The Soviet Story - film documentar

“The Soviet Story”, în regia lui Edvins Snore. „Povestea sovietelor” – povestea masacrelor politice puse la cale în numele unor utopii dictatoriale criminale: comunismul şi nazismul.

Povestea unor experimente sociale diabolice, cu milioane şi milioane de victime nevinovate aruncate în gropi comune, care n-au avut nici măcar dreptul la memorie. Orice rezistenţă era pedepsită. Filmul începe cu genocidul înfometării din Ucraina (din cadrul URSS), ordonat de Stalin: a exterminat 7 milioane de oameni numai în iarna anilor 1932-1933 – şi n-a protestat nimeni din Occident, deşi se cunoştea situaţia.

Zeci de milioane de oameni au fost asasinaţi deoarece nu s-au adaptat rigorilor „revoluţiei sociale” şi ale formării „omului nou”. Marx vorbea de „holocaustul revoluţionar”, el e creatorul genocidului politic, el a scris primul despre necesitatea exterminării rasiale, subliniază filmul. Lenin i-a desăvârşit opera. Hitler a învăţat multe de la marxism, nazismul era naţional-socialist (comunismul era internaţional-socialist). Uciderea în masă era justificată nu numai ca o necesitate ideologică scelerată, ci şi ca o „selecţie naturală” (paraziţii din societate, care nu produceau, trebuiau lichidaţi; până şi dramaturgul George Bernard Shaw, premiat Nobel, a fost un susţinător al acestor epurări).

Nimeni nu a pedepsit crimele de război, nici crimele politice postbelice ale URSS, cu zeci de milioanele de victime, Europa civilizată tace şi azi, fiindcă Europa depinde de gazul şi petrolul rusesc. Uniunea Sovietică a ucis peste 20 de milioane de nevinovaţi, bărbaţi, femei, copii. Un film zguduitor.

Interviurile cu foşti ofiţeri de informaţii evidenţiază detalii şocante. “The Soviet Story” s-a filmat în mai mult de doi ani în Rusia, Ucraina, Letonia, Germania, Franţa, Regatul Unit, Belgia, iar materialele pentru documentar au fost adunate de regizor timp de mai bine de zece ani.

Mai multe informatii in Jurnalul de Vrancea

Capitalismul ajunge la final

(Noua Piramidă Capitalistă)

Le capitalisme touche a sa fin - de Immanuel Wallerstein

traducere integrala a textului original din ziarul LE MONDE

Reporter:
Semnatar al manifestului Forumului Social de la Porto Alegre ( "12 propuneri pentru o alta lume posibila") din 2005 sunteti considerat drept unul dintre cei care au inspirat miscarea "Altermondialista". Ati fondat si dirijat Centrul" Fernand Broudel" pentru studiul economiei sistemelor istorice si al civilizatiilor de la Universitatea de Stat din New York.
Intrebare reporter : "Cum plasati criza economica globala si financiara actuala in "timpul lung al istoriei capitalismului..." ?
Raspuns :" Ferdinand Broudel ( 1902-1985) distingea timpul " duratei lungi" care vede succedandu-se in istoria umana sisteme care dirijeaza raporturile omului cu mediul material si in interiorul acestor faze timpul ciclurilor conjuncturale lungi descrise de economisti precum Nicolas Controtief ( 1882-1930) sau Joseph Schumpeter (1883-1950).
Suntem azi in mod evident intr-o faza B a unui ciclu a lui Controtief (1947-1975) care a inceput acum 30-35 de ani dupa o faza A care a fost cea mai lunga, de 500 de ani de istorie a sistemului capitalist. Intr-o faza A profitul este generat de productia materiala, industriala sau alta. Intr-o faza B capitalismul trebuie, pentru a continua sa genereze profit sa devina financiar si sa se refugieze in speculatii ( ex. Bursa). De mai bine de 30 de ani, intreprinderea sau societatea, statul, si menajele ( locuintele) se indatoreaza in mod masiv.!

Suntem azi in ultima parte a fazei B a lui Controtief cand declinul virtual devine real creand bube financiare. Falimentele se multiplica, concentrarea de capital creste, somajul creste si el iar economia cunoaste o situatie de reala deflatie. Dar astazi acest moment al ciclului conjunctural coincide cu ( si in consecinta agraveaza) o perioada de tranzitie intre doua sisteme de lunga durata. Cred defapt ca am intrat de cca 30 de ani in faza terminala a sistemului capitalist.
Ceea ce diferentiaza in mod fundamental aceasta faza de succesiune neintrerupta a ciclurilor conjuncturale anterioare este ca ( CAPITALISMUL) - nu mai reuseste sa "faca sistem" in sensul pe care il intelege fizicianul si chimistul Ilia Prigagiu ( 1917-2003). Cand un sistem biologic, chimic sau social, deviaza prea mult si prea des de la situatia sa de stabilitate el nu mai reuseste echilibrul si atunci asistam la o bifurcare.

Situatia devine haotica, incontrolabila pentru fortele care o dominau pana atunci si vedem o lupta care se naste si care nu mai este intre cei care tin la sistem si adversarii lor, ci intre toti actorii pentru a determina ce il va inlocui. Reverv utilizarea cuvantului " criza" acestui tip de perioada. Ei bine suntem in criza. Capitalismul ajunge la final.

Intrebare reporter: De ce nu ar fi vorba mai degraba de o noua mutatie a capitalismului care a cunoscut in fond trecerea de la capitalismul de piata la capitalismul industrial, apoi de la Capitalismul industrial la cel financiar.?
Raspuns Immanuel Wallerstein : Capitalismul este omnivor, el capteaza profitul acolo unde el este cel mai important la un moment dat: el nu se multumeste cu profituri mici marginale, din contra el le maximizeaza constituind monopoluri- a mai incercat ultima data sa o faca in biotehnologii si tehnologii de informatii. Dar cred ca posibilitatile de acumulare reala ale sistemului si-au atins limitele. Capitalismul, de la nasterea sa in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, se hraneste din diferenta de bogatie intre centru unde converg profiturile si periferii (nu neaparat geografice) din ce in ce mai saracite.
IN aceasta privinta recuperarea economica a Asiei de Est a Indiei si Americii Latine, constituie o provocare de netrecut pentru "economia- lume" creata de Occident care nu mai reuseste sa controleze costurile de acumulare. Cele trei curbe mondiale de preturi ale fortei de munca, ale materiilor prime si ale impozitelor sunt peste tot in puternica crestere de decenii intregi.

Scurta perioada neoliberala care este pe punctul de a se incheia nu a inversat decat in mod provizoriu tendinta la sfarsitul anilor *90 aceste costuri erau ce-i drept mai putin ridicate decat in 1945. De fapt ultima perioada de acumulare reala-" cei 30 ani gloriosi" - pentru statele Keyneziene si-au pus fortele in serviciul capitalului dar si acolo limita a fost atinsa.

Intrebare reporter : Exista precedente ale fazei ( crizei) actuale asa cum o descrieti?
Raspuns: Au fost multe in istoria umanitatii, contrar la ceea ce trimite reprezentarea creata la mijlocul secolului al XIX-lea al unui progres continuu si inevitabil inclusiv in versiunea sa marxista. Prefer sa ma fixez pe teze posibilitatii sale. In mod cert, capitalismul care a stiut sa produca intr-un mod extraordinar si remarcabil cele mai multe lucruri si bogatii. Dar trebuie sa vedem de asemenea si suma pierderilor pentru mediu, pentru societati carora le-a dat nastere. Singurul bun este acela care permite sa obtina pentru cei mai multi o viata rationala si inteligenta.

Acestea fiind spuse criza cea mai recenta similara cu cea de azi e cea a prabusirii sistemului feudal in Europa Occidentala intre jumatatile sec. XV-XVI, si inlocuirea lui cu sistemul capitalist. Aceasta perioada care culmineaza cu razboaiele religiilor, vede prabusindu-se dominatia autoritatilor regale, senioriale si religioase, pe cele mai bogate, ! apoi taranesti si pe orase.

Acolo se construiesc prin incarcari succesive si intr-un mod inconstient solutii neasteptate al caror succes va sfarsi prin " a face sistem" extinzandu-se putin cate putin sub forma capitalismului.

Intrebare reporter: " Cat timp tranzitia actuala ar trebui sa dureze si spre ce ar putea ca sa dea (sa convearga)?
Raspuns: " Perioada de distrugere de valoare care inchide faza B a unui ciclu Controtief dureaza in general intre 2-5 ani inainte ca conditiile de intrare intr-o faza A, cand un profit real poate fi din nou scos din noi productii materiale descrise de Schumpeter, sa fie reunite.

