Sa ne amintim cat sunt de fragile binecuvantarile pamantesti. Daca ne amintim ca toti arborii pamantului sunt insemnati pentru securea taietorului, nu vom mai fi atat de doritori sa ne cladim cuiburile in ei. Am iubi cu dragostea care asteapta moartea si numara despartirile. Cei dragi ai nostri ne sunt imprumutati, si s-ar putea ca in clipa urmatoare sa fim nevoiti sa-i inapoiem Dãtãtorului. Acelasi adevar este valabil si pentru bunurile noastre. Bogatiile isi intind aripile si zboara. Sanatatea este la fel de precara. Exista o vreme pregatita pentru slabiciune si boala cand va trebui sa-L laudam pe Dumnezeu prin suferinta, nu prin activitate. (Spurgeon)