Cine te trimite in lucrare?

Am primit acum din Oradea prin Andrei Caba acest mesaj. Domnul sa il binecuvanteze si sa il insoteasca mereu in toate zilele vietii sale.

Mergi unde te trimite Domnul sau unde vrei tu de capul tau?

Cine este cel care te-a „trimis” în misiune?… Domnul?… Păstorul?… Dacă Domnul este: El te va sprijini şi va fi cu tine: îţi va da putere şi vei fi o mărturie extraordinară… Uneori oamenii sunt cei care ne trimit în lucrare!… alteori doar râvna noastră, ŞI NU EL!… şi astfel, în timp ce poate Domnul ar fi vrut să stai în părtăşie cu El, şi să-L cunoşti mai mult, tu mergi peste tot, şi te trezeşti că parcă nu poţi face lucrarea… Acum, dacă ai mers deja, Domnul să fie cu tine: pune-ţi oricum încrederea în Domnul în toate, există şi o trimitere în Sfânta Scriptură care ne trimite în toată lumea pentru a propovădui Evanghelia… dar uneori să ştii că Domnul vrea pur şi simplu sa te sfinţească pe tine, să te curăţească pe tine, să te umple de Duhul Sfânt!… de puterea Sa, şi apoi să te trimită!… într-o lucrare puternică, misionară, vie!… Hai să căutăm voia „ascunsă” a lui Dumnezeu!… Efeseni 5:10 spune: „Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului”!… Adică să cauţi voia aceea care este plăcută lui Dumnezeu, voia aceea ascunsă, pe care n-o ştii uneori!… Dumnezeu are dreptul de a-Şi descoperi sau de a nu-Şi descoperi gândurile Sale!… Şi dacă nu o facem, rămânem fără înţelepciune, asta e, şi NIMENI nu-I poate băga de vină, căci EL ar avea de ce să Se ascundă complet de noi!… Dar mulţumiri fie aduse lui Hristos, că, prin El, avem acces la „orice cunoştinţă”, după cum este scris!… Şi, totodată, voia Lui, voia Sa cea sfântă, plăcută şi desăvârşită, o poate ţine cât de ascunsă vrea El!… Noi imediat vrem să băgăm de vină păstorului, proorocului, sau la cutare sau la cutare slujitor al lui Dumnezeu, „pentru ca nu ne-a înştiinţat”, pentru că „nu ne-a spus”… Dar Domnul poate să ascundă cât de mult şi de tare vrea El voia Lui cea bună plăcută şi desăvârşită!… Este dreptul Lui de a ne-o împărtăşi sau nu, şi, dacă ne-o împărtăşeşte, este un har, pe care-l primim!… Nu cumva să nici nu ascultăm de această voie a Sa, după ce a avut bunătatea de a ne-o arăta, de a ne oferi calea vieţii!… Suntem ca şi nişte condamnaţi la moarte, asupra cărora Împăratul Se uită şi, dintr-o izvorâre de milă, de hatârul Fiului Său, ne spune ce Îi este plăcut, şi ce putem face ca să trăim, şi să nu murim!… Cum ar reveni mânia Sa, şi cu cât mai mare ar fi această mânie, dacă noi respingem acest har!… Tot aşa este şi cu voia lui Dumnezeu… Voia Lui cea bună, plăcută şi desăvârşită!… De fiecare dată când ne-o spune, este un har!… Este dreptul Lui de a ne-o împărtăşi sau nu, sau de a o ascunde unde vrea El!… Aud pe mulţi care spun ca „vor să afle voia lui Dumnezeu” cu privire la atâtea lucruri!… Lucruri cum ar fi: căsătorie, ce i se va întâmpla în viitor!… Vai, proorocii noştri aproape că ajung „buletin de ştiri”!… Dar cum, dacă Dumnezeu Şi-a ascuns voia, tu vrei s-o afli prin altă parte?… Stai înaintea lui Dumnezeu, în post şi rugăciune!… Poate că voia Sa este ascunsă în trei zile de post şi de stat înaintea lui Dumnezeu, în rugăciune!… Poate că voia Sa este ascunsă în cele 3 capitole din Scriptură pe care nu le-ai citit acum câteva zile!… Poate că voia Sa este ascunsă în al 4-lea capitol din Scriptură, pe care nu l-ai citit, că ai citit doar 3!… Sau poate că voia Lui este ascunsă în conştiinţa ta, şi e ascunsă într-un timp de cercetare şi de pocăinţă!… Eu ştiu şi sunt încredinţat în Dumnezeu că absolut orice faptă rea, ba chiar absolut orice cuvânt urât pe care-l spunem – dacă îl spunem – sunt de fapt pedeapsa unui Dumnezeu Suveran absolut asupra gurii noastre, asupra faptelor noastre, din pricina gândurilor şi dorinţelor rele din inima ta!… Şi ştiu, totodată, că această „ascundere” a voii Lui este din nou adesea datorată nouă, care fie ne-am crezut prea „tari”, şi am pornit fără El (ex. Ps. 30:6-7: „Când îmi mergea bine, ziceam: «Nu mă voi clătina niciodată!…» […] Dar Ţi-ai ascuns Faţa, şi m-am tulburat”!… ), şi atunci El „Şi-a ascuns Faţa”!… Nu da vina pe pastor, „că nu te hrăneşte”!… Pentru că în Ezechiel 34 şi Ioan 10 spune că tu ai deja un Bun Păstor, care te poate hrăni, şi care te poate duce în păşunile Lui verzi, la apele Lui de odihnă, la Apa Vieţii, din care, dacă bei, nu-ţi va mai fi NICIODATĂ sete, ci, din contră, din tine şi din inima ta vor curge RÂURI DE APĂ VIE!… Amin!…

