joi, 3 aprilie 2008

Isus- demonstratia suprema de Dragoste





















Dă-mi credinţa care poate muta

Şi coborî muntele într-o câmpie;

Dă-mi asemanarea unui copil,

Mă rog pentru dragostea

Care tânjeşte să-Ţi zidească o casă din nou;

Dragostea Ta las-o să-mi întărească inima,

Lasă-mi sufletul răscumpărat s-o devoreze.


Aş vrea să răscumpăr timpul preţios

Şi să trăiesc mai mult numai pentru aceasta –

Să consum şi să fiu consumat pentru cei

Care încă nu l-au cunoscut pe Salvatorul meu;

Sarcina mea va fi dovedită pe deplin,

Când doar respir, să respir dragostea Ta.


Talentele mele, darurile şi favorurile, Doamne,

Primeşte-le în mâinile Tale binecuvântate;

Şi lasă-mă să trăiesc ca să propovăduiesc Cuvântul Tău;

Şi lasă-mă să trăiesc pentru gloria Ta

Fiecare clipă sfântă s-o petrec

Mărturisind despre Prietenul păcătoşilor.


Măreşte-mi, aprinde-mi şi umple-mi inima,

Necurmat, cu blândeţe divină;

Astfel îmi voi folosi toată puterea,

Şi voi iubi cu un entuziasm ca al Tau;

Şi voi conduce la Tine oilePentru care Păstorul lor a murit.

C. Wesley

Cand nu-L doresc pe Dumnezeu - cum sa lupt pentru bucurie - John Piper













Când nu-L doresc pe Dumnezeu
- Cum să lupt pentru bucurie--

John Piper, născut în 1946, a studiat literatura si filosofia la Wheaton College iar apoi si-a luat doctoratul în studiul Noului Testament la München, Germania.Din 1980 este pastor al Bisericii Betleem din Minneapolis. Este autorul a peste 20 de cărti si realizatorul unei emisiuni radio, intitulată Dorindu-L pe Dumnezeu.Împreună cu sotia sa Noel are patru fii, o fiică si multi nepoti.

Ca un laitmotiv al cărtii, este adevărul că „Dumnezeu este cel mai mult glorificat în noi atunci când noi suntem cel mai împliniti în El. Adevăr despre care majoritatea oamenilor, după ce sunt convinsi de el, află că este atât eliberator, cât si devastator.Este eliberator pentru că sprijină dorinta noastră înnăscută după bucurie. Si este devastator pentru că dezvăluie faptul că nu Îl dorim pe Dumnezeu asa cum ar trebui. Ce faci atunci când descoperi că Dumnezeu vrea să fii împlinit în El, dar apoi afli că, de fapt, nu esti?Dacă bucuria în Dumnezeu ar fi doar glazura de pe tortul angajamentului crestin, atunci această carte a fi neînsemnată. Dar Piper sustine că bucuria înseamnă mult mai mult. Împlinirea noastră în Dumnezeu este necesară pentru a arăta valoarea lui Dumnezeu si pentru a sustine sacrificiul Lui făcut din dragoste.Domnul Isus a suferit crucea pentru bucuria care îi era pusă înainte. El a gustat-o. Ea L-a sustinut în cele mai adânci suferinte. Tatăl Lui a fost glorificat. Ai lui au fost mântuiti. Asta face bucuria în Dumnezeu.Întrebarea stringentă este: Cum pot obtine o dorintă pe care nu o am si nu o pot crea? Tocmai pentru a te ajuta să răspunzi la această întrebare îti propun această carte, scrisă cu o pasiune mistuitoare pentru gloria lui Cristos.
Cuprins

Cuvânt înainte si o rugăciune

1. De ce am scris această carte
Încurajarea sacrificiului făcut din dragoste

2. Care este diferenta dintre dorintă si desfătare?
Descoperirea faptului că telul îl reprezintă amândouă si niciuna

3. Chemarea la lupta pentru bucuria în Dumnezeu
Să luăm în serios porunca lui Dumnezeu de a ne desfăta

4. Bucuria în Dumnezeu este un dar al lui Dumnezeu
Să facem noi ceea ce trebuie să ni se facă

5. Lupta pentru bucurie este o luptă pentru a vedea
Evaluarea lui Dumnezeu prin ochii inimii si prin urechile fizice

6. Lupta pentru bucurie a păcătosului justificat
Aflarea secretului vinovătiei dezinvolte

7. Valoarea Cuvântului lui Dumnezeu în lupta pentru bucurie
Constatarea calitătilor acestei arme puternice

8. Cum să folosesti Cuvântul în lupta pentru bucurie
Meditarea, memorarea si mesajul lui Dumnezeu

9. Locul central al rugăciunii în lupta pentru bucurie
Să doresti orice altceva doar pentru că Îl doresti pe Dumnezeu

10. Practicarea rugăciunii în lupta pentru bucurie
Dimineata, la amiază si seara, fără încetare

11. Cum să folosesti lumea în lupta pentru bucurie
Folosirea tuturor celor cinci simturi pentru a vedea gloria lui Dumnezeu

12. Când întunericul nu se împrăstie
Să facem ceea ce putem în timp ce asteptăm după Dumnezeu – si bucuria
Cartea aceasta am citit-o in engleza, insa ma bucur ca a aparut tradusa si in limba romana.

Cand nu il doresc pe Dumnezeu (aici)- cum sa lupt pentru bucurie

http://www.clcromania.ro/

Flamand dupa Dumnezeu- John Piper





















Subtitlul cartii: "Dorindu-L pe Dumnezeu prin post si rugaciune"


CUPRINS
Prefaţă
Introducere: Dorul de Dumnezeu
1. Este postul creştin?
Un post nou pentru un vin nou
2. Omul nu trăieşte numai cu pâine
Ospăţul deşert al postului
3. Postind pentru răsplata Tatălui
Orientarea dumnezeiască, radicală a lui Isus referitoare la post
4. Postind pentru venirea Sa
Cât de mult ne este dor de El?
5. Postul şi cursul istoriei
Chemarea la discernământ şi dorinţă
6. Găsindu-L pe Dumnezeu în grădina suferinţei
Un altfel de post pentru cei săraci
7. Postind pentru cei micuţi
Avortul şi supremaţia lui Dumnezeu asupra punctelor false de vedere
Concluzii: De ce răsplăteşte Dumnezeu postul?
Anexă: Citate şi experienţe



FRAGMENTE DIN CARTE


Există o dorinţă după Dumnezeu, şi ea poate fi trezită. Te invit să te îndepărtezi de efectele obtuze ale bucatelor, de la pericolele idolatriei şi, prin post, să rosteşti:
„Aşa de mult Te doresc, Doamne!”
Plăcerile ne dictează direcţia în viaţă; ele pot fi dorinţele după care tânjeşte stomacul nostru, dorinţa arzătoare după posesiuni sau putere, sau dorul sufletului după Dumnezeu. Pentru un creştin, foamea de orice altceva în afară de Dumnezeu poate fi cel mai mare duşman.
Foamea de Dumnezeu- şi numai de El- e singurul lucru care aduce victorie. Doreşti să ai această foame? Aşa cum spune John Piper: Dacă nu doreşti atât de puternic arătarea slavei lui Dumnezeu, nu e pentru că ai băut îndeajuns şi nu mai eşti însetat. E pentru că ai cules firmiturile de la masa lumii. Sufletul ţi-e încărcat cu lucruri mărunte, şi nu mai există loc pentru ceva mai mare.” Dacă suntem sătui de ceea ce lumea ne oferă, poate că postul ar exprima, sau ar creşte apetitul sufletului nostru pentru Dumnezeu.
Între pericolele renunţării la sine şi ale indulgenţei faţă de sine, e calea unei dureri plăcute, numită post. E calea pe care John Piper te invită să mergi în această carte. Atunci când Dumnezeu reprezintă foamea supremă a sufletului tău, El va fi suprem în orice lucru. Când vei fi pe deplin satisfăcut în El, el va fi pe deplin glorificat în tine.
Lipsa postului este un indiciu al faptului că ne simţim confortabil în starea actuală. Nimeni nu posteşte ca să exprime mulţumirea pe care o simte. Oamenii postesc doar atunci când sunt nemulţumiţi. „Se pot jeli nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, când mirele va fi luat de la ei, şi atunci vor posti”. Absenţa postului arată cât de mulţumiţi suntem de absenţa lui Hristos.
Să tânjim şi să Îl aşteptăm cu mai multă intensitate decât Simeon şi Ana! Să avem noi mai puţină dedicare decât aceşti sfinţi predecesori creştinilor? Noi I-am văzut gloria. Gloria, ca singurul Fiu al lui Dumnezeu şi totuşi să fim mai puţin flămânzi după venirea Sa? Nu cumva suntem atât de legaţi de confortul acestei lumi încât gândul de a posti pentru sfârşitul ei pare de neconceput? Ce spuneţi voi, cei mai în vârstă decât noi? Puteţi gusta mai bine din gloria prezenţei Regelui pentru că este mai aproape? Transformaţi acest sentiment în post pentru venirea Regelui? Dar voi tinerilor? Îl iubiţi pe Isus atât de mult încât venirea Sa să reprezinte cel mai măreţ lucru la care vă puteţi gândi? Sau El este subiectul unei discuţii religioase de sfârşit de săptămână, care îţi ajută câteodată conştiinţa încărcată, dar nu este persoana pe care ţi-ai dori-o să îţi întrerupă viaţa? Dar cei de vârstă mijlocie? Ce simţiţi atunci când vi se spune că postul pentru revenirea Regelui poate reflecta intensitatea dorinţei voastre ca Mirele să vină? Nu cumva planurile voastre pentru mult aşteptata pensionare vă umplu cu dorinţe mai puternice decât perspectiva venirii lui Hristos? Pasiunea Anei pentru Mesia trezeşte ceva în noi? Dorim venirea lui Hristos mai mult decât încheierea carierei sau îndeplinirea planurilor familiale? Sau terminarea următoarei cine? Să nu postim noi pentru întoarcerea Regelui? Nu este o practică devoţională nouă sau străină. Este pur şi simplu o exprimare a cât de mult suntem flămânzi după Dumnezeu: Doamne, atât de mult dorim ca lucrarea Ta să fie terminată şi ca Împărăţia Ta să vină! Atât de mult dorim, Doamne, să te întorci!
Va recomand pe langa alte situri, un site preferat de mine, cartea poate fi procurata si din alte surse, dar recomand cu incredere si placere editura Perla Suferintei

Ravna Evangheliei Pacii











EFESENI 6:15

"Avand picioarele încălţate cu ravna Evangheliei păcii."

Textul acesta însemnează fără doar şi poate: "Să fiţi pregătiţi ca nişte mesageri gata să ducă vestea bună a păcii." Prin aceasta apostolul ne spune să fim totdeauna în alertă, avand răspuns imediat la orice întrebare şi dand fără ezitare o mărturie bună şi corectă. Lui Timotei, de pildă, îi spune: "Vesteşte Cuvîntul, stăruie asupra lui la timp şi ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blandeţea şi învăţătura." (2Tim.4:2). Şi desigur nu este neapărat vorba de a vesti Cuvantul de la catedră sau de a face o lucrare de felul acesta fără să fi fost trimis şi înzestrat de Duhul Sfînt cu darul de evanghelist, învăţător, de episcop sau orice altă lucrare în adunare. Aici este vorba de lucrarea de mesager sau de purtător al veştii bune la care suntem cu toţii chemaţi, fără excepţie, bărbat sau femeie. Ceea ce ni se cere este ravnă si dragoste pentru suflete.

Să ne gîndim la tăcerile noastre care au dezonorat pe Domnul şi care s-au datorat lipsei de curaj, sau ruşinii sau comodităţii noastre. Putem să fim plini de teorii frumoase, buni cunoscători ai Cuvantului, dar cand este vorba să spunem oamenilor despre Domnul Isus şi lucrarea Lui de la cruce, atunci tăcem! Şi cand, vai, cinstea şi slava lui Dumnezeu şi a Cuvantului Lui sunt zeflemisite, nu numai că nu protestăm dar ne arătăm chiar indiferenţi. Trec poate zile, săptămani şi luni fără să spunem un cuvant cuiva despre vestea cea bună a păcii. Şi de fiecare dată cand nu am luat poziţia de mesager, cand nu am ridicat drapelul Evangheliei, nu am făcut decat să întărim poziţia vrăjmaşului. Dumnezeu să ne dea supleţe şi atitudine de permanentă alertă care să prindă orice prilej pentru a aduce un suflet la Domnul Isus, pentru a sprijini pe cineva în suferinţă sau pentru a da mărturie despre adevărul lui Dumnezeu. Să nu spunem că nu avem ocazii de a mărturisi, căci ziua este plină de astfel de prilejuri. Lipsa de roadă în viaţa noastpu nu este din pricina lipsei de oportunităţi de tot felul de a face ceva pentru Domnul nostru ci pentru că n-avem dragoste pentru Domnul Isus şi pentru sufletele oamenilor. Da, ne lipseşte ravna de care vorbeşte textul nostru.

Să-I cerem lui Dumnezeu să ne trezească la realitate şi să ne izbăvească de somnul nostru, de egoism şi de comoditate. Să aducem întreaga noastră fiinţă ca o jertfă vie, plăcută lui Dumnezeu şi de folos pentru o lume ruinată în păcat. Să stăm în picioare pentru Domnul nostru, fiind încălţaţi cu ravna Evangheliei păcii ştiind că am ajuns la "sfîrşitul vremurilor" şi să nu ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu ca acela care a ascuns talantul în pământ.


Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică