlocul unui neam viclean şi prea-curvar şi a unei creştinătăţi compromise, să fi tu un astfel de bărbat care se pune la dispoziţia lui Dumnezeu. Dacă doreşti sincer, din momentul în care în tine nu mai există parţialitate faţă de Dumnezeu, vei putea fi şi tu unul dintre ei. Este posibil pentru tine să fi un astfel de om, pentru că Dumnezeu cere devotament şi ascultare numai în domeniul conştient al vieţii cuiva. Chiar dacă domeniul conştient al vieţii tale este încă restrâns, acest domeniu va creşte continuu pe măsură ce umbli în lumină şi te străduieşti să ajungi desăvârşit. Deci nu există nici o scuză pentru a nu avea caracteristicile unui astfel de bărbat. Din moment ce ştim că „nimic bun nu locuieşte în firea pământească”, noi trebuie să căutam harul lui Dumnezeu pentru a putea avea aceste virtuţi enumerate mai sus. Deci cere-I zilnic lui Dumnezeu, cu stăruinţă, să îţi dea har pentru a fi un astfel de bărbat, în aceste ultime zile ale veacului.

de Zac Poonen

luni, 11 ianuarie 2010

(4)Dumnezeu are nevoie in 2010 de bărbaţi:


31- bărbaţi care nu vor face vreo distincţie între milionar şi cerşetor, între omul alb şi cel de culoare, între intelectual şi cel cu deficienţe mintale, între omul cult şi cel barbar, ci îi vor trata pe toţi la fel;

32- bărbaţi care niciodată nu vor putea fi influenţaţi de soţii, copii, rudenii, prieteni sau de alţi credincioşi, pentru a se răci câtuşi de puţin din devotamentul lor faţă de Hristos sau din ascultarea lor faţă de poruncile lui Dumnezeu;

33- bărbaţi care nu pot fi determinaţi prin mită să facă vreun compromis, oricât de mare ar fi recompensa oferită de Satan (în bani, prin creşterea prestigiului, sau în alt mod);

34- bărbaţi care sunt martori neînfricaţi ai lui Hristos, care nu se tem de conducătorii religioşi şi nici de cei laici;

35- bărbaţi care nu au slăbiciunea de a dori să facă pe placul vreunui om de pe Pământ, şi care, dacă e necesar, sunt gata să stea împotriva tuturor oamenilor pentru a plăcea numai lui Dumnezeu;

36- bărbaţi pentru care slava lui Dumnezeu, voia lui Dumnezeu, şi Împărăţia Lui, au întotdeauna prioritate faţă de “urgenţele” nevoilor omeneşti şi faţă de propriul confort;

37- bărbaţi care nici prin presiuni venite din exterior şi nici la îndemnul propriei lor raţiuni nu pot fi determinaţi să facă „lucrări moarte” pentru Dumnezeu, ci a căror dorinţă arzătoare şi satisfacţie deplină este numai înfăptuirea voii lui Dumnezeu, descoperite pentru viaţa lor;

38- bărbaţi care prin discernământul dat de Duhul Sfânt pot deosebi lucrările creştine duhovniceşti de cele sufleteşti;

39- bărbaţi care privesc lucrurile dintr-o perspectivă cerească şi nu dintr-una pământească;

40- bărbaţi care refuză orice onoare şi orice titluri oferite de alţi slujitori;
de Zac Poonen

Ce te costa sa il urmezi pe Christos ?


duminică, 10 ianuarie 2010

(3)Dumnezeu are nevoie in 2010 de bărbaţi:


21- bărbaţi care trăiesc călăuziţi, nu de îndemnurile raţiunii lor, ci de Duhul Sfânt;
22- bărbaţi care au fost botezaţi în mod autentic de Însuşi Hristos, cu Duhul Sfânt şi cu foc (şi nu doar exaltaţi de vreo imitaţie emoţională sau doar convinşi la nivelul minţii de vreun argument teologic);
23- bărbaţi care trăiesc încontinuu sub ungerea Duhului Sfânt, fiind înzestraţi cu darurile supranaturale primite de la El;
24- bărbaţi care în urma descoperirii dumnezeieşti văd în Biserică Trupul lui Hristos (şi nu o organizaţie confesională sau o grupare în jurul unei linii doctrinare) şi care îşi dăruiesc toate energiile, toate bunurile materiale şi toate darurile spirituale pentru zidirea acestei Biserici;
25- bărbaţi care au învăţat ca prin ajutorul dat de Duhul Sfânt să-şi ţină în frâu limba şi a căror vorbire este acum aprinsă de Cuvântul Divin;
26- bărbaţi care au abandonat totul în mâna lui Dumnezeu, care nu mai sunt ataşaţi de bani sau de lucruri materiale şi nu doresc vreun câştig de la alţii;
27- bărbaţi care sunt capabili să se încreadă în Dumnezeu în legătură cu nevoile lor pământeşti, care niciodată nu strecoară aluzii la nevoile lor materiale şi care nici în conversaţii, nici în scrisori sau rapoarte, nu scot în evidenţă ostenelile lor;
28- bărbaţi care nu sunt încăpăţânaţi ci blânzi, deschişi la critica altora şi dornici de a fi corectaţi de fraţii mai bătrâni şi mai înţelepţi;
29- bărbaţi care nu au nici o dorinţă de a-i domina pe alţii sau de a da sfaturi altora (deşi sunt gata să sfătuiască pe alţii atunci când sunt întrebaţi) şi care nu au vreo ambiţie de a fi consideraţi fraţi „mai mari” sau lideri, ci a căror singură dorinţă este de a fi fraţi în adevăratul sens al cuvântului şi slujitori ai tuturor;
30- bărbaţi cu care te poţi înţelege uşor, care acceptă să fie deranjaţi de alţii şi acceptă ca alţii să profite de pe urma lor;
de Zac Poonen

vineri, 8 ianuarie 2010

(2) Dumnezeu are nevoie in 2010 de bărbaţi:


11- bărbaţi care sunt sârguincioşi şi muncitori, dar care, în acelaşi timp, răspândesc o mireasmă a bucuriei şi a păcii, care ştiu să se joace cu copiii şi să se bucure de natura creată de Dumnezeu;

12- bărbaţi care, cu toate că nu sunt asceţi, trăiesc o viaţă disciplinată şi nu se tem de greutăţi;

13- bărbaţi care nu au nici un interes în purtarea hainelor scumpe sau în călătorii de agrement, care nu îşi pierd vremea în activităţi care nu sunt productive pentru Împărăţia lui Dumnezeu şi care nu-şi cheltuiesc banii pe cumpărături inutile;

14- bărbaţi care şi-au răstignit pofta de a savura mâncăruri alese şi care nu sunt înrobiţi de muzică, de sport sau de orice altă activitate legitimă;

15- bărbaţi care au fost disciplinaţi cu succes de Dumnezeu în focul suferinţei, a abuzurilor, a necazurilor, a acuzaţiilor false, a bolilor, a greutăţilor financiare şi a opoziţiei din partea rudeniilor şi a conducătorilor religioşi;

16- bărbaţi plini de milă, care pot simţi împreună cu cei mai mari păcătoşi şi cu cei mai răi dintre credincioşi, care sunt capabili să întărească nădejdea unor astfel de oameni, pentru că ei înşişi se consideră a fi cei dintâi dintre păcătoşi;

17- bărbaţi care sunt atât de puternic ancoraţi în siguranţa iubirii Tatălui lor Ceresc, încât ei nu sunt niciodată îngrijoraţi de nimic, nu se tem de Satan, de oamenii răi, de situaţii dificile şi de nimic altceva;

18- bărbaţi care „au intrat în odihna lui Dumnezeu” şi care cred în acea suveranitate, care lucrează, în toate situaţiile, pentru binele lor suprem, şi care, din acest motiv, sunt întotdeauna mulţumitori în orice circumstanţă, pentru toţi oamenii şi pentru toate lucrurile;

19- bărbaţi care îşi găsesc bucuria numai în Dumnezeu şi care, din această cauză, sunt plini de bucuria Domnului, având biruinţă asupra tuturor indispoziţiilor din viaţa lor;

20- bărbaţi cu o credinţă vie, care nu îşi pun deloc încrederea în ei înşişi sau în capacităţile lor naturale, dar care în orice situaţie sunt total încrezători că Dumnezeu este Ajutorul lor, care nu lipseşte niciodată în nevoi;
de Zac Poonen
Va urma...

Sa citim sau sa nu citim carti crestine?


"Unii sub pretentia ca sunt invatati de Duhul Sfant, refuza sa fie indrumati de carti sau de oameni. Ei nu onoreaza Duhul lui Dumnezeu. Este o neascultare fata de EL, pentru ca daca El da mai multa lumina unora dintre slujitorii Sai- si este clar ca o face- acestia trebuie sa dea lumina altora si sa o foloseasca pentru binele bisericii. Dar daca cealalta parte a bisericii refuza sa primeasca lumina, pana unde va raspandi Duhul aceasta lumina?Ar insemna ca este o greseala in administrarea darurilor si harului lui Dumnezeu,date de Duhul Sfant". C.H. Spurgeon

Singura Speranta pentru orice tara - Dumnezeu

joi, 7 ianuarie 2010

(1)Dumnezeu are nevoie in 2010 de bărbaţi:


Dumnezeu are nevoie de barbati - de Zac Poonen
1- bărbaţi care să stea înaintea Feţei Lui şi să-I asculte zilnic glasul;

2- bărbaţi care nu au nici o dorinţă în inimile lor pentru oricine altcineva sau pentru orice altceva, în afară de Dumnezeu;

3- bărbaţi care sunt temători de Dumnezeu în aşa măsură, încât ei urăsc orice formă a păcatului şi iubesc neprihănirea şi adevărul în toate căile lor;

4- bărbaţi care au biruit ura şi gândirea păcătoasă cu privire la sexualitate, care mai degrabă ar muri decât să păcătuiască cu gândul sau cu fapta;

5- bărbaţi al căror stil de viaţă este luarea zilnică a crucii şi străduinţa de a fi desăvârşiţi, care îşi duc fără oprire „mântuirea până la capăt cu frică şi cutremur”;

6- bărbaţi plini de Duhul Sfânt, care au „rădăcina şi temelia pusă în dragoste” în aşa măsură, încât nimic nu îi poate duce într-o atitudine ne-iubitoare faţă de o altă fiinţă omenească, oricât de mare ar fi provocarea în acest sens;

7- bărbaţi care „au rădăcina şi temelia pusă” în smerenie într-o aşa măsură, încât nici lauda din partea oamenilor, nici creşterea lor spirituală, nici slujirea lor însoţită de semne şi minuni dumnezeieşti, şi nici orice altceva, nu îi va putea convinge că ei nu sunt altceva decât cei mai neînsemnaţi dintre toţi sfinţii;

8- bărbaţi care, prin Cuvântul lui Dumnezeu, au o înţelegere a naturii şi a scopurilor Sale şi care tremură la auzirea acestui Cuvânt, astfel că ei nu vor fi neascultători faţă de nici cea mai mică dintre porunci, şi nu vor fi neglijenţi în a-i învăţa şi pe alţii aceste porunci;

9- bărbaţi care proclamă tot planul lui Dumnezeu, demascând curvia religioasă şi tradiţiile omeneşti ne-biblice;

10- bărbaţi care au descoperirea Duhului Sfânt despre taina evlaviei, şi anume despre faptul că Hristos a venit în trup şi a deschis o cale nouă şi vie prin răstignirea trupului omenesc;

Va urma.

miercuri, 6 ianuarie 2010

Judecata incepe cu noi, predicatorii



Citeste si alte articole similare:
1. 4 Ganduri ale lui Leonard Ravenhill
2. Ganduri in engleza ale lui Leonard Ravenhill
3. Rugaciunea atinge vesnicia, de Leonard Ravenhill
4. Recunostinta ca mod de viata, de Leonard Ravenhill

Harnack
a definit creştinismul ca „un lucru foarte simplu şi foarte sublim: A trăi pentru timp şi pentru eter­nitate sub ochiul lui Dumnezeu, prin ajutorul lui Dum­nezeu."

