joi, 18 martie 2010

Extraordinara capacitate de nesimtire


1.Cum pot acei pastori infatuati si ingamfati sa predice impotriva mandriei si arogantei?
2.Cum poate un predicator mandru chiar el predica despre tendintele mandriei?
Mi-a explicat cu cateva zile in urma prieten in masina ceva asemanator dilemei mele, in adolescenta cand X nu era intors la Dumnezeu si fura lucruri de prin clasa mereu el sarea cu gura primul cu intrebarile, era cel mai saritor, cel mai grijuliu si induiosat cu victima. Suferea si plangea cu pagubitul, daca era nevoie.Ii dadea solutii si incerca sa il ajute sa caute obiectul pierdut. Mai statea si dupa ore cu cel in suferinta ca sa "il ajute". Folosea aceasta tactica si strategie pentru a se elimina si exclude pe el din ecuatia [potentialilor talhari].

Cu alte cuvinte exista in folclorul romanesc un proverb dur: "Hotul striga hotii".

Slava Domnului ca acum este un tanar devotat lui Christos.

E buna oare experienta asta?

Rezolva ea misterul intrebarii mele?
Ce spuneti la 1 si 2?

9 comentarii:

  1. Nu sunt farisei din biblie un exemplu clar?

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine spus! Este o problema mare, si ce pacat ca ea se ascunde tocmai sub masca evlaviei!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce să zic Alex, mă bucur că mai sunt şi pastori care recunosc aceasta. Mă bucur de oameni ca tine şi ca prietenul tău care recunoaşteţi că aţi fos aşa, dar că acum odată cu slujirea (pastor, diacon, etc) la care va chemat Dumnezeu pe amândoi (sper că am înţeles bine)sunteţi schimbaţi.
    Cu mult respect.

    RăspundețiȘtergere
  4. @yourselizabeth, cu siguranta sunt.
    @romoflorin asa-i ca este un paradox?
    @ADN, prietenul meu nu este nici pastor nici diacon, ci un om sincer, chemat sa fie sot si tata, aceste doua valori cu siguranta sunt mai importante decat un loc in "politica bisericeasca".

    RăspundețiȘtergere
  5. La amândouă întrebările răspunsul este ;simplu.
    Oamenii indiferent de meseria care o fac pot să fie falşi.
    Problema este mult mai gravă... mesajul Evangheliei se diluează tot mai tare... trăirea creştină este o formă exterioară... creştinii sunt tot mai slabi, seci... sunt "coadă"... tot mai puţine lumini, vorbirea nu mai este curată, căsnicia nu mai este ţinută în rânduială... bărbaţii nu mai pot ridica mâini curate... purtarea de grijă faţă de familie, văduve, orfani este uitată... şi mă cam opresc...

    RăspundețiȘtergere
  6. La 2 as spune ca e cel mai in masura sa predice despre aceste tendinte. Le cunoaste mai bine.

    RăspundețiȘtergere
  7. Daca s-au pocait pot predica, iar daca nu atunci pur si simplu asa sunt ei.

    RăspundețiȘtergere
  8. si eu mi-am pus asemenea intrebari de f multe ori. dar mergand pe ideea "nu judeca, ca sa nu fii judecat" prefer sa imi pastrez parerile de genul acesta pentru mine.
    nu exista pacat mic sau pacat mare.orice pacat este la fel de grav.asa cum si eu gresesc, ca sunt om, si oameni cu un oarecare impact gresesc.
    Dumnezeu o sa judece pe fiecare dupa fapta lui! mai bine avem grija de ce spunem/nu spunem sau de ce facem/nu facem fiecare.
    nu am zis-o ca un repros tie, pentru ca nu te cunosc si nu stiu mai nimic despre tine.ziceam ca fapt divers legat de toate intrebarile care deriva din asta.

    RăspundețiȘtergere
  9. Da,e drept ce spui. Evaluarea corecta o va face Dumnezeu, dar nici noi nu trebuie sa cocolosim pacatul sau sa fim indiferenti fata de el.

    RăspundețiȘtergere

You may leave a message.May God Bless you!

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică