Plecare in muntii Lotrului

2-3-4 Ianuarie 2009

Necesar pentru urcat la munte: Cabana Prejba
-2 perechi incaltaminte ( bocanci si ceva de folosit in cabana).
-sac de dormit sau patura + cearceaf.
-2 randuri de haine groase
-1 rand de haine subtire
-2 caciuli, 1 fular, 1 pereche manusi.
-sosete mai multe perechi
- mancare ( Sandwich) de drum, dulciuri multe,
-fructe uscate si ceva ceai in termos pentru drum.
-mancare pentru 2 zile - putin mai mult decat mananci acasa.
-1 cana si tacamuri ce folosesti.

Nu-ti lua cu tine ce nu folosesti in zilele astea pe munte, nu ti risipi energia, cu "accesorii" si jucarii inutile.

Si nu uita
-optimismul,
-voiosia
-Biblia.

Domnul cu voi toti.

Dilema supravieţuirii sau Tu cum ai reacţiona?

In Desertul Sahara
- storyteller-

"Cine traieste si crede in Mine nu va muri niciodata.
Crezi aceasta?"
Ioan 11:26

In 1935, un calator insetat in desertul Sahara, aflandu-se la multi kilometri de orice semn de viata, a dat peste o veche pompa de apa iesind din nisip. Nu era un miraj. Era chiar adevarata ! Pe manerul pompei era o mica cutie de tabla, in care se afla impaturita cu grija o bucata de hartie pe care era urmatorul mesaj:
" Aceasta pompa functioneaza din iunie 1932. Am pus o piele noua pentru piston in ea, care ar trebui sa tina cinci ani. Dar pielea se usuca, fiind nefolosita, iar pompa trebuie pregatita pentru a functiona. Sub piatra mare alba, drept in fata, am ingropat o sticla de apa, la loc ferit de soare, cu dopul in sus. Este tocmai atata apa cat sa porneasca pompa: daca beti ceva din ea, nu mai ajunge. Turnati din ea cam un sfert si lasati un pic sa se umezeasca pielea. Apoi turnati restul apei repede si pompati energic ! Veti obtine apa.

Acest puţ nu a secat niciodată. Aveţi credinţă. Dupa ce ati scos atata apa cat va trebuie, umpleti sticla si puneti-o inapoi sub piatra, intocmai cum ati gasit-o, sa fie pentru urmatorul care are nevoie. Puneti la loc si acest bilet. Aveti incredere".
Pompa parea buna; nota era inteligenta; ar calatorul trebuia sa creada mesajul si sa sacrifice putinul pe care-l avea disponibil pentru a putea capata tot ceea ce-i trebuia lui si acelora care veneau dupa el.
Ca si in aceasta istorisire, pentru a deveni crestin se cere un pas al credintei: sa ne incredintam Domnului Isus viata pe care o avem acum pentru a capata viata vesnica. Domnul Isus Insusi a spus:

"Oricine bea din apa aceasta va inseta din nou; dar cine va bea din apa pe care i-o voi da Eu nicidecum nu va inseta niciodata, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni in el izvor de apa, ţâşnind spre viaţă eternă" Ioan 4:13-14

L-ati crezut?
Veti imparti apa vietii eterne cu cei care vor veni?

EL NE VA DUCE ACASĂ

Până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţele voastre
vă voi sprijini. V-am purtat şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc şi să vă mântuiesc.
Isaia 46.4

Anul acesta a trecut deja şi această făgăduinţă se îndreaptă către prietenii noştri în vârstă şi către noi toţi care înaintăm în viaţă. Dacă Dumnezeu ne prelungeşte anii, vom ajunge să avem peri albi; aşa că, prin credinţă, putem să luăm dinainte acest cuvânt pentru noi.
Noi îmbătrânim; dar Dumnezeu, care se numeşte EU SUNT, rămâne mereu acelaşi. Perii albi ne arată că trupul nostru slăbeşte; dar El nu slăbeşte niciodată. Când noi nu mai putem să ridicăm nici o greutate şi simţim că ne este greu să ne mişcăm sau să ne purtăm pe noi înşine, atunci Dumnezeu este Cel ce ne poartă. În anii tinereţii noastre, El ne purta în braţele Sale, ca pe mieluşeii Săi şi El va face la fel când vor veni slăbiciuni peste noi.
El ne-a creat şi El S-a angajat să ne poarte. Când vom ajunge o povară pentru prietenii noştri şi o povară pentru noi înşine, Domnul nu Se va depărta de noi, ci va avea grijă de noi şi ne va face să vedem izbăvirea Lui. Adesea El dă slujitorilor Săi o seară lungă şi liniştită. Ei au lucrat şi s-au ostenit toată ziua în slujba Stăpânului lor şi El le zice: „Odihneşte-te în aşteptarea odihnei veşnice pe care am pregătit-o pentru tine". Să nu ne temem de o vârstă înaintată ci să ne bucurăm că îmbătrânim, pentru că Domnul este El însuşi cu noi până la sfârşit, în plinătatea harului Său.