luni, 9 februarie 2009

1. Lumina şi timpul- Marius Cruceru



PORTRETUL GENERAŢIEI ACTUALE

Generatia "Silicon"

Cine face parte din aceasta generatie? Si eu, oricine a început sa traiasca între sticle si a simtit beneficiile conectivitatii. Generatia noastra îsi cauta libertatea pornind din Templul aflat în Silicon Valey, si viseaza la mici protuberante în care se ascunde acelasi silicon, generatia noastra se misca din valea tehnologiei spre altarele de pe minorele ridicaturi ale sexualitatii.
O generatie numita I (generatia Internet), D (digitala), E (electronica) sau S (de sticla) nu are doar problemele specifice spatiului în care comunica, ci si problemele generice oricarei noi generatii: desprinderea de istorie, dispretuirea autoritatii exercitate de înaintasi, pericolul auînselarii prin construirea unei false identitati de generatie, mîndrie combinata cu agresivitate fata de valorile traditionale, egoism si nepasare fata de cei sacrificabili.

Acestei generatii i se cere relevanta fata de congeneri, dar nu îsi va putea îndeplini mandatul fata de cei dinafara, daca nu îsi rezolva problemele launtrice. Generatia noastra, desprinsa de trecut, decontaminata de istorie si nemolipsita de viitor, generatia careia nici nu îi pasa de ce s-a întîmplat în urma cu 17 ani, este prost plasata, ne-la-locul ei si ne-la-timpul ei. Sîntem rataciti fata de locul în care ar trebui sa ne gasim, întîrziati fata de timpul cu care ar trebui sa ne potrivim. Sîntem generatie nepotrivita. Poate ca, daca ne vom gasi noi locul si timpul, îi vom putea chema si pe altii în locuri de odihna si timpuri de lucrare. Sper sa gasim unde sunt valea, întunericul si pamîntul, pentru a putea aprinde lumina si pentru a urca muntele. S-a spus: "Sa nu blestemam întunericul, mai bine sa aprindem o lumina"... Frumos spus, dar întrebarea ramîne: unde sa aprindem lumina? Mai stim unde, daca sîntem dez-locuiti? Mai stim cînd? Daca nu mai simtim valea ca vale? Mai stim cum? Mai stim pentru cine? Lumea în care traim s-a schimbat radical în ultimii 100 de ani, este greu de recunoscut în ultimii 40 de ani, si chiar generatia celor care s-au nascut dupa 1990 simt deja ca pamîntul le fuge de sub picioare, ca schimbarile sînt mult mai rapide decît înaintarea noastra în vîrste.

1. Lumina si timpul.
Dumnezeu a pus soare si luna si luminatori ca sa ne puna între granite de timp, lumina si întuneric. Nu mai respectam limitele de luna si soare pe care Dumnezeu ni le-a stabilit.
Geneza 1:14 Dumnezeu a zis: „Sa fie niste luminatori în întinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei sa fie niste semne care sa arate vremurile, zilele si anii; 15 si sa slujeasca de luminatori în întinderea cerului, ca sa lumineze pamântul.” Si asa a fost. 16 Dumnezeu a facut cei doi mari luminatori si anume: luminatorul cel mai mare ca sa stapâneasca ziua si luminatorul cel mai mic ca sa stapâneasca noaptea; a facut si stelele

Generatia D ar trebui sa priceapa ca viata nu are buton de oprit si pornit, nici functie de stand-by sau hibernate. Viata nu se poate da înapoi si nu se poate întepeni pîna ne trezim sau ne odihnim noi. Generatia noastra s-a nascut sub luminile electrice în miez de noapte. Sîntem o generatie care avem lumina tot timpul, dar sîntem mai întunecati la minte decît au fost generatiile care si-au scris cartile la flacara lumînarii sau a lampii. Generatia lor a scris enciclopedii cu pana si fara google, citînd din memorie. Generatia noastra, conectata, informata, preaneonizata nu poate scrie un eseu de sapte pagini fara google sau a face cut and paste. Sîntem generatia care a produs atîta stralucire, încît si atunci cînd vrem sa adormim ne e greu sa ne mai ascundem retina de razele invazive ale stîlpilor de iluminat, ale farurilor de masina. Avem lumina tot timpul si nu mai gasim întunericul benefic al odihnei, acel întuneric al caselor de tara, în care nu ne puteam vedea mîna dinaintea ochilor.