Şi… chiar în biserică, chiar lângă prooroci, Cuvântul lui Dumnezeu poate fi ascuns pentru tine, pentru ochii tăi!… În Psalmul 76:1 este scris că „Dumnezeu este cunoscut în Iuda”; în Psalmul 147:19 scrie „El descopere lui Iacov Cuvântul Său” şi, în 20 scrie „El n-a lucrat aşa cu toate neamurile, şi ele nu cunosc poruncile Lui”!… Evident că Dumnezeu descopere cui vrea Cuvântul Său, Legea Sa şi Voia Sa cea bună, plăcută şi desăvârşită!… Dar, un lucru interesant, aş putea spune, este că, în ciuda faptului că Dumnezeu era „cunoscut în Iuda”… David spune, uneori, că Dumnezeu „Îşi ascunsese Faţa”!… Chiar în mijlocul lui Israel, unde Dumnezeu Se descoperea cu mare putere, Davide, nu-L vezi pe Dumnezeu?… S-a ascuns El de tine?… Tot aşa S-a ascuns uneori faţă de noi, din pricina păcatului sau din alte asemenea motive, şi, în loc să plângem asemenea lui David după prezenţa Lui, după Faţa, ca şi David, noi am continuat să mergem spre pierzanie!… Şi chiar când Dumnezeu S-a descoperit nouă, câteodată, prin câte cineva – şi asta NUMAI DATORITĂ BUNĂTĂŢII LUI, noi să ignorăm aceasta, şi să dispreţuim „bunătăţile îndelungei Lui răbdări”??… În loc să cădem în genunchi, şi să-I spunem: „Mulţumesc, Doamne, căci acum înţeleg!… Pe acest drum trebuia să mă duc, şi pe această Cale nu voi fi biruit, ci voi fi biruitor cu Tine!… Doamne, acum înţeleg!… Şi mă pocăiesc sincer, în sac şi cenuşă!… Vreau să Te urmez, Doamne!…” – Cum, ţi se pare exagerat „să te pocăieşti în sac şi cenuşă”???… înseamnă că nu ai înţeles măreţia, suveranitatea şi autoritatea lui Dumnezeu!… Însuşi Hristos a spus „temeţi-vă de Acela, care, poate să arunce şi sufletul şi trupul în gheenă” !… Când Dumnezeu ţi Se descopere, este un har al Său!… Bucură-te de acest har, şi pocăieşte-te „în sac şi cenuşă” înaintea Lui!… Căci aşa, şi numai aşa, vei ajunge în ceruri, sus, pentru totdeauna în har, în fericire veşnică împreună cu Regele şi Domnul nostru: Isus Hristos!… Oricât de ascunsă ar fi voia lui Dumnezeu, ea ne poate fi descoperită prin Duhul lui Dumnezeu (1 Corinteni 2:10-11 „[…] Tot aşa, nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu, afară de Duhul lui Dumnezeu”). Noi avem, prin credinţa în El, acces la aceste „lucruri ascunse” (Deuteronom 29:29 „Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim TOATE Cuvintele Legii acesteia.”)!… Poate că voia lui Dumnezeu este ascunsă într-o zi, două, trei, sau chiar mai multe, de post şi rugăciune, de stat pur şi simplu înaintea Lui!… Caută după ea, ca după o comoară ascunsă, şi, când o găseşti, „vinde tot ce ai, şi cumpără-o” !… Ca să ai viaţă, adică viaţă veşnică!… Ca să ai cu adevărat „BINECUVÂNTAREA LUI DUMNEZEU” în toate!… caută, şi sapă adânc, în Hristos, prin credinţă, în Cuvânt, în meditaţie, în gândire, chiar şi în conştiinţă (Isaia 44:19 „Niciunul nu intră în sine însuş, şi n-are nici minte, nici pricepere să-şi zică […]”)!… Caută voia lui Dumnezeu, oriunde ai putea-o găsi!… Nu fi ca şi Balaam, care n-a căutat, ŞI NICI N-A GĂSIT, ATUNCI, EVIDENT!… VOIA LUI DUMNEZEU, cea bună, plăcută şi desăvârşită, nici când o măgăriţă i-a vorbit!… Căci ŞTIM CUM A SFÂRŞIT ACEST BALAAM!… Caut-o, oriunde, ca şi după o comoară!… Poate o vei găsi, poate vei găsi cărarea vieţii, poate vei găsi cărarea binecuvântării, care este numai în EL!… ştiu că, dacă vei căuta, DIN TOATĂ INIMA TA, o vei găsi, şi te vei bucura de ea!… Domnul să vă facă pe toţi misionari, plini de puterea Lui!… nişte robi ai Săi, care-L urmează oriunde merge El, oriunde le spune să meargă ei merg!… cu încredere că, dacă El i-a trimis, El va fi cu ei, cuvintele şi lucrarea lor vor avea autoritate şi rod, din pricina Cuvântului şi autorităţii pe care El o pune în noi şi în lucrarea noastră, căci El ne-a trimis!… Sau, dacă nu ştii dacă eşti trimis de El… atunci mai bine stai în post şi rugăciune înaintea Domnului!… şi daca El nu te-a trimis, mai bine renunţă!… măcar pentru o vreme!… şi stai înaintea Domnului în post şi rugăciune!… până când El te trimite, cu putere, cu autoritate!… spune, ca şi Moise: „Dacă nu mergi Tu Însuţi cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici” (Exod 33:15)!… Dumnezeu Domnul vorbeşte, prin gura proorocului Său Hagai (1:7-8;… cap. 2, […]):

„Suiţi-vă pe munte, aduceţi lemne, şi zidiţi Casa! Eu mă voi bucura de lucrul acesta, şi voi fi proslăvit, zice Domnul. Vă aşteptaţi la mult, şi iată că aţi avut puţin; l-aţi adus acasă, dar Eu l-am suflat. Pentru ce?… zice Domnul oştirilor. Din pricina Casei Mele, care stă dărâmată, pe când fiecare din voi aleargă pentru casa lui. De aceea cerurile nu v-au dat roua, şi pământul roadele. Am chemat seceta peste ţară, peste munţi, peste grâu, peste must, peste untdelemn, peste tot ce poate aduce pământul, peste oameni şi peste vite, şi peste tot lucrul mâinilor voastre. [„Zorobabel,… Iosua,… au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor şi cuvintele proorocului Hagai… Şi poporul s-a temut de Domnul.”]. Hagai, trimesul Domnului, a zis poporului, după porunca Domnului: «Eu sunt cu voi, zice Domnul!…» [Domnul a trezit duhul lui Zorobabel,… duhul lui Iosua,… şi duhul întregei rămăşiţe a poporului. Aşa că ei au venit, şi s-au pus pe lucru în Casa Domnului oştirilor, Dumnezeul lor(!)…] Acum, fii tare, Zorobabel! zice Domnul. Fii tare şi tu, Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot! Fii tare şi tu, tot poporul din ţară, zice Domnul, şi lucraţi!… Căci Eu sunt cu voi, zice Domnul oştirilor. Eu rămân credincios legământului pe care l-am făcut cu voi, când aţi ieşit din Egipt, şi Duhul Meu este în mijlocul vostru; nu vă temeţi! „Slava acestei Case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul oştirilor; şi în locul acesta voi da pacea, zice Domnul oştirilor.”

Pauza in depozitarul lui Dumnezeu

Cu ajutorul si chemarea Domnului am sa plec la o echipare pentru pastori.
Pentru 3 zile sunt plecat la Oradea la o conferinta pentru slujitori.

Va doresc tuturor sa cautati doar indemnurile Duhului Sfant, sa traim practic dupa Voia si Placerea lui Dumnezeu si in tot ceea ce faceti,actionati,vorbiti, scrieti, ganditi, postati pe bloguri- Promovati-L doar pe Christos.

Tarie si Onoare Regelui nostru Isus Christos.

Pe curand.

Proverbul zilei

Vorbeste putin si vorbeste doar cu intelepciune.

"Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare" Proverbe 12:18

"Cine isi infraneaza vorbele, cunoaste stiinta, si cine are duhul potolit este un om priceput". Proverbe 17:27

"Adevarul" nu se negociaza

Pilat a intrebat:" Ce este adevarul"? Cine nu cunoaste raspunsul la aceasta intrebare, nu are nici o baza sa afirme ce este adevarat!

Charo Washer -marturia nasterii din nou

[...Crescând într-o familie unde părinţii erau disciplinari şi ne învăţau să deosebim binele de rău, nu aveam nici-o problemă în a respecta regulile „ce să faci şi ce să nu faci” în VIAŢA Creştină. Niciodată nu mi-am pus la îndoială mântuirea mea pentru că eram exact ca ceilalţi copii Creştini din jurul meu. Mereu fusesem un „copil bun” care nu umbla cu droguri, alcool, petreceri sau prieteni destrăbălaţi. Eram ok când mă comparam cu cei din jurul meu, dar niciodată nu mă comparam cu Hristos.

Biserica pe care o frecventam eu era mică şi acolo nu existau studii biblice. Tinerii Creştini învăţau pur şi simplu ce puteau de la slujbele de duminică şi de la întâlnirile de tineret. Nu fusesem învăţaţi să studiem Scriptura şi eu nu puneam niciodată întrebări pentru că îmi era prea ruşine.

Când aveam şaisprezece ani, am simţit că Dumnezeu mă chema să fiu misionară, citisem despre Mary Slessor, misionara scoţiană în Calabar, Africa şi inima mea a fost mişcată. Eram fermecată de această femeie necăsătorită care-şi risca viaţa ca să meargă într-un loc părăsit să spună altora despre Dumnezeu! Citeam tot ce-mi cădea în mână ce avea legătură cu misionarii: Hudson Tazlor, William Carey, Amy Carmichel, etc, etc. M-am alăturat unui grup de Creştini din Biserica Salvatorului şi am început să slujesc copiilor străzii. Îi hrăneam, le aduceam haine şi le spuneam despre Isus. Credeam că mi-am găsit locul în viaţă şi că Dumnezeu vrea să fiu misionară. Întotdeauna mi-a plăcut să învăţ limbi străine şi chiar mă gândeam să devin traducătoare şi să-mi folosesc abilitatea de a traduce multele cărţi Creştine bune care sunt disponibile doar pentru Creştinii vorbitori de engleză. Privind la tot în urmă, acum realizez că eram motivată de gândul romantic al misiunilor. Era doar o lucrare a firii pământeşti şi nimic mai mult....]
............

În timp ce strigam la Dumnezeu s-a întâmplat ceva minunat – Dumnezeu Şi-a revărsat dragostea Lui în inima mea şi m-a umplut de pace. Am fost transformată de puterea Lui Dumnezeu şi mi-a dat siguranţa puternică a mântuirii în inima mea.

Tremur de frică când mă gândesc la viaţa mea de înainte. Cât este de uşor să fii înşelat şi să fii în drum spre iad! Doar moralitatea şi activitatea religioasă, chiar şi activitatea misionară nu sunt suficiente să dovedească valabilitatea mântuirii noastre dacă nu există recunoaşterea depravării, pocăinţa adevărată, credinţa în Hristos, victoria asupra păcatului şi o dorinţă sinceră de a-L cunoaşte şi de a fi cunoscut de Dumnezeu. Mă înfior când mă gândesc câţi pastori, soţii de pastori şi lucrători Creştini dedicaţi au o speranţă falsă şi au nevoie de transformare. Unica mea observaţie este aceea care vine din Scriptură:

„Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă. Pe voi înşivă încercaţi-vă. Nu recunoaşteţi voi că Isus Hristos este în voi? Afară numai dacă sunteţi lepădaţi.” 2 Corinteni 13:5

De aceea, fraţilor, căutaţi cu atât mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată. 2 Petru 1:10
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
La câteva săptămâni după convertirea mea, am dat de următoarele cuvinte în „Meditaţii dimineaţa şi seara” ale lui Charles Spurgeon (4 Noiembrie). Comunică foarte clar ceea ce acum eu ştiu că e adevărat:
„Prin lumina Ta vedem lumina – Pslamul 36:9 – Nici-o gură nu poate spune inimii despre dragostea Lui Hristos până când însuşi Isus nu-i vorbeşte. Toate descrierile sunt pasive şi n-au succes dacă Duhul Sfânt nu le umple cu viaţă şi putere; până când Emanuel al nostru nu se descoperă sufletului, acesta nu-L va vedea. Dacă L-ai vedea pe Fiul, ai aduna toate mijloacele de iluminare şi vei priva globul de luminător? Nu, omul înţelept ştie că soarele se arată singur şi doar prin strălucirea lui se face văzut. La fel este şi cu Hristos. „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona, fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a decsoperit lucrul acesta.” Purifică carnea şi sângele prin orice proces educaţional care-l alegi, ridică facultăţile mentale la cel mai înalt grad al puterii intelectuale, şi totuşi nimic din toate acestea nu-L poate revela pe Hristos. Duhul Lui Dumnezeu trebuie să vină cu putere şi să-l acopere pe om cu aripile Sale, şi în acea mistică Sfântă a Sfintelor Domnul Isus trebuie să se prezinte ochiului sfinţit aşa cum nu o poate face celor „orbi”. Hristos trebuie să fie propria Sa oglindă: Marea majoritatea a lumii, cu ochii închişi, nu poate vedea nimic din gloria nespusă a Lui Emanuel. El stă în faţa lor fără nici-o formă de frumuseţe, o rădăcină scoasă dintr-un pământ uscat, respins de către cei orgolioşi şi dispreţuit de către cei mândri. Numai unde Duhul a atins ochiul cu balsamul de ochi, a însufleţit inima cu viaţă divină, şi a instruit sufletul spre un gust ceresc, doar acolo El este înţeles. „Pentru tine care crezi El este valoros;” Pentru tine El este Piatra din capul unghiului, Stânca mântuirii tale, totul şi toate; dar pentru alţii El este „ o Piatră de poticnire şi o stâncă de cădere”. Fericiţi sunt acei cărora Dumnezeu li se manifestă, căci promisiunea Lui pentru aceştia este că El va rămâne în ei. O Isuse, Domnul nostru, inima noastră este deschisă, vino şi să nu mai pleci niciodată. Arata-ni-te nouă acum! Învredniceşte-ne cu o licărire din farmecul tău.

Charo Washer
citeste toata marturia ei. Aici

Catolicii nu cred intr-o singura cale de salvare

Catolicii nu cred doar in Isus Christos.
Si faptele bune te vor conduce in cer.

Scriptura insa afirma cu precizie:
Ioan 3:3
" Drept raspuns, Isus i-a zis: "Adevarat, adevarat iti spun ca, daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea Imparatia lui Dumnezeu."
5. Isus i-a raspuns: "Adevarat, adevarat iti spun, ca, daca nu se naste cineva din apa si din Duh, nu poate sa intre in Imparatia lui Dumnezeu.

6. Ce este nascut din carne, este carne, si ce este nascut din Duh, este duh.

7. Nu te mira ca ti-am zis: "Trebuie sa va nasteti din nou.

Fapte 4:12":In nimeni altul nu este mantuire: caci nu este supt cer nici un alt Nume dat oamenilor, in care trebuie sa fim mantuiti."

Acest Nume este doar Fiul Sau Isus Christos, nu Sfantu Patrick sau Sfanta Paraschiva.

Ioan 14:6. "Isus i-a zis: "Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine."

1 Timotei 2:5. "Caci este un singur Dumnezeu, si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos"

Efeseni 2:8-9" Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu.

9. Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni.

Fotbalul sau Christos, pornografia sau Isus?

Neocalvinismul patrunde in Romania?
O frica si o frustrare a evanghelicilor vaduviti de puterea cunoasterii lui Dumnezeu.
O dovada vie, ascultati acest mesaj.
A fost real, care este parerea ta?

Problema nu este aparita HyperCalvinismului in Romania, a Neocalvinismului, ci a micimii noastre, a marunteniei noastre in a trai pentru Slava si Gloria lui Christos, in a avea teologia in minte si oamenii in inima sa ii iubim si slujim practic, sa uram pacatul la cel mai serios nivel, sa nu ne complacem in "valorile lumii" ( 1 Ioan 2:15-17, Romani 12:1-2).

Problema nu este calvinismul ce patrunde in Romania ci lipsa unei pasiuni pentru Dumnezeu, lipsa unei trairi constante, lipsa statorniciei in dragoste, lipsa nasterii din nou a membrilor din comitetele bisericilor, lipsa bucuriei in Duhul Sfant la inchinare, lipsa cunoasterii predicilor lui Isus Christos din Evanghelii, lipsa increderii intr-o Persoana - nu intr-o dogma sau traditie, lipsa legaturii fratesti autentice, lipsa capacitatii de a spune Nu pacatului cand toti din jur spun DA, lipsa foamei si insetarii dupa neprihanire, lipsa dedicarii totale pe bratele lui Dumnezeu, lipsa puterii si evlaviei din vietile noastre anemice si constipate spiritual dar incarcate de informatii si argumente apologetice.

“Daca Dumnezeu te iubeste, ce ar putea sa iti daruiasca? Ar trebui sa iti daruiasca ceea ce este cel mai bun lucru pentru tine. Cel mai bun lucru din Univers este Dumnezeu. Daca ti-ar da toata sanatatea, cea mai buna slujba, cel mai bun sot, cel mai bun computer, cea mai buna vacanta, cel mai mare succes in orice domeniu, si totusi sa se retina pe El insusi, atunci El te-ar ura. Si daca El ti-L da pe El, pe Dumnezeu, si nimic pe deasupra, El te iubeste la infinit.” John Piper

Samuel Chadwick - ar putea fi atacat de CNA-ul evanghelic roman?

"Lucrurile care s-au întâmplat au fost cea mai neînsemnată parte a experienţei. Vântul, focul şi limbile au stârnit majoritatea remarcilor, dar acestea au dispărut, şi realităţile care au rămas au fost cele mai minunate. Experienţa aceasta mi-a dat cheia gândirii mele, slujirii şi întregii mele vieţi. Rusaliile mi-au dat cheia Scripturilor. Mi-au păzit picioarele în toate locurile alunecoase ale diferitelor feluri de critică. Lucrurile care erau pietre de poticnire pentru atât de mulţi, pentru mine erau pietre pe care le puneam în râu pentru a putea înainta. Inexplicabilul devine limpede când recunoaştem Prezenţa şi Legea Duhului. Echilibrează erudiţia, oferă un discernământ dincolo de orice cunoştinţă omenească. Într-adevăr, cunoştinţa fără Duhul Sfânt orbeşte oamenii la realităţile adevărului divin.

Omul care crede că poate cunoaşte Cuvântul lui Dumnezeu printr-un studiu pur intelectual este înfiorător de înşelat. Adevărul duhovnicesc se discerne în mod duhovnicesc. Sufletul vede cu ochii inimii, iar aceştia sunt deschişi de Duhul Sfânt. Cunoştinţa pe care o dă El este mai mult decât informaţie: este o cunoştinţă care duce la încredere, cunoştinţă care aduce viaţă, şi o cunoştinţă care insuflă dragoste.

Acelaşi Duh mi-a dat o nouă înţelegere şi experienţă a rugăciunii, şi împreună cu aceste daruri, a venit o nouă înzestrare cu înţelepciune şi putere. Din prima zi a Rusaliilor mele, am devenit un căutător şi un câştigător de suflete.

A fost folosit de Dumnezeu în lucrarea de evanghelizare şi de răspândire a învăţăturii biblice în Edinburgh, Glasgow, Leeds, Londra şi alte oraşe. Mai târziu a devenit rectorul Colegiului Cliff şi editor al ziarului săptămânal Joyful News.

Se disciplina singur cu rigoare trezindu-se la 6 dimineaţa şi făcând un duş rece atât vara, cât şi iarna. S-a obişnuit să doarmă foarte puţin. Lumina din camera lui de studiu rareori se stingea mai devreme de ora 2 dimineaţa. Şi-a luat foarte puţine concedii, iar în concedii se recrea muncind din greu. „Plăcerea pentru care trebuie să plăteşti,” a scris el odată, „cu greu îşi merită banii”.