O, dacă ar fi credincioşii Domnului conştienţi de valorile veşniciei! Dacă am trăi fiecare clipă din viaţă sub ochiul lui Dumnezeu, dacă am judeca fiecare lucrare în lumina scaunului Său de judecată, dacă ne-am ruga fiecare rugăciune în lumina scaunului Său de judecată, dacă ne-am aduce zeciuielile din toate bunurile noastre în lumina scaunului Său de judecată, dacă am predica fiecare predică având în vedere că mulţimi de oameni vor fi sub condamnare şi osândă la judecata de apoi — atunci am avea o trezire sub puterea Duhului Sfânt, care ar scutura pământul acesta şi care, în foarte scurt timp, ar elibera milioane de la pierzare.

Buletinele de ştiri care ne vin, cu nesfârşitele armistiţii şi încălcările de armistiţii, cu prăbuşirea de tronuri şi ridicarea altor tronuri, patima după putere mondială în întrecerea dintre sistemele politice şi sociale, ar trebui să ne sperie. S-a zis, şi pe bună dreptate, că sunt numai trei clase de oameni azi, în lume: cei cărora le e frică, cei care cunosc prea puţin ca să le fie frică şi cei care cunosc Biblia. Sodoma, care n-avea nici o Biblie, nici un predicator, nici o oră de rugăciune, nici o biserică, a pierit. Cum vor scăpa America şi Anglia de mânia Celui Atotputernic? Avem milioane de Biblii, câteva mii de biserici, predicatori fără număr, dar vai, ce stare de păcat!

Oamenii zidesc biserici dar nu intră în ele, tipăresc Bibliile dar nu le citesc, vorbesc despre Dumnezeu dar nu cred în El, vorbesc despre Hristos dar nu se bizuie în El pentru mântuirea sufletelor, cântă imnurile noastre şi le uită imediat. Cum vom ieşi din impasul acesta?

Aproape fiecare Curs Biblic subliniază faptul că Biserica de azi e ca aceea din Efes. Ni se spune că, în ciuda păcatului şi a modului firesc de viaţă, suntem aşezaţi cu Dumnezeu pe scaunul Lui de domnie. Vai, ce minciună! Da, suntem ca Biserica Efesenilor, fără nici o îndoială. Dar ne asemănăm cu cea din Apocalipsa prin faptul că ne-am pier­dut dragostea dintâi. Ne e ruşine de păcat, dar nu ne împotrivim faţă de el. În faţa unei astfel de Biserici, rece, firească, cârtitoare, nepăsătoare, nu va capitula niciodată veacul acesta imoral, plin de pofte şi murdărie. Să nu mai căutăm ţapi ispăşitori! Cauza căderii în imoralitate nu e nici radioul, nici televiziunea. Toată vina pentru decăderea şi corupţia mondială de azi stă pe treptele Bisericii! Aceasta a încetat să mai fie un ţepuş în coasta lumii. Fiindcă: nu în tim­puri de popularitate a triumfat Biserica, ci în vremuri de prigoană. Nu vi se pare ridicol că suntem aşa de mărginiţi, încât avem impresia că vom schimba lumea prezentându-i standardul noutestamental al vieţii lui Hristos printr-un substandard de viaţă ca acela al creştinilor de azi?

De ce întârzie trezirea? Răspunsul e destul de simplu: fiindcă evanghelismul e azi mult prea comercializat! Bănuţii văduvei şi ai săracilor sunt cheltuiţi de mulţi evanghelişti în huzur şi lux. Statisticile umflate, mulţimile enorme, rândurile de oameni care se predau, elogiile demnitarilor şi ale primarilor etc., sunt ridicate în slăvi. Toate cu scopul să atragă publicitate... şi bani. Săracul se înşală când crede că îşi aduce ofranda în „slujba lui Dumnezeu", când de fapt tot ce face e să ajute pe un predicator sau altul să-şi păstreze reputaţia sau să trăiască în saloane fastuoase de Hollywood.

Predicatori care au case şi cabane lângă lac, un yacht pe lac şi un cont puternic la bancă, au îndrăzneala să mai ceară. Cu aşa oameni de jupuială credeţi că va aduce Duhul Sfânt trezirea? Aceşti băieţaşi-predicatori, drăgălaşii de ei, nu-şi mai schimbă costumele o dată pe zi, ci de două sau de trei ori. Îl predică pe Hristos din iesle, dar ei trăiesc în hotele extravagante. Ca să-şi facă poftele, storc audienţa de bani până la sânge, în numele Celui care a trebuit să împrumute un ban ca să-Şi poată ilustra predica. Se ospătează la mese nesfârşite în amintirea Celui care a postit singur în pustie. Azi evan­gheliştii se cred vrednici nu numai de salarii enorme, dar şi de avantaje bancare. Ce înfricoşătoare vor fi toate acestea în ziua judecăţii!

Trezirea întârzie fiindcă am ieftinit Evanghelia. Avem azi imnuri religioase care se cântă în tempo de dans, nu numai pe discuri, casete, la radio, ci şi în biserici. Am pus sângele şi suferinţele Mântuitorului într-o atmosferă de car­naval, închipuiţi-vă! L-am aranjat pe Duhul Sfânt să fie sin­copat! Platforma de evanghelizare arată ca vitrina unei prăvălii de mărunţişuri, o paradă de manechine. Mai degrabă m-aş aştepta ca o broască să cânte la pian Sonata Lunii de Beethoven, decât să-i văd pe aceşti predicatori lucioşi de azi că aduc pocăinţa în sufletele oamenilor. Evangheliştii de azi sunt pregătiţi să facă orice pentru oricine, doar să atragă lumea să vină în faţă să capete nişte broşuri. Fac apeluri răguşite: „Cine vrea ajutor, mai multă putere, fericire?" Un aşa creştinism uşor, fără pocăinţă şi reverenţă, aduce dezonoare sângelui vărsat la Calvar. Trebuie schim­bată definiţia altarelor; căci altarul e locul unde se moare! Cei ce nu vor să plătească preţul, să-l lase în pace. Trezirea întârzie din cauza neglijenţei. Cei de la altare petrec prea puţin timp cu sufletele care caută adevărul şi veşnicia. Evanghelistul e fericit să-şi vadă prietenii şi să stea cu ei. În timp ce sufletele pierdute suspină la altar, el benchetuieşte în frişca dulceagă a laudelor primite. Iată de ce şi Anglia şi America sunt bântuite de confuzie, nesiguranţă, pline de oameni dezorientaţi.

Trezirea întârzie din cauza fricii Ca evanghelişti, ţinem gura închisă când vedem falsitatea religiilor de azi, ca şi cum ar fi mai multe nume prin care am putea fi mântuiţi. Dar tex­tul de la Faptele 4:12 se află încă în Sfintele Scripturi şi spune că „nu este alt Nume sub cer". Unora lucrul acesta li se pare colorat cu prea mare intoleranţă. Ilie şi-a bătut joc de preoţii lui Baal şi le-a vorbit cu dis­preţ, văzându-le neputinţa. Mai bine fugi afară în întuneric (ca Ghedeon) şi dărâmă dumnezeii falşi, decât să-i tolerezi, călcând voia lui Dumnezeu. Cultele acestea lipsite de Evan­ghelia lui Hristos, religiile lumeşti care apar ca ciupercile la acest ceas de miez de noapte, îl ispitesc pe Dumnezeu. Nimeni nu vrea să sune alarma? Nu mai suntem Protestanţi, suntem doar ne-catolici! Împotriva cui şi a căror lucruri protestăm noi? Dacă am fi pe jumătate de calzi pe cât ne credem şi doar zece la sută de puternici pe cât spunem că suntem, creştinii ar fi botezaţi în sânge, ca şi în apă şi în foc.

Wesley a văzut uşile bisericilor engleze închise în faţa lui, iar Rowland Hill spune despre el: „Wesley şi armata lui de salahori laici, o legiune întreagă de predicatori neprofesionişti, adunaţi dintre fierari, tinichigii, căruţaşi şi homari - au ieşit să otrăvească minţile oamenilor!" Ce lim­baj profan! Dar orice au spus oamenii de el, lui Wesley nu i-a păsat. Nu i-a fost teamă nici de oameni, nici de diavoli. Dacă Whitefield era privit în Anglia ca o parodie, în cel mai josnic sens, dacă primii creştini au înfruntat cu preţul vieţii lor orice infamie, cum se face că astăzi, din moment ce păcatul şi păcătoşii au rămas aceiaşi, noi, predicatorii, nu mai provocăm mânia iadului? De ce suntem în mod atât de frigorific de comuni, în mod atât de splendid de nepăsători? În cazul nostru, ne răsculăm, însă n-avem treziri. Dar în lumina Bibliei şi a istoriei Bisericii, spuneţi-mi, unde au fost treziri fără răscoale?

Trezirea întârzie pentru că ne lipseşte insistenţa şi urgenţa în rugăciuni. Un predicator vestit a intrat într-o con­ferinţă biblică zilele trecute spunând: „Am venit la această conferinţă având pe suflet o mare povară a rugăciunii. Cei care doresc s-o împartă cu mine, să arate prin ridicare de mână, şi vă rog să nu fim ipocriţi!" Mulţi au ridicat mâna. Dar mai târziu în timpul săptămânii, când a fost anunţată o oră de rugăciune pe la miezul nopţii, vestitul predicator s-a dus să se culce. N-a fost ipocrit, nu? S-a stins integritatea. O viaţă superficială. Factorul care singur e cel mai important în oprirea Duhului Sfânt de a aduce o trezire spirituală e lipsa aceasta de luptă a sufletului în rugăciune. Am înlocuit propagarea cu propagandă. Ce nebunie! Noul Testament adaugă un post-scriptum în legătură cu proorocul Ilie. La Iacov 5:17 e scris: „S-a rugat!" Dacă n-ar fi fost lucrul aces­ta, citind Vechiul Testament doar, am fi spus: „Ilie a proorocit!" În rugăciunile noastre noi nu ne-am împotrivit încă diavolului până la sânge. Nu, noi nici măcar nu facem ca „sufletul să ni se frământe în sudoare", după cum spunea Luther. Noi ne rugăm cu o atitudine de „ce ne pasă?"! Ne rugăm rugăciuni la întâmplare! Dăm lui Dumnezeu ce nu ne costă pe noi nimic. N-avem nici măcar o singură dorinţă care să ne înflăcăreze. Suntem doar: intermitenţi, capricioşi şi spasmodici.

Singura putere în faţa căreia Dumnezeu cedează e cea a rugăciunii. Noi scriem despre puterea rugăciunii, dar nu ne luptăm în rugăciune. Un titlu care se potriveşte bine pentru biserica de azi e Nu s-a luptat!" Facem expoziţie cu darurile noastre, fie naturale fie spirituale; ne spunem părerile pe undele aerului, vederi politice şi sociale. Scriem cărţi ca să îndreptăm pe un frate în problemele de doctrină. Dar cine e gata să ia cu asalt fortăreaţa diavolului? Cine i se va împotrivi diavolului? Câţi sunt gata să renunţe la mâncare, la anturaj plăcut, la somn, pentru ca iadul să tremure de ei în lupta încleştată, pentru ca demonii să fie făcuţi de râs, pentru ca robii să fie eliberaţi, pentru ca iadul să fie decimat şi sufletele înlănţuite să iasă de sub puterea lui; şi toate ca răspuns la lupta acestor oameni gata de sacrificiu, a acestor suflete spălate prin sânge. În final, trezirea întârzie pentru că noi furăm slava care aparţine numai lui Dumnezeu. Ascultaţi şi uimiţi-vă. Dom­nul Isus a spus: Eu nu umblu după slava care vine de la oameni." Şi: „Cum puteţi crede voi, cari umblaţi după slava pe care v-o daţi unii altora, şi nu căutaţi slava care vine de la singurul Dumnezeu?" (Ioan 5:41,44). Să dispară toate laudele şi bătăile pe umăr şi măgulirile fireşti de la amvoane! Să piară cu aceste mândrii deşarte ca: „Programele mele", „Lucrările mele", „Biserica mea", „Cărţile mele". O, ce paradă urâtă a firii la amvoane: „Avem marele privilegiu azi să"... şi e prezentat predicatorul. Vorbitori (care de fapt sunt acolo numai prin har) acceptă toate aceste laude, adică nu - chiar se aşteaptă la ele! Şi de fapt, dacă-i ascultăm bine pe toţi, n-am fi ştiut că sunt mari, dacă nu ni s-ar fi spus.