Am fost luminati de neoane de la nastere, am învatat sa scriem sub lumina, tinem lumina aprinsa pîna la orele la care am fost nascuti. Din aceasta cauza, generatia noastra are o perceptie deformata asupra timpului si ciclului lumina-întuneric. Bunicii si parintii nostri au cîstigat o batalie asupra rotirii pamîntului, care acum ne mixeaza creierii într-un vîrtej din care nu mai putem iesi nici noaptea, nici ziua. Pentru generatia mea, nu mai este zi de lucru, este noapte de lucru, nu mai este noapte de odihna, sînt dimineti mahmure, care încep dupa orele 11.30. Lumina ispititoare în permanenta a condus generatia noastra la impresia ca timpul este elastic si se afla de partea ei, ca termenele pot fi amînate, ca într-o luna se poate face o lucrare de licenta si într-o saptamîna se poate cîstiga o sesiune... într-o saptamîna de nopti. Timpul nostru este scurt, dar în mintea noastra curge ca mierea. Sugestie? Ce-ar fi sa petrecem o saptamîna fara curent electric, vara. Ne-am putea vindeca de impresia ca avem timpul sub controlul nostru. Va fi un pas de reîntoarcere spre ritmul care ne va da odihna pe care au avut-o batrînii nostri. Una dintre cele mai frumoase vacante pe care le-am petrecut a fost undeva în munti, unde am ajuns dupa ce am lasat masina departe, dupa ce am vîslit patruzeci de minute, dupa ce am urcat pe jos douazeci de minute. Am intrat într-o casa pierduta în munti, unde nu era lumina electrica, nu era semnal pentru telefonul mobil, nimic. A trebuit sa intram în ritmul soarelui, sa ne culcam odata cu apusul si sa ne ridicam odata cu rasaritul. Am reintrat în ritmul odihnitor al rotirii pamîntului si mintea ni s-a desvîrtejit. Ne-am linistit sufletele si am învatat sa pretuim altfel timpul. În momentul în care ne-am reconectat la curent, inimile ne-au tresarit si viata a început sa ne sara din nou de pe sine.
Generatia noastra nu mai are odihna. Generatia noastra este în activitate tot timpul, se agita, dar nu munceste. Umblam, dar nu calatorim. Ne deplasam, dar nu ne ducem; circulam, dar nu ne miscam. Functionam, dar nu lucram. Sîntem plini de energizante, dar tot timpul obositi; bombardati de vitamine, dar lesinati. Abia ne tîrîim blugii spre locurile în care ne pregatim prea mult pentru munca. Generatia noastra se pregateste cu exces de zel în scoli pentru profesii pe care nu le va practica niciodata; reprezentantii generatiei noastre fac prea multe preparative pentru a merge la servicii la care vor întîrzia consecvent, îsi fac curaj prea mult pentru a se angaja în slujbe pe care le vor parasi prea devreme.

Generatia noastra nu mai poate munci mai mult de o jumatate de ora la un proiect, pentru ca trebuie sa sara, sa raspunda la email, sa îsi bea cafeaua, sa deschida dopul la sticla cu otravitorul cocteil menit sa ne daruiasca energie... pentru ce oare? Sugestie? Stai 50 de minute fara sa te ridici de pe scaun, fara sa tîsnesti spre cele pe care le consideri adjuvante în munca, dar care te deplaseaza dinspre munca însasi spre o agitatie fara rost. Asaza-te înainte de a calatori, stai înainte de a lucra, lasa-ti mintea sa se depuna si trupul sa se linisteasca, apoi lucreaza sustinut, fara opririle si întreruperile obositoare. Life cannot be defragmented.

Oare propensiunea generatiei noastre pentru întuneric si dragostea de lumina a generatiei lor nu spune ceva mai mult despre starea noastra spirituala?

Iov 24:13 Altii sunt vrajmasi ai luminii, nu cunosc caile ei, nu umbla pe cararile ei.
Ioan 12:36 câta vreme aveti lumina printre voi, credeti în lumina, ca sa fiti fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri: apoi a plecat si s-a ascuns de ei.
Efeseni 5:8 Odinioara erati întuneric; dar acum sunteti lumina în Domnul. Umblati, deci, ca niste copii ai luminii.
1 Tesaloniceni 5:5 Voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei. Noi nu suntem ai noptii, nici ai întunericului

Oare agitatia noastra continua nu spune ceva despre lipsa noastra de pace launtrica?
Ioan 14:27 Va las pacea, va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o da lumea. Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se înspaimânte.
Search:
De ce să ne facem portret de generaţie ?
blog Marius Cruceru
Material preluat de pe site: "Tineret Iris" Sesiunea a -8-a

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică