Capitalismul ajunge la final

(Noua Piramidă Capitalistă)

Le capitalisme touche a sa fin - de Immanuel Wallerstein

traducere integrala a textului original din ziarul LE MONDE

Reporter:
Semnatar al manifestului Forumului Social de la Porto Alegre ( "12 propuneri pentru o alta lume posibila") din 2005 sunteti considerat drept unul dintre cei care au inspirat miscarea "Altermondialista". Ati fondat si dirijat Centrul" Fernand Broudel" pentru studiul economiei sistemelor istorice si al civilizatiilor de la Universitatea de Stat din New York.
Intrebare reporter : "Cum plasati criza economica globala si financiara actuala in "timpul lung al istoriei capitalismului..." ?
Raspuns :" Ferdinand Broudel ( 1902-1985) distingea timpul " duratei lungi" care vede succedandu-se in istoria umana sisteme care dirijeaza raporturile omului cu mediul material si in interiorul acestor faze timpul ciclurilor conjuncturale lungi descrise de economisti precum Nicolas Controtief ( 1882-1930) sau Joseph Schumpeter (1883-1950).
Suntem azi in mod evident intr-o faza B a unui ciclu a lui Controtief (1947-1975) care a inceput acum 30-35 de ani dupa o faza A care a fost cea mai lunga, de 500 de ani de istorie a sistemului capitalist. Intr-o faza A profitul este generat de productia materiala, industriala sau alta. Intr-o faza B capitalismul trebuie, pentru a continua sa genereze profit sa devina financiar si sa se refugieze in speculatii ( ex. Bursa). De mai bine de 30 de ani, intreprinderea sau societatea, statul, si menajele ( locuintele) se indatoreaza in mod masiv.!

Suntem azi in ultima parte a fazei B a lui Controtief cand declinul virtual devine real creand bube financiare. Falimentele se multiplica, concentrarea de capital creste, somajul creste si el iar economia cunoaste o situatie de reala deflatie. Dar astazi acest moment al ciclului conjunctural coincide cu ( si in consecinta agraveaza) o perioada de tranzitie intre doua sisteme de lunga durata. Cred defapt ca am intrat de cca 30 de ani in faza terminala a sistemului capitalist.
Ceea ce diferentiaza in mod fundamental aceasta faza de succesiune neintrerupta a ciclurilor conjuncturale anterioare este ca ( CAPITALISMUL) - nu mai reuseste sa "faca sistem" in sensul pe care il intelege fizicianul si chimistul Ilia Prigagiu ( 1917-2003). Cand un sistem biologic, chimic sau social, deviaza prea mult si prea des de la situatia sa de stabilitate el nu mai reuseste echilibrul si atunci asistam la o bifurcare.

Situatia devine haotica, incontrolabila pentru fortele care o dominau pana atunci si vedem o lupta care se naste si care nu mai este intre cei care tin la sistem si adversarii lor, ci intre toti actorii pentru a determina ce il va inlocui. Reverv utilizarea cuvantului " criza" acestui tip de perioada. Ei bine suntem in criza. Capitalismul ajunge la final.

Intrebare reporter: De ce nu ar fi vorba mai degraba de o noua mutatie a capitalismului care a cunoscut in fond trecerea de la capitalismul de piata la capitalismul industrial, apoi de la Capitalismul industrial la cel financiar.?
Raspuns Immanuel Wallerstein : Capitalismul este omnivor, el capteaza profitul acolo unde el este cel mai important la un moment dat: el nu se multumeste cu profituri mici marginale, din contra el le maximizeaza constituind monopoluri- a mai incercat ultima data sa o faca in biotehnologii si tehnologii de informatii. Dar cred ca posibilitatile de acumulare reala ale sistemului si-au atins limitele. Capitalismul, de la nasterea sa in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, se hraneste din diferenta de bogatie intre centru unde converg profiturile si periferii (nu neaparat geografice) din ce in ce mai saracite.
IN aceasta privinta recuperarea economica a Asiei de Est a Indiei si Americii Latine, constituie o provocare de netrecut pentru "economia- lume" creata de Occident care nu mai reuseste sa controleze costurile de acumulare. Cele trei curbe mondiale de preturi ale fortei de munca, ale materiilor prime si ale impozitelor sunt peste tot in puternica crestere de decenii intregi.

Scurta perioada neoliberala care este pe punctul de a se incheia nu a inversat decat in mod provizoriu tendinta la sfarsitul anilor *90 aceste costuri erau ce-i drept mai putin ridicate decat in 1945. De fapt ultima perioada de acumulare reala-" cei 30 ani gloriosi" - pentru statele Keyneziene si-au pus fortele in serviciul capitalului dar si acolo limita a fost atinsa.

Intrebare reporter : Exista precedente ale fazei ( crizei) actuale asa cum o descrieti?
Raspuns: Au fost multe in istoria umanitatii, contrar la ceea ce trimite reprezentarea creata la mijlocul secolului al XIX-lea al unui progres continuu si inevitabil inclusiv in versiunea sa marxista. Prefer sa ma fixez pe teze posibilitatii sale. In mod cert, capitalismul care a stiut sa produca intr-un mod extraordinar si remarcabil cele mai multe lucruri si bogatii. Dar trebuie sa vedem de asemenea si suma pierderilor pentru mediu, pentru societati carora le-a dat nastere. Singurul bun este acela care permite sa obtina pentru cei mai multi o viata rationala si inteligenta.

Acestea fiind spuse criza cea mai recenta similara cu cea de azi e cea a prabusirii sistemului feudal in Europa Occidentala intre jumatatile sec. XV-XVI, si inlocuirea lui cu sistemul capitalist. Aceasta perioada care culmineaza cu razboaiele religiilor, vede prabusindu-se dominatia autoritatilor regale, senioriale si religioase, pe cele mai bogate, ! apoi taranesti si pe orase.

Acolo se construiesc prin incarcari succesive si intr-un mod inconstient solutii neasteptate al caror succes va sfarsi prin " a face sistem" extinzandu-se putin cate putin sub forma capitalismului.

Intrebare reporter: " Cat timp tranzitia actuala ar trebui sa dureze si spre ce ar putea ca sa dea (sa convearga)?
Raspuns: " Perioada de distrugere de valoare care inchide faza B a unui ciclu Controtief dureaza in general intre 2-5 ani inainte ca conditiile de intrare intr-o faza A, cand un profit real poate fi din nou scos din noi productii materiale descrise de Schumpeter, sa fie reunite.

Dar faptul ca aceasta faza corespunde cu o criza a sistemului ne-a facut sa intram intr-o perioada de haos politic in timpul careia actorii dominanti, la conducerea intreprinderilor si a statelor occidentale vor face tot ce este tehnic posibil pentru a regasi echilibrul, dar este foarte probabil ca nu vor reusi. Cei mai inteligenti au inteles deja ca trebuie organizat ceva cu totul nou. Dar actorii multipli actioneaza deja intr-un mod dezordonat si inconstient pentru a face sa rasara noi solutii fara sa stim inca ce sistem va iesi din aceste tatonari. Suntem intr-o perioada destul de noua in care criza si impotenta celor puternici lasa locul liberului arbitru al fiecaruia. Exista astazi o perioada de timp in care avem fiecare posibilitatea sa influentam viitorul prin actiunea noastra individuala. Dar cum acest viitor va fi suma incalculabila al acestor actiuni, este absolut imposibil sa prevezi care model se va impune in final. In 10 ani vom vedea poate mai clar, in 30-40 ani un nou sistem va fi luat fiinta.

Cred ca este la fel de posibil instalandu-se un sistem de exploatare, din nefericire, mai violent decat capitalismul sau sa vedem din contra organizandu-se un model mai egalitar si redistributiv.
Intrebare reporter: Mutatiile anterioare ale capitalismului au dat deja inspre o deplasare a centrului " economiei-lumi" de exemplu din bazinul mediteranean spre coasta atlantica a Europei apoi inspre cea a S.U.A. Sistemul care va veni va fi cel centrat pe China?
Raspuns : Criza pe care o traim corespunde si sfarsitului unui ciclu politic, cel al hegemoniei americane inceputa de asemenea in anii ' 70. S.U.A. va ramane un actor important dar nu vor mai putea niciodata sa-si recucereasca pozitia dominanta in fata multiplicarii centrelor de putere in Europa Occidentala, China, Brazilia, si India.

O noua putere hegemonica, daca ne referim la timpul lung Brandelian, poate sa ia inca 50 de ani pentru a se impune. Dar nu cunosc care va fi acela. Asteptand consecintele politice ale crizei actuale vor fi enorme in masura in care stapanii sistemului vor incerca sa gaseasca tapi ispasitori pentru prabusirea hegemoniei lor.
Cred ca jumatate din poporul american nu va accepta ceea ce este pe cale sa se petreaca. Conflictele interne se vor exacerba deci in S.U.A. care este pe punctul de a deveni tara cea mai instabila politic din lume: Si nu uitati ca noi americanii suntem toti inarmati.

Immanuel Wallerstein

"Le capitalisme touche à sa fin" -pag.1

"Le capitalisme touche à sa fin" -pag.2

Acest articol a fost tradus de catre Ioan Alexandru Ţânţar, absolvent SPRI, licenţiat in Studii de Securitate. Nu se permite reproducerea fără permisiunea traducătorului. Anumite pasaje sau porţiuni pot fi folosite dacă inseraţi si sursa articolului.