Săracul de Dumnezeu! Nu capătă prea mult din partea noastră! Mă mir însă că nu-Şi împlineşte încă făgăduinţa şi nu ne varsă din gura Lui. Am greşit! Ne-am murdărit. Ne plac laudele oamenilor. Căutăm slava „pe care ne-o dăm unii altora".

O, Doamne, ridică-ne din această împerechere cu lumea şi din acest putregai!

Binecuvântă-ne, sfărâmându-ne!

Judecata trebuie să înceapă cu noi, predicatorii!

Vezi "Trezirea intarzie ...fiindca"

marți, 5 ianuarie 2010

Abuzul spiritual prin mandrie spirituala, de Jonathan Edwards


Pentru că Abuzul spiritual, coruptia si compromisul sunt o realitate biblica, Andrei ne recomanda sa studiem "Abuzul spiritual prin mandrie spirituala", ganduri ce ii apartin in exclusivitate slujitorului si teologului Jonathan Edwards.

Forme ale mandriei spirituale:
  1. Mândria spirituală este înclinată să vorbească cu amar sau cu batjocoră și ușurătate, și cu un aer de mulțumire despre păcatul altor persoane […] în timp ce umilința creștină înclină mai degrabă să nu vorbească despre aceste lucruri sau, dacă o face, vorbește cu durere și milă.
  2. Mândria spirituală îndeamnă adesea pe oameni să se deosebească de ceilalți în înfățișarea exterioară[…] să vorbească în mod deosebit, să folosească un limbaj diferit, să aibă o voce, o înfățișare și o purtare diferită. Dar un creștin adevărat și umil va rămâne ferm la datorie, chiar dacă este singur, și va merge singur pe drumul spre cer, chiar dacă toți s-ar lepăda de el; cu toate acestea, el nu va căuta deosebirea de dragul deosebirii.
  3. Mândria spirituală duce la separare, la îndepărtarea de alții, fiindcă persoana în cauză se consideră mai bună și vrea să arate că este deosebită. Creștinul umil dimpotrivă, este gata să se considere nevrednic de tovărășia altora, mai păcătos decât orice om, și demn de a fi alungat din societatea omenească, mai ales din mijlocul copiilor lui Dumnezeu.
  4. Mândria spirituală se gândește mereu la opoziția și injuriile primite și vorbește adesea despre ele.[…] în timp ce umilința creștină pură îl face pe om să se poarte ca Domnul lui binecuvântat, atunci când a fost batjocorit: nu a deschis gura, ci a rămas mut și S-a încredințat în tăcere Celui ce le judecă pe toate cu dreptate.
  5. Un alt efect al mândriei spirituale este o anumită îndrăzneală nepotrivită și încrezută, înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. Ei nu s-au bucurat tremurând, văzând maiestatea teribilă a lui Dumnezeu și marea distanță dintre ei și Dumnezeu.
  6. Un alt efect al mândriei spirituale este faptul că îi face pe oameni să fie falși. Adesea aceștia vorbesc și se poartă într-un fel special, știind că sunt observați și apreciați. El crede că trebuie să se îmbrace cu o mantie critică și dogmatică în discuții, și să creadă că i se cuvine să dea sentințe și să hotărască și să decidă, în timp ce umilința creștină nu se laudă, nu se umflă de mândrie și este gata să-i lase pe alții să fie onorați.
  7. Mândria spirituală te face să te încrezi prea mult în puterile tale, și să-i neglijezi pe ceilalți. Umilința creștină, dimpotrivă, te face să respecți pe toți oamenii, conform regulii din 1 Petru 2:17. Într-adevăr, credința nu are nimic de câștigat din vorbărie și certuri aprinse, și unii sunt atât de înverșunați, încât nu este deloc plăcut să stai de vorbă cu ei. Tot ce li se spune este zadarnic.

Saptamana mondiala de rugaciune - programa baptista si cea crestina dupa Evanghelie


Programul saptamanii mondiale de rugaciune pentru bisericile baptiste

Tema:SĂ FIM PLĂCUŢI LUI DUMNEZEU (click aici)



Programul saptamanii mondiale de rugaciune pentru bisericile crestine dupa Evanghelie.
Tema: Voi sunteti martorii Mei!
Pentru cei interesati puteti descarca subiectele de aici.
Alte informatii vezi "Sibiul Evanghelic"

Care este teologia ta?