Dar faptul ca aceasta faza corespunde cu o criza a sistemului ne-a facut sa intram intr-o perioada de haos politic in timpul careia actorii dominanti, la conducerea intreprinderilor si a statelor occidentale vor face tot ce este tehnic posibil pentru a regasi echilibrul, dar este foarte probabil ca nu vor reusi. Cei mai inteligenti au inteles deja ca trebuie organizat ceva cu totul nou. Dar actorii multipli actioneaza deja intr-un mod dezordonat si inconstient pentru a face sa rasara noi solutii fara sa stim inca ce sistem va iesi din aceste tatonari. Suntem intr-o perioada destul de noua in care criza si impotenta celor puternici lasa locul liberului arbitru al fiecaruia. Exista astazi o perioada de timp in care avem fiecare posibilitatea sa influentam viitorul prin actiunea noastra individuala. Dar cum acest viitor va fi suma incalculabila al acestor actiuni, este absolut imposibil sa prevezi care model se va impune in final. In 10 ani vom vedea poate mai clar, in 30-40 ani un nou sistem va fi luat fiinta.

Cred ca este la fel de posibil instalandu-se un sistem de exploatare, din nefericire, mai violent decat capitalismul sau sa vedem din contra organizandu-se un model mai egalitar si redistributiv.
Intrebare reporter: Mutatiile anterioare ale capitalismului au dat deja inspre o deplasare a centrului " economiei-lumi" de exemplu din bazinul mediteranean spre coasta atlantica a Europei apoi inspre cea a S.U.A. Sistemul care va veni va fi cel centrat pe China?
Raspuns : Criza pe care o traim corespunde si sfarsitului unui ciclu politic, cel al hegemoniei americane inceputa de asemenea in anii ' 70. S.U.A. va ramane un actor important dar nu vor mai putea niciodata sa-si recucereasca pozitia dominanta in fata multiplicarii centrelor de putere in Europa Occidentala, China, Brazilia, si India.

O noua putere hegemonica, daca ne referim la timpul lung Brandelian, poate sa ia inca 50 de ani pentru a se impune. Dar nu cunosc care va fi acela. Asteptand consecintele politice ale crizei actuale vor fi enorme in masura in care stapanii sistemului vor incerca sa gaseasca tapi ispasitori pentru prabusirea hegemoniei lor.
Cred ca jumatate din poporul american nu va accepta ceea ce este pe cale sa se petreaca. Conflictele interne se vor exacerba deci in S.U.A. care este pe punctul de a deveni tara cea mai instabila politic din lume: Si nu uitati ca noi americanii suntem toti inarmati.

Immanuel Wallerstein

"Le capitalisme touche à sa fin" -pag.1

"Le capitalisme touche à sa fin" -pag.2

Acest articol a fost tradus de catre Ioan Alexandru Ţânţar, absolvent SPRI, licenţiat in Studii de Securitate. Nu se permite reproducerea fără permisiunea traducătorului. Anumite pasaje sau porţiuni pot fi folosite dacă inseraţi si sursa articolului.

Capitalismul isi incheie 5 secole de activitate

Vracii crizei mondiale
-- Liderii celor mai importante 20 de natiuni se intrunesc la Washington pentru a stabili directia in care o va lua lumea. Propunerile care se vehiculeaza miros a socialism si ii au ca principali promotori pe Nicholas Sarkozy si Gordon Brown

O noua ordine financiara mondiala va fi pusa la cale incepand de sambata, 15 noiembrie, la Washington.

Reprezentantii celor opt mari tari industrializate, precum si principalele tari in curs de dezvoltare, toate grupate in G-20 vor participa la un summit global.
Puternicii lumii vor incerca sa faca ceva impotriva uraganului care devasteaza pietele financiare ale lumii si ameninta sa arunce economia mondiala in cea mai mare criza din istorie. Profitand de ocazie, liderii vor incerca sa-si faca propriile jocuri.
Sarkozy vrea un rol sporit pentru Banca Mondiala (BIRD), Fondul Monetar International (FMI), controlul sau chiar desfiintarea paradisurilor fiscale de tip off-shore, controlul fondurilor de investitii si agentiilor de rating. Franta detine Presedintia prin rotatie a UE, iar Sarkozy propune si in Europa o noua ordine: control mai strict asupra pietelor, o autoritate supranationala asupra bancilor, guvern economic al celor 15 tari din zona euro, preluarea de catre state a actiunilor la principalele companii industriale, practic nationalizarea acestora.
Sarkozy a fost felicitat de socialisti de toate culorile, de la Martin Schultz, liderul socialist european care i-a urat "bun venit printre noi", pana la presedintele venezuelean Hugo Chavez, care l-a numit pe Sarkozy "tovaras care se apropie de socialism".

Europa divizata
Germanii se opun oricarei propuneri de limitare a libertatii pietei si il suspecteaza pe Sarkozy ca vrea sa reduca rolul Bancii Centrale Europene. Günter Verheugen, vicepresedintele Comisiei Europene a amintit ca nationalizarile au avut un sfarsit dezastruos in Europa de Est, iar Glos, ministrul german al Economiei a declarat ca "aceste idei merg impotriva principiilor sanatoase ale pietei libere". Vaclav Klaus, presedintele Cehiei, l-a acuzat pe Sarkozy ca vrea sa profite de criza pentru a prelungi mandatul francez la Presedintia UE. Sarkozy este sustinut, in schimb, de premierul britanic. Gordon Brown, considerat pana acum in Marea Britanie mediocru si gropar al Partidului Laburist, s-a trezit laudat ca fiind salvator al finantelor mondiale, pentru ca a nationalizat bancile britanice falite contra sumei de 39 miliarde lire, model imitat apoi de europeni si de americani. Totusi, la Consiliul European de la sfarsitul saptamanii trecute, tarile UE au anuntat o pozitie comuna la summit-ul de la Washington, cerand un rol central pentru UE in afacerile mondiale.

FMI lucreaza pentru Franta
Cresterea rolului FMI ar insemna implicit cresterea rolului Frantei in lume, din moment ce presedintele FMI, francezul Dominique Strauss-Kahn este prietenul si mentorul politic al lui Sarkozy. Pana la criza actuala, rolul FMI scadea constant, pentru ca tari ca Brazilia sau India, odinioara clienti ai FMI, care plateau din greu dobanzi, acum au propriile resurse financiare, la fel ca si fostele tari comuniste din Europa, de exemplu, si nu mai apeleaza la imprumuturile Fondului. Criza financiara este o ocazie nesperata pentru FMI sa-si plaseze banii si sa isi recapete influenta.
Pentru ca FMI este creditor de ultima instanta, imprumutand pe cei refuzati de banci, tarile africane sunt clienti permanenti. Printre acestea, si fostele colonii ale Frantei, care astfel pot fi ajutate, dar si conditionate de imprumuturi. De exemplu, Franta a fost acuzata ca s-a opus reformelor liberale cerute de FMI si BIRD in Coasta de Fildes, pentru ca i-ar fi amenintat interesele politice si economice in aceasta tara, principalul pivot al Frantei in Africa.
Concomitent cu anuntul privind summitul, a izbucnit scandalul sexual care l-a implicat pe Strauss-Kahn, presedintele FMI si pe unguroaica Piroska Nagy. Sarkozy este convins ca amicul sau a cazut victima unei masinatiuni.
Capitalismul la mana marxistilor
La Washington vor incerca sa salveze capitalismul lideri ca Hu Jintao sau Putin, adeptii capitalismului de stat, controlat de serviciile secrete. De asemenea, vor participa Argentina si Brazilia, ai caror presedinti, Cristina Kirchner si Lula da Silva, sunt adeptii nationali­zarii economiei. Lor li se adauga Kgalema Motlanthe, presedintele sud-african care a facut parte din aripa armata a Partidului Comunist si care cere educarea tinerilor in spiritul urii fata de capitalism. Dominique Strauss Kahn, presedintele FMI, a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist Francez.

Guvernele impotriva firmelor
Paradisurile fiscale sunt state unde in general nu se imoziteaza profiturile companiilor, daca sunt realizate in strainatate. Unele din aceste tari pastreaza secretul asupra actionarilor.
Summitul de la Washington nu le poate reglementa. Legile din aceste tari nu pot fi adoptate decat de propriile Parlamente. Altfel s-ar incalca suveranitatea unor tari ca Elvetia, Cipru, Luxemburg, Panama, a statelor americane Delaware si Nevada. Multe din teritoriile cu pricina, unde Sarkozy vrea sa reglementeze sunt britanice: Gibraltar, Man, Guernsey, Jersey.
Deja, Germania a incalcat suveranitatea Principatului Lichtenstein, pentru a dibui conturile cetatenilor germani. A mituit un functionar din Principat, ceea ce este o infractiune, ca sa violeze secretul bancar, o alta infractiune. Retorica impotriva societatilor off-shore nu are nici un efect practic. De mai mult timp UE are reglementari pentru a impiedica evaziunea fiscala prin intermediul acestor societati, cum ar fi taxele pe importul de servicii. Este greu de spus cum va reglementa summit-ul activitatile unor entitati private cum ar fi agentiile de rating, sau hedge si sovereign wealth Funds (SWF). Bursa de pe Wall Street este reglementata de Congres si de SEC, Comisia americana de valori mobiliare, nicidecum de politicieni straini.

SUA vrea libertatea comertului
In 1945, la Bretton Woods, summitt-ul precursor al celui de sambata, s-a stabilit ordinea financiara postbelica: infiintarea Bancii Mondiale si a FMI, precum si a GATT, precursorul Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO).
Pana in prezent, Franta a fost oaia neagra a WTO pentru ca blocheaza Runda Doha de negocieri a Organizatiei. Franta se opune reducerii subventiilor pentru produse agricole, ceea ce ar insemna cateva miliarde de euro anual in minus pentru fermierii francezi, principalii beneficiari ai Politicii Agricole Comune (CAP) a UE. George W Bush a declarat ca SUA vor colabora cu celelalte natiuni pentru depasirea criza, dar se opun oricarei ingradiri a libertatii comertului.
Lumea a treia la masa bogatilor
Europenii au cerut principalelor tari emergente, Rusiei, Arabiei Saudite, Chinei, sa contribuie cu fonduri la salvarea echilibrului financiar, daca vor responsabilitati mai mari in sistemul mondial.
Aceste tari invitate la summit sunt marile perdante ale crizei. Banii de pe Wall Street erau straini in proportie de 78%, apartinand mai ales bancilor chineze de stat, precum si fondurilor SWF ale investitorilor rusi si arabi. In plus, rusii si arabii sunt afectati de scaderea pretului barilului de petrol de la 150 dolari la circa 60. Bancile chinezesti oricum aveau probleme din cauza subventionarii capitalismului de stat, iar rusii pierdusera miliarde la Bursa din Moscova dupa invadarea Georgiei.
Summit pregatitor in Brazilia
Ministrii de Finante si guvernatorii bancilor centrale din statele industrializate si din cele mai mari tari in curs de dezvoltare (G20) au avut, ieri, la Sao Paolo, in Brazilia, discutii pentru pregatirea summitului care va avea loc, la 15 noiembrie, la Washington.
Scopul reuniunii a fost gasirea unui raspuns colectiv la criza financiara mondiala, informeaza Agerpres. Reuniunea ministeriala urma sa se incheie prin adoptarea unui comunicat comun. Prima zi a reuniunii de la Sao Paolo a fost marcata de un apel al presedintelui Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, pentru construirea unei "noi arhitecturi financiare mondiale". El a cerut sa se acorde un rol sporit tarilor emergente in guvernarea economica mondiala.

Sursa: 11.11.2008 Ziarul Ziua

Fata Francmasoneriei

Acest videoclip îţi arată adevărata faţă a francmasonilor şi a Noului Ordin Mondial.

Video: Endgame - Planul pentru subjugarea lumii

Noua Ordine Mondiala

“Ceea ce Napoleon si Hitler n-au putut obtine pe calea armelor,
elita globala reuseste in tacere.”




Pentru Noua Ordine Mondiala, un guvern unic este doar inceputul. Odata la putere, acesta va putea sa-si puna in aplicare planul de exterminare a majoritatii populatiei lumii si va permite elitelor sa isi prelungeasca viata cu ajutorul tehnologiilor moderne.

“Endgame: Blueprint for global enslavement” este ultimul documentar al jurnalistului american Alex Jones, pe tema planului secret pentru exterminarea umanitatii - Operatiunea ENDGAME.

Incisiv ca intotdeauna, Alex Jones realizeaza o cronologie a cursei spre putere a elitei mondiale si a modului in care aceasta a sprijinit dictaturi si finantat cele mai sangeroase razboaie, pentru a cladi, pe ruine, o Noua Ordine Mondiala, calea spre primul Imperiu Mondial adevarat.

In film veti mai putea afla:
- despre North American Union, care va pune capat suveranitatii nationale a statelor din America de Nord, despre Asian Union, European Union si modul cum aceste 3 supra-state vor forma inima Guvernarii Unice Mondiale;
- despre reuniunile secrete ale grupului Bilderberg si pregatirile pentru un al Treilea Razboi Mondial,
- despre apropiatul colaps al Statelor Unite ale Americii.

Endgame reuneste piesele ascunse si cenzurate dintotdeauna ale unui joc a carui miza este insusi viitorul omenirii. Filmul dureaza 2 h 19′