Întreaga lui lucrare s-a centrat pe Biblie. Era un om al unei singure Cărţi. Iată cum vorbea despre ea: „Am studiat Biblia, m-am rugat cu cuvintele Bibliei, am trăit conform Bibliei timp de mai mult de 60 de ani şi vă spun că nu există nici o carte ca Biblia. Este un miracol al literaturii, un izvor nesecat de înţelepciune, o carte-minune de surprize, o descoperire a misterului, o călăuză infailibilă a conduitei şi o sursă negrăită de mângâiere. Nu luaţi în seamă oamenii care o discreditează pentru că ei vorbesc fără să cunoască. Este Cuvântul lui Dumnezeu transpus în vorbirea inspirată a umanităţii. Citiţi-o personal. Citiţi-o în întregime. Studiaţi-o potrivit direcţiunilor ei. Trăiţi după principiile ei. Credeţi-i mesajul. Urmaţi-i poruncile. Nici un om care cunoaşte Biblia nu este needucat şi nici un om care este ignorant în privinţa învăţăturii ei, nu este înţelept. Fiecare zi o încep înaintea paginilor ei. Ea îmi este la îndemână în întreaga mea lucrare. Nu plec nicăieri fără ea şi în ea este bucuria mea supremă.”

A fi un om al unei singure Cărţi, înseamnă a citi multe cărţi. Timp de ani de zile a citit câte 2 cărţi pe săptămână. Obişnuia să citească cu un creion în mână, iar memoria lui reţinea tot ce citea."

Mai multe despre Samuel Chadwick
Comanda cartea" Drumul spre Rusalii"
Editura :Perla Suferintei.

Vladimir Pustan - La 42 de ani

"Înclin să cred tot mai mult că Schopenhauer are dreptate atunci când scrie că primii 40 de ani din viaţă ne furnizează textul, iar cei din urmă 30 (pentru cine-i mai apucă) dăruiesc comentariul.

Probabil că voi deveni mai cârcotaş dacă nu mai sfătos, lucru ce poate agasa o generaţie ce nu mai are nevoie de răspunsuri pentru că nu mai au întrebări.

Am râs mereu de viaţa parşivă, am râs şi de proşti, dar cu lacrimi. Şi cum nu e bine să râzi tot timpul, sper să-mi păstrez umorul în interior, râzând în anii ce vin doar de mine însumi, mulţumindu-mă cu cuvintele lui Gottfried Keller „Pentru umor este mereu nevoie de puţin spirit, animalele nu râd niciodată”. Înseamnă că nu sunt dihor.

Prieteni am mai puţini şi nici asta nu-i rău pentru că la 42 de ani totul seamănă cu sfârşitul unui bal mascat atunci când se dau jos măştile.

Sunt prea bătrân ca să-mi placă Green Day şi prea tânăr ca să mor. Născut în 1967 am învăţat sub comunism vorbele lui Balzac că lumea ne aparţine dacă o înţelegem şi aşa am reuşit să cucerim o lume din care am fost mereu alungaţi ca nişte emo de care să-ţi fie silă. Proprietari pe insula lui Sancho Panza, am iubit şi urât din toată inima, necunoscând jumătăţile de măsură. Am avut ca vis o bicicletă, apoi un casetofon, apoi m-am îndrăgostit de Leni şi mai târziu mi-am cumpărat blugi. Am avut vise mici dacă nu le măsurăm în lacrimi şi aşteptări. Când eşti tânăr timpul trece foarte greu, dar acum mi se par zilele aşa de scurte şi totul e o problemă de perspectivă, având amintirile ca unitate de măsură.

Am un Dumnezeu mare, am o familie mare, am visuri XXL, am o lehamite mare câteodată şi uneori simt o mare dificultate de a exista. Şi când totu-i la superlativ, de ce aş fi trist? Şi totuşi..."

Vladimir Pustan

Keith Green - "When I Hear The Praises Start"

"My precious bride, the day is nearing
When I'll take you in My arms and hold you
I know there are so many things that you've been hearing
But you just hold on to what I have told you

For when I hear the praises start
My bride, I want to rain upon you
Blessings that will fill your heart
I see no stain upon you
Because you are My child, and you know Me
To me you're only holy
Nothing that you've done will remain
Only what you do for me"