Insuccesul evanghelizarilor moderne

Astfel, credinta vine in urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvantul lui Christos. Credinta vine in urma auzirii, nu in urma vizualizarii -filmelor crestine, pantomimelor, scenetelor, pieselor dramatice de teatru.

Asculta predica fratelui Marius Cruceru aici:
"Insuccesul evanghelizarilor moderne".

"Evanghelizarea in ziua de astazi este mai putin eficienta pentru ca s-a pierdut o piesa. Da!..sunt si alte cauze, am profesionalizat evanghelizarea, suntem mai linistiti sa stam acasa si sa platim profesionisti sa o faca, sa platim posturi de radio, sa platim misionari care fac asta full-time si aceasta inseamna ca eu voi sta mai linistit.
Un alt lucru care s-a intamplat in ultimii ani, este ca am inlocuit oamenii cu instrumente;am inlocuit Evanghelia cu accesoriile Evangheliei.
Am inceput sa inlocuim vestirea, pentru care au fost martiri, acea vestire in piata publica, cand batranii nostri gaseau curajul sa se ridice in targul de cai si predicau evanghelia cu scenete,nu sunt rele, dar cand ai inlocuit toata propovaduirea si toata vestirea cu scenete, cu filme ceva se va intampla, incat evanghelizarea adevarata, cea veche , metoda clasica va fi mai slaba si va da gres.
A.W.Tozer a spus " Vrei puterea veche? Ia crucea cea veche!". Vrei sa ai eficienta puterii bisericii celei vechi? Foloseste metodele cele vechi.

Cum sa investesti 2 ani bani in ceva ce sti ca este oricum FALS

Nor de etichete:
"Ritualuri, ceremonii, sfanta traditie, Ecumenism, New Age, psihologie seculară, ocultism,procesiuni, indulgente, apa "sfintita", purgatoriu, pomana, idoli, infailibitate papala, religia auto-mantuirii, sincretism religios, toleranta, relativism, cultul moastelor, cultul mortilor, inchinarea la sfinti, inchinarea la fecioara Maria, inchinarea la icoane, statui, paganism, botezul copilui nou nascut, sincretism religios, Evangheliile gnostice, miscarile homosexuale, umanismul, avortul legal, erezie, sacramente, gandirea pozitiva, pluralism religios."

Daca ma incred in mine ..sunt un nebun

Azi citeam un gand pe Twitter la fr. pastor Marius Cruceru si anume:
"The men who really believe in themselves are all in lunatic asylums." - G. K. Chesterton si imediat am cautat si eu cateva ganduri oferite de el.
Este foarte adevarat, ca omul centrat pe sine, se crede un axis mundis, un buric al pamantului, un om unidirectional.

Scriptura insa ( care pentru multi este doar o sursa de "informare" nu si de transformare) proclama:

Psalmul 37:5. "Incredinteaza-ti soarta in mana Domnului, increde-te in El, si El va lucra,"

Proverbe 3:5. "Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta!

6. Recunoaste-L in toate caile tale, si El iti va netezi cararile.

7. Nu te socoti singur intelept; teme-te de Domnul si abate-te de la rau!"

Sa ne punem toata increderea noastra in Dumnezeu, nu in capacitatiile si fortele noastre.
Sa ne incredem deplin in EL si nu vom fi dati de rusine.
Sa nu traim centrati pe personalitatea noastra ci sa fim oameni centrati in Evanghelie. Domnul Isus Christos sa fie centrul vietii noastre. Orice facem pe acest pamant sa facem constienti de realitatea ca El este prezent langa noi, ne vede, ne supravegheaza, ne motiveaza, ne ridica atunci cand cadem, ne intareste inima si pasii spre a ajunge la El in cer.

"Oamenii care cred cu adevarat in ei insisi se afla toti in azile de nebuni".

"Omul cu adevarat maret, ii face pe toti oamenii sa se simta importanti".

"In Biblie ni se spune sa ne iubim semenii si de asemenea sa ne iubim dusmanii, probabil pentru ca in general sunt unii si aceiasi".

"Toleranta este virtutea omului fara convingeri".

Gandite bine de Gilbert Keith Chesterton

Perspectiva lui Dumnezeu - Marius Cruceru

Marius Cruceru - 7 Tablouri

Mesajul de dimineata


Mesaj predicat de pastorul Marius Cruceru la Biserica Baptista Maranata Arad- 8 Martie 2009.

Mesajul de seara

1. Lumina şi timpul- Marius Cruceru

PORTRETUL GENERAŢIEI ACTUALE

Generatia "Silicon"

Cine face parte din aceasta generatie? Si eu, oricine a început sa traiasca între sticle si a simtit beneficiile conectivitatii. Generatia noastra îsi cauta libertatea pornind din Templul aflat în Silicon Valey, si viseaza la mici protuberante în care se ascunde acelasi silicon, generatia noastra se misca din valea tehnologiei spre altarele de pe minorele ridicaturi ale sexualitatii.
O generatie numita I (generatia Internet), D (digitala), E (electronica) sau S (de sticla) nu are doar problemele specifice spatiului în care comunica, ci si problemele generice oricarei noi generatii: desprinderea de istorie, dispretuirea autoritatii exercitate de înaintasi, pericolul auînselarii prin construirea unei false identitati de generatie, mîndrie combinata cu agresivitate fata de valorile traditionale, egoism si nepasare fata de cei sacrificabili.

Acestei generatii i se cere relevanta fata de congeneri, dar nu îsi va putea îndeplini mandatul fata de cei dinafara, daca nu îsi rezolva problemele launtrice. Generatia noastra, desprinsa de trecut, decontaminata de istorie si nemolipsita de viitor, generatia careia nici nu îi pasa de ce s-a întîmplat în urma cu 17 ani, este prost plasata, ne-la-locul ei si ne-la-timpul ei. Sîntem rataciti fata de locul în care ar trebui sa ne gasim, întîrziati fata de timpul cu care ar trebui sa ne potrivim. Sîntem generatie nepotrivita. Poate ca, daca ne vom gasi noi locul si timpul, îi vom putea chema si pe altii în locuri de odihna si timpuri de lucrare. Sper sa gasim unde sunt valea, întunericul si pamîntul, pentru a putea aprinde lumina si pentru a urca muntele. S-a spus: "Sa nu blestemam întunericul, mai bine sa aprindem o lumina"... Frumos spus, dar întrebarea ramîne: unde sa aprindem lumina? Mai stim unde, daca sîntem dez-locuiti? Mai stim cînd? Daca nu mai simtim valea ca vale? Mai stim cum? Mai stim pentru cine? Lumea în care traim s-a schimbat radical în ultimii 100 de ani, este greu de recunoscut în ultimii 40 de ani, si chiar generatia celor care s-au nascut dupa 1990 simt deja ca pamîntul le fuge de sub picioare, ca schimbarile sînt mult mai rapide decît înaintarea noastra în vîrste.

1. Lumina si timpul.
Dumnezeu a pus soare si luna si luminatori ca sa ne puna între granite de timp, lumina si întuneric. Nu mai respectam limitele de luna si soare pe care Dumnezeu ni le-a stabilit.

Geneza 1:14 Dumnezeu a zis: „Sa fie niste luminatori în întinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei sa fie niste semne care sa arate vremurile, zilele si anii; 15 si sa slujeasca de luminatori în întinderea cerului, ca sa lumineze pamântul.” Si asa a fost. 16 Dumnezeu a facut cei doi mari luminatori si anume: luminatorul cel mai mare ca sa stapâneasca ziua si luminatorul cel mai mic ca sa stapâneasca noaptea; a facut si stelele

Generatia D ar trebui sa priceapa ca viata nu are buton de oprit si pornit, nici functie de stand-by sau hibernate. Viata nu se poate da înapoi si nu se poate întepeni pîna ne trezim sau ne odihnim noi. Generatia noastra s-a nascut sub luminile electrice în miez de noapte. Sîntem o generatie care avem lumina tot timpul, dar sîntem mai întunecati la minte decît au fost generatiile care si-au scris cartile la flacara lumînarii sau a lampii. Generatia lor a scris enciclopedii cu pana si fara google, citînd din memorie. Generatia noastra, conectata, informata, preaneonizata nu poate scrie un eseu de sapte pagini fara google sau a face cut and paste. Sîntem generatia care a produs atîta stralucire, încît si atunci cînd vrem sa adormim ne e greu sa ne mai ascundem retina de razele invazive ale stîlpilor de iluminat, ale farurilor de masina. Avem lumina tot timpul si nu mai gasim întunericul benefic al odihnei, acel întuneric al caselor de tara, în care nu ne puteam vedea mîna dinaintea ochilor.

Am fost luminati de neoane de la nastere, am învatat sa scriem sub lumina, tinem lumina aprinsa pîna la orele la care am fost nascuti. Din aceasta cauza, generatia noastra are o perceptie deformata asupra timpului si ciclului lumina-întuneric. Bunicii si parintii nostri au cîstigat o batalie asupra rotirii pamîntului, care acum ne mixeaza creierii într-un vîrtej din care nu mai putem iesi nici noaptea, nici ziua. Pentru generatia mea, nu mai este zi de lucru, este noapte de lucru, nu mai este noapte de odihna, sînt dimineti mahmure, care încep dupa orele 11.30. Lumina ispititoare în permanenta a condus generatia noastra la impresia ca timpul este elastic si se afla de partea ei, ca termenele pot fi amînate, ca într-o luna se poate face o lucrare de licenta si într-o saptamîna se poate cîstiga o sesiune... într-o saptamîna de nopti. Timpul nostru este scurt, dar în mintea noastra curge ca mierea. Sugestie? Ce-ar fi sa petrecem o saptamîna fara curent electric, vara. Ne-am putea vindeca de impresia ca avem timpul sub controlul nostru. Va fi un pas de reîntoarcere spre ritmul care ne va da odihna pe care au avut-o batrînii nostri. Una dintre cele mai frumoase vacante pe care le-am petrecut a fost undeva în munti, unde am ajuns dupa ce am lasat masina departe, dupa ce am vîslit patruzeci de minute, dupa ce am urcat pe jos douazeci de minute. Am intrat într-o casa pierduta în munti, unde nu era lumina electrica, nu era semnal pentru telefonul mobil, nimic. A trebuit sa intram în ritmul soarelui, sa ne culcam odata cu apusul si sa ne ridicam odata cu rasaritul. Am reintrat în ritmul odihnitor al rotirii pamîntului si mintea ni s-a desvîrtejit. Ne-am linistit sufletele si am învatat sa pretuim altfel timpul. În momentul în care ne-am reconectat la curent, inimile ne-au tresarit si viata a început sa ne sara din nou de pe sine.
Generatia noastra nu mai are odihna. Generatia noastra este în activitate tot timpul, se agita, dar nu munceste. Umblam, dar nu calatorim. Ne deplasam, dar nu ne ducem; circulam, dar nu ne miscam. Functionam, dar nu lucram. Sîntem plini de energizante, dar tot timpul obositi; bombardati de vitamine, dar lesinati. Abia ne tîrîim blugii spre locurile în care ne pregatim prea mult pentru munca. Generatia noastra se pregateste cu exces de zel în scoli pentru profesii pe care nu le va practica niciodata; reprezentantii generatiei noastre fac prea multe preparative pentru a merge la servicii la care vor întîrzia consecvent, îsi fac curaj prea mult pentru a se angaja în slujbe pe care le vor parasi prea devreme.

Generatia noastra nu mai poate munci mai mult de o jumatate de ora la un proiect, pentru ca trebuie sa sara, sa raspunda la email, sa îsi bea cafeaua, sa deschida dopul la sticla cu otravitorul cocteil menit sa ne daruiasca energie... pentru ce oare? Sugestie? Stai 50 de minute fara sa te ridici de pe scaun, fara sa tîsnesti spre cele pe care le consideri adjuvante în munca, dar care te deplaseaza dinspre munca însasi spre o agitatie fara rost. Asaza-te înainte de a calatori, stai înainte de a lucra, lasa-ti mintea sa se depuna si trupul sa se linisteasca, apoi lucreaza sustinut, fara opririle si întreruperile obositoare. Life cannot be defragmented.

Oare propensiunea generatiei noastre pentru întuneric si dragostea de lumina a generatiei lor nu spune ceva mai mult despre starea noastra spirituala?

Iov 24:13 Altii sunt vrajmasi ai luminii, nu cunosc caile ei, nu umbla pe cararile ei.
Ioan 12:36 câta vreme aveti lumina printre voi, credeti în lumina, ca sa fiti fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri: apoi a plecat si s-a ascuns de ei.
Efeseni 5:8 Odinioara erati întuneric; dar acum sunteti lumina în Domnul. Umblati, deci, ca niste copii ai luminii.
1 Tesaloniceni 5:5 Voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei. Noi nu suntem ai noptii, nici ai întunericului

Oare agitatia noastra continua nu spune ceva despre lipsa noastra de pace launtrica?

