Perfectionismul= calea sigura spre faliment

Stii intrebarea aceea care ti se pune atunci cand esti la un interviu pentru un job? Suna cam asa:

Intervievator: “Va rog sa-mi spuneti un defect de-al dvs.

”Intervievat: “Pai… sunt perfectionist.

”Intervievator: “Aaaa super! Ce bine ca aveti astfel de defecte…” (ar putea sa raspunda…)
Cei mai multi sunt convinsi ca perfectionismul este o calitate si nu un defect.
Tu ce crezi? Ai angaja pe unul care spune ca e perfectionist? Da? Pai gandeste-te ce bine ar fi. Nu ai avea nici o problema, pentru ca si-ar face treaba PERFECT. De o calitate perfecta. In timp perfect. Cu rezultatul perfect…
Este adevarat ca perfectionistii vor sa faca totul perfect. Sa nu greseasca. Sau, sa nu se observe daca gresesc. De multe ori nici nu accepta ca au gresit. Dar stim cu totii ca perfect nu exista. Asta inseamna ca si ei gresesc. Nu odata. Si nu de doua ori.
Ce se intampla cu ei daca gresesc?
Se simt oribil. Uneori generalizeaza si simt ca, din cauza unei singure greseli, nu mai sunt buni de nimic. Este o trauma extraordinar de mare pt. ei.
Ii poti recunoaste usor:

• Pentru perfectionisti “aproape perfect” inseamna “gresit”.

• Sunt foarte pretentiosi si cu ceilalti, nu accepta nici greselile altora.

• Standardele si asteptarile lor fata de realizarea problemelor sunt deseori irealiste.

• Se concentreaza mai mult pe rezultate decat pe proces.•

Se tem de rezultate proaste (acestea insemnand chiar si “apropape perfect”)

• Deseori amana lucrurile (daca au sentimentul ca este greu de realizat).

• Reactioneaza prost la orice critica, nu sunt capabili sa accepte nici critica constructiva.

• Au incredere scazuta in sine.
Ce ascunde totusi acest perfectionism?
Teama si anxietate. Acesti oameni au invatat candva de la cineva ca, daca nu sunt perfecti…
… nu vor fi acceptati de catre ceilalti… vor fi ridicoli in ochii celorlalti… nu ii va iubi nimeni… vor fi niste ratati in viata
Si de cele mai multe ori perfectionistul nici nu isi pune intrebarea:
• De sunt asa?

• Vreau sa fiu asa?

• Ce ma impiedica sa fiu altfel?
Poate atunci cand am gresit, Tata mi-a zis ca nu voi fi barbat adevarat niciodata. Poate mama nu a vorbit cu mine o saptamana daca am uitat sa fac ceva, daca am luat o nota proasta la scoala. Poate am primit numai pedeapsa daca nu am facut totul perfect. Poate ma simt un ratat daca nu sunt perfect.
In acest caz, lumea e plina de ratati. Pentru ca perfect nu exista.
de Szerena Nagy szerena.wordpress.com