Lupta impotriva barfei

Te-ai întrebat vreodata ce este bârfa, ce rol are ea în societate si ce urmari are?


În dictionarul limbii romane am gasit explicarea cuvantului a bârfi astfel: a vorbi de rau, a povesti, a defaima, a calomnia, a flecari, a îndruga verzi si uscate.

Interesant, nu-i asa? Si, de ce totusi lumea din ziua de azi gândeste ca, daca ne-am spune în fata tot ce spunem pe ascuns unii despre altii, n-ar mai fi posibila societatea? Si de ce daca ai 20 de prieteni poti fi sigur ca 19 dintre ei te vorbesc de rau, iar al 20-lea care te vorbeste de bine nu se exprima prea corect?

"Prieten" este cuvântul folosit foarte des, sinceritatea prietenului însa e rara. Oare a ajuns sa se adevereasca "ce nu vrei sa stie dusmanul, nu spune prietenului"? Si-n acest caz, ar trebui totusi sa vorbim frumos despre cel ce are cinstea sa ne fie dusman.
Benjamin Franklin spunea "Nu vorbi pe nimeni de rau, dar vorbeste cât mai bine pe toata lumea".

Cred ca ar trebui sa nu începem cu lista lucrurilor rele ale cuiva pâna nu întocmim mai întâi o lista cu cel putin 10 lucruri bune despre persoana respectiva. Dupa aceea îl putem bârfi linistiti. Asta însa ar însemna sa încalcam Cuvântul Lui Dumnezeu din Proverbe 10:18b care spune ca "cel ce raspândeste bârfe, este nebun"(TBS) si Proverbe 20:19a:"Cine umbla cu bârfe, da pe fata lucruri ascunse".
Ce-ar trebui sa facem atunci? Chiar continuarea acestui verset ne spune: "Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca rusinea asupra aproapelui sau". Domnul spune în Lev.19:16a: "Sa nu umbli cu bârfe în sus si în jos în poporul tau".

Am gasit o istorisire interesanta care spunea ca un tânar reporter a declarat ca el cauta dupa stiri în lada de gunoi a secretarului de stat american. "Am gasit pâna acum multe lucruri interesante" a spus el. "Am colectat 5 saci mari de plastic, si acum cercetam fiecare bucatica în parte". O Doamne, cât de multi sunt azi cei ce cauta în lazile de gunoi!
Se împlineste astfel ce Domnul Isus a zis în 2Corinteni 12:20b: "Ma tem sa nu gasesc...vorbiri de rau, bârfeli..."

Ciudat e ca bârfa este ceea ce nimeni nu pretinde ca iubeste, dar place tuturor. Îmi place mult ce a spus cineva despre bârfitor: "Este ca un pantof vechi caruia limba nu-i sta niciodata la locul ei." Conversatia este de obicei un exercitiu al mintii, insa bârfa un exercitiu al limbii.

Cred ca ar trebui sa avem grija de noi si nu vom mai avea timp sa-i discutam pe altii. Iar daca se întâmpla sa auzim adevarul (care ne place tuturor), în special despre altii, este mai bine sa credem numai jumatate din ceea ce auzim. Problema este: care jumatate?

În final, doresc sa descretesc fruntile celor ce au fost atinsi de aceste cuvinte cu o povestioara mai hazlie, dar plina de învatatura! "A venit vremea ca cea mai înversunata bârfitoare a satului sa moara. Tinuse întreg satul într-un nesfârsit lant de bârfe. La înmormântare era o zi innorata, destul de întunecoasa, iar în capela funerara se aprinsesera luminile. Predicatorul conducea serviciul în liniste. Deodata un fulger a brazdat vazduhul clatinând cladirea si luminile din capela s-au stins. Predicatorul a întrerupt predica, si în linistea aceea lugubra s-a auzit o voce din audienta: -A ajuns deja acolo sus!"

Se spune ca melodiile preferate ale bârfitorului ar fi:
"O, de-as avea eu limbi o mie!", "Noi peste tot raspândim", "Te-ai grabit sa spui la oameni",
"Vreau sa-ti spun amice totul","Te du în lume si spune".

PS: Când vei avea ocazia sa bârfesti, gândeste-te bine la efectele asupra persoanei bârfite si pune-te în locul ei. Nu cred ca doresti asta, nu?
Lupta împotriva bârfei!!

Sursa : revista Tanar Crestin