Un articol ce merită să fie citit...Imi plac oamenii care sunt in stare să vadă ceva bun in ceilalţi oameni, inainte de a folosi stereotipuri sau prejudecăti.Viziunea unui ortodox asupra unui baptist.
Cristian BADILITA
"Cred ca ar trebui facuta, o data pentru totdeauna, distinctia intre ortodoxie, fara h, si orthodoxie, cu h, pentru a nu mai suprapune "dreapta credinta" peste o confesiune religioasa."
Spun aceasta nu pentru ca, Doamne fereste, vreau sa ma distantez de Biserica numita ortodoxa, ci pur si simplu pentru ca imi place sa respect sensul cuvintelor.
Intamplator sau nu, eu m-am nascut ortodox si incerc, pe cat se poate, cu ajutorul Scripturii si al Sfintilor, sa devin si un adevarat orthodox. Altii s-au nascut catolici, protestanti, baptisti. Chiar si asa ei pot intretine o legatura esentiala cu orthodoxia si voi incerca sa explic mai departe cum. Anul acesta, am organizat scoala de vara a Asociatiei romane de studii religioase (a nu se confunda sub nici o forma cu cenaclul "Oisteanu et comp".) la Universitatea baptista Emanuel din Oradea, impreuna cu reverendul Marius Cruceru. La el ma refer in primul rand atunci cand folosesc sintagma "baptist orthodox" si iata de ce. L-am cunoscut pe Marius Cruceru in anii facultatii, in 1990-1991. Petru Cretia mi-a telefonat sa-mi spuna ca exista un tanar filolog dornic sa citeasca Evanghelia dupa Luca in original. Asa am inceput sa ne intalnim o data sau de doua ori pe saptamana. Apoi, drumurile noastre s-au despartit, pentru a se reintalni o data cu lansarea proiectului Septuaginta. Marius Cruceru, numit pastor si profesor la Oradea, si-a pus timpul si pregatirea la dispozitia noastra, fara sa accepte sa fie platit. Regula baptista, mi-a marturisit, interzice rasplatirea unui efort legat de Sfanta Scriptura. Lui si unui student de la aceeasi Universitate li se datoreaza Cantarea Cantarilor din primul tom al volumului IV.
Dar specialitatea si pasiunea acestui pastor baptist raman Parintii Bisericii. Da, nu va mirati! Exista la noi, ortodocsii atotstiutori, un curent de opinie, as spune chiar un fel de teologumena, care-i declara pe "ereticii baptisti" (si nu doar pe baptisti) inamici ai Traditiei patristice. Imi pare rau ca trebuie sa contrazic aceasta sacra teologumena si sa spun ca unul dintre cei mai fini patrologi pe care ii avem la ora actuala este un... baptist. Lucru incomod in cadrul propriei sale confesiuni, cum singur recunoaste, dar perfect compatibil cu preceptele religioase ale acesteia. De altminteri, rev. Cruceru a lansat o dezbatere foarte aprinsa legata de pierderile cauzate de "uitarea Parintilor" in teologia baptista, in special, si protestanta, in general. Mai mult decat atat, el este autorul unei teze masive de doctorat despre Augustin, mai precis, despre utilizarea lexicului filozofico-teologic grecesc in tratatele din ultima perioada a vietii Hiponatului. Teza aceasta constituie un adevarat model de cercetare deopotriva filologica, filozofica si teologica, rezultat al unei indelungate ucenicii atat in tara, cat si in trei mari centre universitare din Anglia si America.
De altfel, ce m-a impresionat la aceasta editie a scolii de vara, a fost nivelul excelent de pregatire a participantilor baptisti. Aproape toti aveau deschise, in fata ochilor, editii ale Noului Testament in greaca, toti cunoasteau pe de rost capitole intregi din Sfanta Scriptura, toti stapaneau o limba straina moderna. Dar, dincolo de aceasta dotare intelectuala,
Sursa : Ziua
Cristian BADILITA
"Cred ca ar trebui facuta, o data pentru totdeauna, distinctia intre ortodoxie, fara h, si orthodoxie, cu h, pentru a nu mai suprapune "dreapta credinta" peste o confesiune religioasa."
Spun aceasta nu pentru ca, Doamne fereste, vreau sa ma distantez de Biserica numita ortodoxa, ci pur si simplu pentru ca imi place sa respect sensul cuvintelor.
Intamplator sau nu, eu m-am nascut ortodox si incerc, pe cat se poate, cu ajutorul Scripturii si al Sfintilor, sa devin si un adevarat orthodox. Altii s-au nascut catolici, protestanti, baptisti. Chiar si asa ei pot intretine o legatura esentiala cu orthodoxia si voi incerca sa explic mai departe cum. Anul acesta, am organizat scoala de vara a Asociatiei romane de studii religioase (a nu se confunda sub nici o forma cu cenaclul "Oisteanu et comp".) la Universitatea baptista Emanuel din Oradea, impreuna cu reverendul Marius Cruceru. La el ma refer in primul rand atunci cand folosesc sintagma "baptist orthodox" si iata de ce. L-am cunoscut pe Marius Cruceru in anii facultatii, in 1990-1991. Petru Cretia mi-a telefonat sa-mi spuna ca exista un tanar filolog dornic sa citeasca Evanghelia dupa Luca in original. Asa am inceput sa ne intalnim o data sau de doua ori pe saptamana. Apoi, drumurile noastre s-au despartit, pentru a se reintalni o data cu lansarea proiectului Septuaginta. Marius Cruceru, numit pastor si profesor la Oradea, si-a pus timpul si pregatirea la dispozitia noastra, fara sa accepte sa fie platit. Regula baptista, mi-a marturisit, interzice rasplatirea unui efort legat de Sfanta Scriptura. Lui si unui student de la aceeasi Universitate li se datoreaza Cantarea Cantarilor din primul tom al volumului IV.
Dar specialitatea si pasiunea acestui pastor baptist raman Parintii Bisericii. Da, nu va mirati! Exista la noi, ortodocsii atotstiutori, un curent de opinie, as spune chiar un fel de teologumena, care-i declara pe "ereticii baptisti" (si nu doar pe baptisti) inamici ai Traditiei patristice. Imi pare rau ca trebuie sa contrazic aceasta sacra teologumena si sa spun ca unul dintre cei mai fini patrologi pe care ii avem la ora actuala este un... baptist. Lucru incomod in cadrul propriei sale confesiuni, cum singur recunoaste, dar perfect compatibil cu preceptele religioase ale acesteia. De altminteri, rev. Cruceru a lansat o dezbatere foarte aprinsa legata de pierderile cauzate de "uitarea Parintilor" in teologia baptista, in special, si protestanta, in general. Mai mult decat atat, el este autorul unei teze masive de doctorat despre Augustin, mai precis, despre utilizarea lexicului filozofico-teologic grecesc in tratatele din ultima perioada a vietii Hiponatului. Teza aceasta constituie un adevarat model de cercetare deopotriva filologica, filozofica si teologica, rezultat al unei indelungate ucenicii atat in tara, cat si in trei mari centre universitare din Anglia si America.
De altfel, ce m-a impresionat la aceasta editie a scolii de vara, a fost nivelul excelent de pregatire a participantilor baptisti. Aproape toti aveau deschise, in fata ochilor, editii ale Noului Testament in greaca, toti cunoasteau pe de rost capitole intregi din Sfanta Scriptura, toti stapaneau o limba straina moderna. Dar, dincolo de aceasta dotare intelectuala,
m-a cucerit credinta lor cinstita, dublata de nevoia intoarcerii la surse, la Cuvantul Domnului. Mi-am dat seama ca noi, ortodocsii, ne comportam uneori ca niste sectanti, in nici un caz ei, etichetati astfel din ignoranta sau resentiment.Imi amintesc ca, la un moment dat, s-a infiripat o polemica in marginea unui fragment din Apostolul Pavel. Am stat o buna bucata de vreme, ca sa citim si sa traducem impreuna, cu fidelitate, textul grecesc pentru a o scoate la capat. Seminarul acela m-a invata mai mult decat orice discurs ecumenist: singurul temei al refacerii unitatii ecleziale este Cuvantul lui Dumnezeu, cu precadere Noul Testament. Iar instrumentul, buna credinta. Fara buna credinta, credinta simpla nu valoreaza cine stie ce. Avem atatea de invatat de la orthodocsii baptisti!
Sursa : Ziua