Ioan 14:27 Va las pacea, va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o da lumea. Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se înspaimânte.

Search:
De ce să ne facem portret de generaţie ?
blog Marius Cruceru
Material preluat de pe site: "Tineret Iris" Sesiunea a -8-a

Marius Cruceru un "baptist orthodox"

Un articol ce merită să fie citit...Imi plac oamenii care sunt in stare să vadă ceva bun in ceilalţi oameni, inainte de a folosi stereotipuri sau prejudecăti.Viziunea unui ortodox asupra unui baptist.

Cristian BADILITA
"Cred ca ar trebui facuta, o data pentru totdeauna, distinctia intre ortodoxie, fara h, si orthodoxie, cu h, pentru a nu mai suprapune "dreapta credinta" peste o confesiune religioasa."
Spun aceasta nu pentru ca, Doamne fereste, vreau sa ma distantez de Biserica numita ortodoxa, ci pur si simplu pentru ca imi place sa respect sensul cuvintelor.

Intamplator sau nu, eu m-am nascut ortodox si incerc, pe cat se poate, cu ajutorul Scripturii si al Sfintilor, sa devin si un adevarat orthodox. Altii s-au nascut catolici, protestanti, baptisti. Chiar si asa ei pot intretine o legatura esentiala cu orthodoxia si voi incerca sa explic mai departe cum. Anul acesta, am organizat scoala de vara a Asociatiei romane de studii religioase (a nu se confunda sub nici o forma cu cenaclul "Oisteanu et comp".) la Universitatea baptista Emanuel din Oradea, impreuna cu reverendul Marius Cruceru. La el ma refer in primul rand atunci cand folosesc sintagma "baptist orthodox" si iata de ce. L-am cunoscut pe Marius Cruceru in anii facultatii, in 1990-1991. Petru Cretia mi-a telefonat sa-mi spuna ca exista un tanar filolog dornic sa citeasca Evanghelia dupa Luca in original. Asa am inceput sa ne intalnim o data sau de doua ori pe saptamana. Apoi, drumurile noastre s-au despartit, pentru a se reintalni o data cu lansarea proiectului Septuaginta. Marius Cruceru, numit pastor si profesor la Oradea, si-a pus timpul si pregatirea la dispozitia noastra, fara sa accepte sa fie platit. Regula baptista, mi-a marturisit, interzice rasplatirea unui efort legat de Sfanta Scriptura. Lui si unui student de la aceeasi Universitate li se datoreaza Cantarea Cantarilor din primul tom al volumului IV.

Dar specialitatea si pasiunea acestui pastor baptist raman Parintii Bisericii. Da, nu va mirati! Exista la noi, ortodocsii atotstiutori, un curent de opinie, as spune chiar un fel de teologumena, care-i declara pe "ereticii baptisti" (si nu doar pe baptisti) inamici ai Traditiei patristice. Imi pare rau ca trebuie sa contrazic aceasta sacra teologumena si sa spun ca unul dintre cei mai fini patrologi pe care ii avem la ora actuala este un... baptist. Lucru incomod in cadrul propriei sale confesiuni, cum singur recunoaste, dar perfect compatibil cu preceptele religioase ale acesteia. De altminteri, rev. Cruceru a lansat o dezbatere foarte aprinsa legata de pierderile cauzate de "uitarea Parintilor" in teologia baptista, in special, si protestanta, in general. Mai mult decat atat, el este autorul unei teze masive de doctorat despre Augustin, mai precis, despre utilizarea lexicului filozofico-teologic grecesc in tratatele din ultima perioada a vietii Hiponatului. Teza aceasta constituie un adevarat model de cercetare deopotriva filologica, filozofica si teologica, rezultat al unei indelungate ucenicii atat in tara, cat si in trei mari centre universitare din Anglia si America.

De altfel, ce m-a impresionat la aceasta editie a scolii de vara, a fost nivelul excelent de pregatire a participantilor baptisti. Aproape toti aveau deschise, in fata ochilor, editii ale Noului Testament in greaca, toti cunoasteau pe de rost capitole intregi din Sfanta Scriptura, toti stapaneau o limba straina moderna. Dar, dincolo de aceasta dotare intelectuala,

m-a cucerit credinta lor cinstita, dublata de nevoia intoarcerii la surse, la Cuvantul Domnului. Mi-am dat seama ca noi, ortodocsii, ne comportam uneori ca niste sectanti, in nici un caz ei, etichetati astfel din ignoranta sau resentiment.

Imi amintesc ca, la un moment dat, s-a infiripat o polemica in marginea unui fragment din Apostolul Pavel. Am stat o buna bucata de vreme, ca sa citim si sa traducem impreuna, cu fidelitate, textul grecesc pentru a o scoate la capat. Seminarul acela m-a invata mai mult decat orice discurs ecumenist: singurul temei al refacerii unitatii ecleziale este Cuvantul lui Dumnezeu, cu precadere Noul Testament. Iar instrumentul, buna credinta. Fara buna credinta, credinta simpla nu valoreaza cine stie ce. Avem atatea de invatat de la orthodocsii baptisti!

Sursa : Ziua

Conferinţa de tineret IMPACT ‘08

Următorul eveniment:

Conferinţa de tineret IMPACT
Sâmbătă, 13 septembrie, ora 15.00
la Biserica Baptistă Speranţa din Brasov.
Invitaţi: grupul CONTINENTAL
şi pastorul Marius Cruceru, Oradea.

2)Ce se mai poarta pe la nuntile noastre?

2007 [Marius Cruceru]

Spuneam într-un post trecut ca nuntile noastre erau altfel. Diferite. Simple, austere, sobre. S-a schimbat lumea si odata cu ea si noi. E bine? E rau?

Dupa mine este rau, dar judecati voi, confrati de-ai mei, dar si de alte confesiuni care ati stiut anumite lucruri despre “pocaiti” si ethos-ul lor si acum îi vedeti cum se îndeparteaza de ceea ce stiati voi despre ei.


Iata care sînt ultimele noutati în materie de organizarea nuntilor, ascultati si luati aminte:

1. în primul rînd slujba de nunta se poate renegocia, se poate renegocia locul, structura, un parc, o agapa la iarba verde si Predica a devenit un “scurt cuvînt - 5-6 minute”, exact asa scrie în program.


2. Predicarea. În timpul slujbei anumiti predicatori tin neaparat sa devina circari. Au impresia ca trebuie sa se hlizeasca ca niste fîte care asculta prima data un banc cu soacre si aluzii la noaptea nuntii. Glume proaste, remarci penibile la adresa celor doi, mire si mireasa sau laude excesive la adresa parintilor si nasilor (nu comentez motivatiile)


3. programul, adesori cu playback, ne prezinta o orchestratie foarte împaunata în background care sa acopere o voce pitigaiata a uneia dintre rudeniile mirelui sau miresei care vrea cu orice pret sa se afirme.


4. Desi se întîmpla de obicei în biserica, majoritatea doamnelor si domnisoarelor îsi schimba aparitia de cu greu le mai recunosti. Mi s-a întîmplat la un moment dat sa dau peste o soacra mica asa de “schimbata la fata” (sora cumsecade, care de obicei îsi purta “tinuta pocaiasca”) ca nu am mai recunoscut-o. Si ea si eu ne-am simtit penibil. Aveam de ce!


5. Îmbracamintea pentru nunti, de pe unde-o închirieaza nu stiu, dar adesea te sileste sa stai cu privirile întinse spre candelabru. În urma cu vreo 7 sau 8 ani am avut un usier care a avut îndrazneala sa o scoata pe o domnisoara care avea spatele complet gol si “decolteul” (daca asa se cheama crapatura aia din spatele rochiei, ca asa se cheama în fata) mergea dincolo de locul unde se termina spatele. Cu putin scandal, a trimis-o înapoi sa se îmbrace înainte de a pasi în biserica.


6. Nu ma mai leg de podoabe si de coafuri. Nu mai am nimic de zis în afara de faptul ca sînt persoane la care nu le sta bine cu anumite culori, cu anumite haine, cu anumite coafuri. Atît. Nu îti trebuie multa educatie estetica sa îti dai seama de asta. Poate ca surorile noastre care doresc sa faca “schimbarea la fata”, înainte de a pune pe dînsele tot felul de sclipici, ar trebui sa-si întrebe o prietena care se pricepe, nepocaita.


7. La masa, la multe din nuntile la care am participat, muzica era atît de puternica încît nu puteam sa discut cu sotia care se afla lînga mine. Nu mai comentez asupra stilurilor muzicale, totul era amplificat si, da-i, tata, da-i, cît se poate.


8. Daca tot veni vorba de muzica, Celine Dion, UB40 înca sînt decenti, dar ma întreb: ce cauta totusi la o nunta de neoprotestant i? Asta e, sînt si rudenii de alte confesini care nu înteleg toata muzica noastra s, vorba lui Krossfire, nici nu prea avem cu ce ne mîndri.


9. Jocuri si concursuri. Aici e-aici. Ce treaba are un mire, care mai trebuie sa devina si slujitor al Evangheliei cu un joc de felul asta: se alinieaza 15 fete, toate tinere si frumusele, plus mireasa. Mirele este legat la ochi si trebuie prin pipait (???),
sa îsi recunoasca mireasa. Daca o recunoaste trebuie sa o sarute, pe gura. Toata lumea asteapta sa greseasca. Tot e rau. Daca esti prietenul unei asemenea fete care este pipaita pe mîini si umeri ca sa fie recunoscuta? Daca o nimereste, tot e rau. Toata lumea îsi da seama ca noii miri au experienta unul cu celalalt. Nu? Dupa ce-a recunoscut-o, dupa miros? Ce-i leu? Urs?


10. La oribilitatea asta mai puneti alte jocuri stupide mai asezati alte glume proaste, cu aluzii porcoase, sugestii penibile, jocuri “de societate” care se lasa cu udaturi sau umiliri ale unora care sînt luati de prosti.


11. Obiceiuri americanesti, care nici la ei n-au bun gust sînt împrumutate cu entuziasm. Am ametit cînd am auzit de un fiu de pastor care trebuia sa scoata cu dintii jartiera miresei în ochii lucii ai prietenilor care assteptau ridicarea trenei pentru îndeplinirea acestui scop. Zanganeala stupida în pahare ca sa se sarute mirii de cîte ori vor nuntasii, în vazul lor, se întelege. Si altele. Am mai spus, nu tot ce este Made in USA este coborît din cer.


12. Dansul miresei. Penibil. Neoprotestant ii nu au fost învatati cu dansul. E penibil cînd mireasa, care habar nu are de pasii de dans, este invitata de tata, care habar nu are de tangou, sau de mire, care nici el nu este expert si se clatina ca doua dulapuri dintr-o parte în alta prin sala. Sa te uiti la ei, sa nu te uiti?


13. Dansul. Într-un anumit oras din tara, un lider religios s-a apucat sa le invite la dans pe doamne. N-am nimic, cu asta, bravo lui, daca vrea, ca Zorba Grecu sa le faca fericite pe femei, dar Zorba macar facea acte de caritate cu bubulina lui, a noastra cunostinta, dupa ce a luat putin la bord, s-a apucat sa le danseze numai p-alea tinere. Pe toate. Sa îmi spuneti mie ca nu se întîmpla nimic sub cureaua unui barbat, apropiindu-se în felul acela de o femeie si … îl trimit la medic. Dar … la nuntile noastre s-a început sa se danseze. Boon! Atunci luati lectii, frati si surori, ca rîde lumea de noi. Macar sa dansam “ca lumea”, daca tot dansam ca lumea, nu?


14. Bautura. Mai nou, la unele nunti esti întîmpinat de Garrone, de vin la discretie, sampanie etc. Nu-i problema! Fiecare cu libertatea lui în Cristos, numai ca românul, asa cum a demonstrat-o de veacuri, de la Burebista si Decebal încoace, nu stie sa se opreasca dupa un pahar. De asta rîdeau si grecii de noi, ca nu bem vinul îndoit si ca nu ne oprim pîna nu ne îmbatam ca porcii.


Si mai am, dar ma duc sa ma racoresc.
Unde duc toate asta? Nu duc nicaieri. Nu acestea trebuie oprite, astea sînt doar ce se vede din aisberg.
Acestea arata un trend care începe din alta parte, nu de la nunti.
Putem sa dam noi directive pe comunitati sa se faca nuntile din nou, ca la pocaiti, sobre, austere, fara dans si bautura, degeaba, este un trend care vine … de unde vine?

MARIUS CRUCERU