marți, 2 septembrie 2008

proverbul de luni
















Intr-o zi mergand prin munte, am vazut o salbaticiune,
Apropiindu-ma, am vazut ca era un om.
Ajungand langa el, am vazut ca era fratele meu.

Arta Conversatiei
















"Nimic mai previzibil decat oamenii nestatornici!"

"..tentatii ai sa-ntalnesti mereu: barbati pe care sa-i doresti, care sa te nelinisteasca..trebuie sa-nveti sa te-nfranezi sa te disciplinezi!"

" Cu gura-si face omul si cel mai mare bine si cel mai mare rau..umbla cu vorbele cum ai umbla cu un ou moale"

"In lumea asta ai sa gasesti totdeauna pe altul mai sarac si mai necajit decat tine.Sa-i dai mereu sa nu spui: si eu sunt sarac si eu sunt necajit"

"Doua ganduri sa nu te parasesca niciodata: acela de a-ti imbogati mintea si sufletul si gandul ca suntem trecatori in lume: memento mori"

"Cat de frumosi suntem cand spunem adevarul!"

"Toate defectele psihice au la origine un complex de inferioritate. Cine e sigur pe sine nu e nici invidios, nici intrigant ,nici arivist...La om totul trebuie sa fie frumos, de la haine pana la suflet!"

"Cat de putin se cunosc oamenii! Isi dispretuiesc isi minimalizeaza trecutul, se leapada fara nici o jena- fata de ei insisi, in primul rand- de bucati din ei, din ceea ce a insemnat trupul si sufletul lor la un moement dat, si-n schimb le cer altora sa ramana ca o stanca, neschimbatori ca un mit.Cata superficialitate este in om!"

" Daca ai orgolii nici o relatie nu e posibila"

"O fapta rea se-ndreapta printr-o fapta buna..o vorba rea nu se-ndreapta prin nimic.."

'Durata afectiva e alta decat cea reala.O clipa de multe ori tine-n sufletul omului mai mult decat intamplari din ani si ani puse cap la cap"

" In viata repetabila e numai durerea numai ea are " editii" mereu adaugite si imbunatatite"

" Toate fructele au samburii amari.. nu sunt pesimista dar nu am iluzii.Sunt optimista daca accepti ca obiectivitatea si luciditatea sunt forme evoluate ale optimismului"

" Mi se pare nedemn sa speculezi slabiciunea cuiva.Nu mi-am dat niciodata osteneala nici sa cuceresc nici sa pastrez un barbat."

" E vorba de ceea ce nu faci si ceea ce nu spui!"

" Maternitatea este cel mai coplesitor lucru din viata unei femei..prin maternitate femeia-si atarna doua ghiulele de picioare, care nu-nseamna neaparat condamnare si apasare inseamna insa aderarea ei sigura la valorile fixe,ea se-nfinge in aceasta nemiscare ca un copac cu radacini imense, barbatul ramane un fel de planta cu exuberante si cochete radacini aeriene(:)"

" ORICAT AR PAREA DE CIUDAT LUMEA ARE TOTUSI UN SENS!"

"Invata sa cunosti oamenii intre oameni, invata sa meditezi asupra lor in singuratate"

"Am admirat intotdeauna felul deschis de a discuta orice lucru, lipsa temerii de a strica ceva prin brutalitatea pe care orice sinceritate o contine"

" Calea tacerii e o cale grea..,dar cu mai putine primejdii ca a cuvintelor"

" VA ROG SA-MI PROMITETI CEVA: DACA AM SA TRAIESC MAI MULT DECAT DUMNEAVOASTRA , FAGADUITI-MI CA LA INMORMANTAREA DUMNEAVOASTRA AM SA VIN!"

" In definitiv cand acceptam un om nu-i putem amputa bucati din suflet, il luam asa cum e!"

'Renunta la orgolii si mai ales la orgoliul reciprocitatii"

DRAGII MEI…




















Claudiu si Eliza

Când am creat cerurile şi pământul, le-am rostit şi ele au luat fiinţă. Când am creat bărbatul, l-am modelat cu mâna Mea şi i-am suflat în nări suflare de viaţă. Dar pe tine, femeie, te-am alcătuit după ce am suflat suflare de viaţă în nările bărbatului, pentru că nările tale sunt prea delicate. Am lăsat ca peste bărbat să vină un somn adânc, astfel încât să te pot modela cu răbdare, în chip desăvârşit. L-am adormit, ca să nu intervină în creativitatea MEA. Te-am modelat dintr-un os. Am ales osul care ocroteşte viaţa bărbatului. Am ales una dintre coastele lui, care îi ocrotesc inima şi plămânii şi îi susţin toracele, aşa cum te vreau şi pe tine, femeie. Din acest singur os te-am modelat pe tine. Te-am creat frumoasă şi perfectă. Caracteristicile tale sunt ca ale coastei, care este puternică, deşi delicată şi fragilă. Coastele asigură protecţia pentru partea cea mai sensibilă din trupul bărbatului, pentru inima lui. Inima este centrul fiinţei lui, plămânii sunt cei care asigură suflarea de viaţă. Pentru a se ajunge la inimă, trebuie să se treacă de bariera coastelor. Cu riscul de a se frânge, coastele se vor împotrivi oricărui atac asupra inimii. Sprijină-ţi bărbatul, femeie, la fel cum cutia toracică ocroteşte viaţa trupului. Nu ai fost luată din talpa bărbatului, ca să fii sub el; nu ai fost luată nici din capul lui, ca să fii deasupra lui. Ai fost luată din coasta lui, ca să-i fii alături şi să fii ţinută lângă el. Tu eşti îngerul Meu perfect! Tu eşti fetiţa Mea frumoasă! Ai crescut să devii o femeie desăvârşită şi ochii Mei se bucură la vederea virtuţilor din inima ta. Ochii tăi—nu-i schimba! Buzele tale—cât de plăcute, când freamătă în rugăciune. Nasul tău—de o formă perfectă. Mâinile tale—poartă în ele atingerea blândeţii. Ţi-am mângâiat faţa pe când dormeai somnul profound al creaţiei, inima ta am ţinut-o aproape de a mea. Adam a umblat cu Mine în răcoarea zilei şi totuşi el era singur. El nu Mă putea vedea, el nu mă putea atinge. Astfel că tot ce am vrut ca Adam să împărtăşească şi să cunoască din Mine şi cu Mine, am pus în tine: sinţenia Mea, tăria Mea, puritatea Mea, dragostea Mea, ocrotirea şi sprijinul Meu. Eşti cu totul aparte! Trăieşte-ţi unicitatea şi gingăşia în uimirea menirii hărăzite ţie încă dintru început.
Aşadar, bărbate, vreau să te porţi frumos cu cea pe care am creat-o din tine! Iubeşte-o, respect-o pentru că este fragilă şi delicată!
Când o răneşti, Mă răneşti pe Mine.
Dacă o zdrobeşti, îţi zdrobeşti propria inimă, inima Tatălui tău şi inima Tatălui ei. Femeie, sprijină-l pe cel din care ai fost creată! În umilinţă, arată-i puterea emoţiei pe care ţi-am dăruit-o într-un mod cu totul aparte! În blândeţea unui duh liniştit, arată-ţi tăria! În dragoste, arată-i că tu eşti coasta ce-i ocroteşte fiinţa lăuntrică! Iar Faţa MEA va străluci pururea peste voi. Am pregătit pentru voi bucurii mari şi mici. Vă voi fi mereu aproape- nu mai departe de o rugăciune. Îndrăzniţi, nu vă temeţi!!! Vom păşi împreună pe cărarea vieţii.

Semnat:
Tatăl vostru ceresc, care vă iubeste mult.

Fratii Groza, Pocaieste-te omule

Arta conversatiei - Ileana Vulpescu















Adevăratul intelectual este un om senin, nepărtinitor, tolerant, un om dispus să discute, să polemizeze urban, de la egal la egal, un om care se ţine strâns de principiile logicii şi ale adevărului şi care nu ţine să aibă dreptate în afara lor. în Arta conversaţiei

Mormintele sunt puntea spirituală dintre cei vii şi trecut. Sunt rădăcinile continuităţii noastre spirituale.

Ura e o boală, o stare sufletească de care mori dacă n-o vindeci. Nu există ceva mai odios în lume decât să-mprăştii ură.

Cel mai minunat dar pe care ni l-a dat natura e gândirea. Păcat că acordăm atât de puţin timp acestei esenţe a fiinţei noastre. Când înţelegi viaţa, rosturile ei adânci, parcă te-ai afla pe o stâncă de o înălţime incomensurabilă, de unde priveşti nu cu superioritate, ci cu linişte, acea linişte-n care toate vanităţile s-au stins.

Inteligenţa nu poate schimba calitatea sufletească a omului.

Dragostea e ca tusea, nu o poţi ascunde.

În om se strâng vorbe nerostite, gânduri cărora nici n-ai şti să le dai un nume, lacrimi neplânse la vremea lor, care deodată vin ca o apă umflată de ploaie, revărsată peste mal.
în De-amor, de-amar, de inimă albastră
Amorul şi gripa se tratează cu patul.
Dragostea trece, si apoi? Apoi iti ramane amintirea a ceva dogoritor, ca si cand ai fi pus mana pe un fier inrosit care ti-a lasat un semn adanc.

Cât ocupă oare în viaţa noastră închipuirea?

Nu minţim prin afirmaţii, ci prin omisiuni.

O căsnicie adevărată, în care cei doi parteneri se simt indispensabili unul altuia şi de neînlocuit, o astfel de căsnicie este la fel de rară ca o operă de artă. În rest - mediocritate, minciună şi dacă nu minciună - tăcere, multă, posomorâtă, un permanent sentiment de eşec.


Ce suntem altceva decat trecatori prin lume?

Dacă tot crezi în Dumnezeu, ce nevoie ai de intermediari între tine şi El? Nu poţi să-I mărturiseşti direct păcatele pe care crezi că le ai şi să te căieşti cu ele în faţa Lui?

E atâta rutină pe lume şi atât de puţin adevăr ... Dar pentru adevărul ăsta puţin şi rar, pentru acest miracol merită să trăieşti.

Sufletul omului e ca orice buruiană - dacă nu-i dai apă la timp, se veştejeşte, se chirceşte şi moare, adică-i piere dragostea de viaţă.
Omul nu e stăpân deplin pe sine şi nici nu poate fi vaccinat împotriva neprevăzutului.

O oază de linişte este cred cea mai înţeleaptă dorinţă a omului pentru viaţa lui. Cât de important este să trăieşti măcar în casa ta într-o atmosferă de armonie sufletească!

Majoritatea soţilor şi-a soţiilor, când află de existenţa unei legături extraconjugale a partenerului, suferă din orgoliu, nu din dragoste rănită.

Sângele apă nu se face, dar se face venin.

Momentul când îţi dai seama că n-ai avut pe cine să iubeşti într-o viaţă înseamnă începutul agoniei sufletului, agonie ce se reflectă mai întâi într-un cenuşiu amorf al ochilor - ei îmbătrânesc primii - într-un rictus al gurii, pe care trebuie mult exerciţiu în oglindă pentru a învăţa să-l ascunzi. Această agonie sufletească se reflectă într-o îmbătrânire fizică bruscă. Descoperirea asta, a vidului unei vieţi, te schimbă de azi pe mâine, ca trecerea prin groaza unei catastrofe.

Ca să-ţi fie drag să trăieşti trebuie să iubeşti oamenii. Să-i iubeşti. Măcar câţiva într-o viaţă.

Nu-i frumos să-ţi arăţi rănile în faţa nimănui, ci să ţi le oblojesti când eşti singur şi chiar cicatricele să le ascunzi de ochii lumii.

Trăieşte ca şi cum ai fi etern, dar fii pregătit în orice clipă de moarte.
Fericirea nu ţi-o poate da cineva, cineva ţi-o poate doar lua.
Dacă oamenii pot gândi atâta murdărie despre un om, acest gând este un simptom al murdăriei din ei.

Iertarea nu schimbă şi nu şterge faptele. Cred că oamenii fac o confuzie: iau acceptarea drept iertare.
Unei femei singure toată lumea-i aduce aminte că este disponibilă. Şi este. Fizic mereu.

Nimeni nu face pasiuni pentru femei cumsecade.

Oricâtă pasiune ar exista între un bărbat şi o femeie, judecata îşi situează la un moment dat partenerul numai pe verticală. Acest moment nu poate fi evitat. Nici pasiunea cea mai mare nu absolvă pe nimeni de această poziţie esenţial umană. Ceea ce îţi rămâne dintr-un om e ceea ce-l abstrage din animalitate: gândirea lui, cuvintele, gesturile. Orizontalitatea erotică este cel mai perisabil element al unei legături. Ai să vezi, într-o zi, că numai spiritualitatea rămâne dintr-o iubire.

Viaţa se compune din ţevi sparte, din robinete care curg, din tencuieli coşcovite, din plase pe care le cari de la piaţă, din rufe care le speli, din coate-n tramvaie, dar şi din Bach şi din Beethoven, din Shakespeare şi din Tolstoi, din Eminescu şi din Blaga, din Michelangelo şi din Ţuculescu. Totul e viaţă.


Cine nu găseşte cianura la vreme, să facă copii.

Femeilor care n-au făcut altceva decât să îşi păstreze frumuseţea unui trup pe care n-au vrut să-l deformeze cu maternitatea le reproşez inutilitatea, vidul. Mi-e necaz de femeile care nu-şi preţuiesc singurul avantaj: cel de-a crea viaţa. Sunt atâtea femei singure care-ar fi bucuroase să aibă cu cine face un copil.


De pisici şi de băieţi trebuie să te desparţi la uşă.

Cele trei virtuţi sunt: Credinţa în ceea ce facem; Speranţa că ceea ce facem nu este zadarnic; Iubirea, acel gând neobosit la semenul tău căruia trebuie să-i dai.

Unui om îi accepţi firea, nu i-o ierţi.

Sufletul cuprins de harul iubirii, aureolează o fiinţă, devenind generos cu celelalte fiinţe, risipind şi spre ele firimituri de bunătate, respingând trivialitatea, grosolănia.

Anii te învaţă să devii sfios cu sufletul altuia şi chiar cu sufletul tău.

În viaţa căsniciilor, vasele cârpite nu ţin, fiindcă în ele se găteşte.

În viaţă trebuie să-ţi câştigi pâinea şi să ai nişte fiinţe pentru care să merite să trăieşti.

E bine ca omul să ştie ce vrea în viaţă şi că e cu atât mai bine cu cât ştie mai devreme.

Două calităţi pe lume nu pot fi simulate şi nici înlocuite ori echivalate prin procedeul "mai iei de ici, mai pui colea": inteligenţa şi bunătatea.
Orice om, aşa cum apare în viaţa altuia, tot aşa de bine poate să plece.

În viaţă trebuie să înveţi să citeşti printre rânduri şi în oameni. Să citeşti printre vorbele lor şi chiar dincolo de ele. Uneori, un oftat povesteşte mai mult decât un roman-fluviu, o privire - mai mult decât o bibliotecă.
Grăbeşte-te, hotărăşte-te de la început ce vrei şi apucă-te să înfăptuieşti, că viaţa nu stă să te aştepte!
Între doi oameni care alcătuiesc un cuplu sau vor să alcătuiască un cuplu trebuie să se potrivească mai multe lucruri. Dacă la unele dintre potrivirile acestea se mai poate lua de ici şi pune colo, una este însă indispensabilă şi fără tocmeală: concepţia despre lume.
Nu-i poţi cere omului dacă nu-i dai ceva-n schimb.
Pe omul curat nu-l ai cu nimic la mână.
De când e lumea şi pământul, există o categorie sufletească de oameni puşi pe capătuială, pentru care banul e mai presus de orice, e singura valoare în care cred şi căreia i se închină, pentru că banul e cel mai bun prieten, cel mai bun protector, el n-are miros şi deschide toate uşile. Şi cum omul, spre deosebire de animale, mănâncă mai mult decât pentru a-şi astâmpăra foamea, bea mai mult decât pentru a-şi astâmpăra setea, face amor nu numai pentru a-şi reproduce specia, ucide cu premeditare, fără să-şi mănânce prada, acumulează mai mult decât ar avea nevoie chiar pentru un trai îmbelşugat, e rapace, pentru că acumularea îi dă senzaţia de siguranţă şi de superioritate asupra altuia. Asta dovedeşte cât de puţin evoluează mentalitatea oamenilor.
Nimeni nu are dreptul să aleagă pentru altul, oricât l-ar iubi.

Mai schimbător decât sufletul omului, decât concepţiile sale şi decât vremea nu e nimic.
Preţuiesc ceea ce trebuie să preţuieşti la un om: ce are bun.
.
Când o femeie iubeşte un bărbat simte nevoia să facă un copil cu el.
O femeie, dacă-şi dă osteneala, poate păstra un bărbat, cu o condiţie: să-l iubească. Numai dragostea poate inventa mijloace de convingere. Dragostea sau şantajul.

Niciodată nu putem şti ce proporţii iau faptele noastre în viaţa celuilat. Răul pe care i l-am făcut rămâne bun-făcut.
Dacă vrei să păstrezi indiferent ce relaţie cu un om, trebuie să-l consideri ca pe o rudă apropiată şi să-i ierţi, să-i tot ierţi, cum le ierţi copiilor, părinţilor, fraţilor tăi. Dacă ai orgolii, nici o relaţie nu e posibilă.
Învaţă, că altă avere şi altă protecţie nu ai!
Dragostea cea fierbinte, de la-nceput, nu ţine cât lumea. Important e cu ce rămâi când s-a mai stins văpaia. Dragostea e ca o stare excepţională. Iar stările excepţionale nu pot ţine. Evoluţia dragostei e comparabilă cu evoluţia unei boli. Şi într-o boală, criza nu poate ţine o viaţă. Viaţa poate ţine de-o criză, dar criza nu ţine de-o viaţă.
Dacă nu faci un copil cu un om pe care-l iubeşti, atunci cu cine să îl faci?
Mai întâi trebuie să te pui în locul altuia şi după aceea să-l judeci.
Cu oamenii cu care trebuie să mă supraveghez când vorbesc, mai bine nu mai vorbesc. Ne salutăm şi ne dăm informaţii meteorologice.
Prietenia, dragostea şterg barierele de clasă.

Nu iubeşti cu adevărat decât pe cine respecţi.

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică