Dorinta unui tanar - scrisoare catre pastori si frati lucratori

Spune STOP scuzelor false

Fiecare, Oricine, Cineva şi Nimeni sunt fraţi. Fraţi la biserică vreau să zic. Sunt nişte tipi cumsecade, de societate, care se respectă şi-i întâlniţi pretutindeni. Oricine şi Cineva sunt de câţiva ani şi în Comitet, pentru că au fost votaţi de Fiecare. Fiind nepotul lui Cineva, Fiecare a fost promovat de curând în «sfatul bătrânilor». Nimeni, a rămas singurul membru al bisericii care nu are o funcţie de şef..

Cineva rămâne de obicei duminica dimineaţa acasă. E prea obosit, serialul preferat s-a sfârşit după miezul nopţii, iar ziua-ntâi a săptămânii e singura când nu trebuie să fie la 8 fix la muncă. Fiecare, ar dori să meargă la cină, dar şi-a adus aminte că Oricine l-a sunat şi a-nroşit telefonul cu ştiri despre Pastor. Cică ar fi zis ceva despre zeciuială, şi chestiunile-astea i-ar fi vizat direct şi pe ei. Totuşi ar merge, dar dacă se supără Oricine sau Cineva? Joia seara la rugăcine, primul care vine la ora stabilită e Nimeni. Apoi la intervale de 30 minute apar şi Fiecare, Oricine şi Cineva. Ultimul, mai mult s-atingă amvonul.

Fiecare a fost anunţat de Cineva, că miercuri seara trebuie să conducă studiul biblic pentru tineri, deoarece el nu este în urbe. Fiind luat pe nepusă masă, Fiecare a dat sms lui Oricine, motivându-i că are febră şi e cam răguşit. Acesta, bănuind că gluma e nesărată, l-a sunat imediat pe Nimeni. Care, având râvnă ca-n biserica primară, n-a putut refuza.

Odată, Păstorul a făcut apel la fraţii care vor să ducă Masa Domnului unui invalid. Cineva a crezut că merge Fiecare, acesta a crezut că merge Oricine, aşa că până la urmă a ajuns tot Nimeni. Altă dată, au intrat în biserică nişte străini. Fiecare ar fi vrut să-i ia la masă la prânz, dar ştia că Oricine are bucate mai gustoase. Acesta însă s-a gândit că Cineva, ca de fiecare dată va lua musafirii la el. Însă hotărându-se cam greu, musafirii au prânzit la Nimeni.

Când burdufurile cerurilor s-au căpat prea tare, iar apele dezlănţuite au inundat bisericile fraţilor din aval, Cineva a avut o iniţiativă bună: să se strângă fraţilor fonduri! Dar n-a dat decât... ideea. Oricine nu a putut să doneze nimic pentru că e bugetar şi i s-a diminuat considerabil leafa. Fiecare, fiind foarte nedecis, pentru că nu ştia cum să se-mpartă între o plasmă de 80 inchi, nişte travertin pentru scări şi un play-station pentru prunci, s-a hotarât să lipsească de la colectă. Ca de obicei, Nimeni a dăruit cel mai mult.

În timpul anului, cine credeţi că a adus duminical câte un prieten la biserică? Nimeni. Cine-a vizitat bolnavii la spital? Nimeni. Cine-a spart iarna lemne văduvelor bătrâne? Nimeni. Cine-a cumpărat adidaşi noi copiilor din familiile sărace? Nimeni. Cine-a făcut pacheţele cu hrană pentru orfanul ce doarme în scara blocului? Nimeni. Cine-a plivit florile din faţa bisericii? Nimeni. Cine-a dat Noi Testamente prin gări şi prin pieţe? Nimeni. Cine a venit la muncă voluntară? Nimeni. Cel mai harnic, cel mai darnic, cel mai săritor, cel mai plin de zel, e el: Nimeni!

Iubiţilor, toţi suntem răspunzători de gătirea Miresei pentru Hristos Isus. Dar, dacă vom crede că problemele bisericii pot fi rezolvate de Fiecare, Oricine sau Cineva, de fapt le rezolvă Nimeni.

Resurse Crestine

Dumnezeu m-a chemat să-mi dau viaţa pentru fiica Lui…

                                    

                                                           de Paul Washer

"Nu conteaza daca ea este o persoana buna sau foarte dificila. Asta nu conteaza deloc, ci faptul ca Dumnezeu ti-a incredintat o fiica de-a Lui… Si nici o scuza egoista n-o sa inlature faptul ca El ti-a incredintat o fiica, in mod suveran ti-a oferit o fiica de-a Lui!.
Si se asteapta sa faci exact ceea ce iti porunceste, anume sa-ti sacrifici viata pentru ea.

Dar iata ce vreau sa intelegi…Stiti, intalnirile acelea unde se incearca gasirea unui partener care sa fie compatibil? Eu va spun ca nu reflecta voia lui Dumnezeu.

Pentru ca, in mare, voia lui Dumnezeu nu este sa gasesti un partener compatibil. Acum te simti mai bine cand te gandesti la casnicia ta, nu? Ai sa spui “Uau, asta da descoperire!”. Cand tot timpul ai crezut ca asta e important.

Nu! Nu asta este voia lui Dumnezeu.

Dumnezeu iti va oferi o partenera care este puternica in domeniile in care trebuie sa fie puternica, ca sa nu fii ispitit peste puterile tale. Acelasi lucru il pot spune si despre ea. Dar Dumnezeu ti-a oferit o partenera pregatita in mod special, cu slabiciuni….El iti da o femeie cu slabiciuni in domenii in care tu ai vrea mai mult ca orice sa fie puternica.

Ganditi-va la lucrul asta.

Dumnezeu ti-a oferit in mod intentionat o femeie cu slabiciuni si lipsuri in multe din domeniile in care tu vroiai ca ea sa nu fie slaba sau cu lipsuri. Nu stiu ce parere aveti voi, dar pe mine ma linisteste o astfel de afirmatie. De ce a facut Dumnezeu asta?

Ca sa te faca asemenea chipului lui Cristos.

Cand vorbim despre a fi asemenea chipului lui Cristos, cand te gandesti la Isus Cristos…Care sunt caracteristile care iti vin imediat in minte? Despre ce cantam noi? Nu cantam prea mult despre mania lui Isus, desi El intr-adevar se manie si cunoastem mania Mielului. Nu cantam despre asta; dar despre ce cantam? Cantam despre dragostea Sa neconditionata, despre mila si indurarea Sa, despre harul Sau, nu-i asa? Acestea sunt lucrurile care ies in evidenta si asa ar trebui sa fie.

Sa nu credeti altceva. Asadar, sa te faci asemenea chipului lui Cristos inseamna ca in viata ta se reflecta tocmai aceste trasaturi ale lui Cristos.

Permiteti-mi sa va pun o intrebare.: Cum sa inveti ce inseamna dragoste neconditionata daca esti casatorit cu o femeie care indeplineste toate conditiile? Daca ai fi casatorit cu o femeie care indeplineste toate conditiile impuse de mintea ta egoista, ai mai invata vreodata dragostea neconditionata? Daca ai fi casatorit cu o femeie ideala, ai mai invata vreodata ce inseamna mila? Ai mai invata vreodata harul?

Nu!

Nu intelegi? Intelepciunea lui Dumnezeu este cu mult mai mareata decat a noastra. Singura intrebare pe care ar trebui sa ti-o pui este: Ce vrei? Vrei ceea ce Dumnezeu vrea, anume sa te faci asemenea chipului lui Cristos, sau vrei ceea ce barbatul lumesc vrea: o femei cu masurile 90-60-90 si cu salariul de 6 cifre.

Ce vrei? Femeia perfecta, sotia trofeu? Ce vrei? Daca inima ta este buna, vei vrea sa fii facut asemenea chipului lui Cristos. Si dupa lucrurile pe care lumea ti le spune, casnicia ta s-ar putea sa nu mearga bine pentru ca nu exista
compatibilitate. Nu sunteti compatibili.

Sotiei tale nu-i place sa faca unele lucruri care tie iti plac…Personalitatea sotiei este diferita de-a ta. Sotia ta poate e dificila, probabil la fel de dificila ca tine si te intrebi:

Oare este casnicia mea voia lui Dumnezeu? Oare sunt prins intr-o situatie care nu mi se potriveste? Alti barbati au casnicii mai bune, in timp ce eu trebuie sa indur consecintele alegerii mele Daca gandesti asa, te asigur ca sotia ta indura mai multe consecinte.

Insa, trebuie sa intelegi ca totul a fost orchestrat perfect. Dumnezeu stie exact de ce ai nevoie pentru a ajunge asemenea chipului lui Cristos. Nu-mi place sa vorbesc astfel, pentru ca barbatii ar putea avea impresia ca sunt superiori si Dumnezeu le-a dat sotii cu ceva probleme.
Insa daca le-as vorbi femeilor, le-as spune acelasi lucru. Si ei i-a fost dat un barbat care sa fie puternic in domeniile in care trebuie sa fie puternic, ca sa nu fie ispitita peste puterile ei. Dar ale carui slabiciuni au fost orchestrate in mod suveran, pentru ca ea sa invete sa iubeasca asemenea lui Cristos. Iar lucrul acesta este minunat, deoarece casniciile noastre sunt cum trebuie sa fie… Si ne dau un sens nu doar cand totul merge bine si exista armonie, dar si cand apare conflictul, facandu-ne sa intelegem ca vietile ne sunt astfel modelate, asa cum fierul ascute fierul.

Dumnezeu ne descopera egoismul inimilor noastre ca barbati si ne cheama sa ne pocaim. Si cand ne criticam sotia, cand avem probleme cu femeia pe care ne-a dat-o Dumnezeu, nu-I criticam fiica, ci pe insusi Dumnezeu.

‘Nu-mi place ce-ai facut!”

Vedeti?

Casatoria are un scop, pe care trebuie sa-l descoperiti. De asemenea, casnicia este o chemare.

Sa va explic altfel:
Un tanar vine la mine si spune “Sunt indragostit de fata asta si vreau sa ma casatoresc cu ea…”
Si-i cer sa-mi spuna mai multe.

Iar el spune: “Imi place sa fiu in preajma ei, este frumoasa si putem vorbi, ma simt asa de bine cand suntem impreuna si vreau sa ma casatoresc cu ea”.

Si eu ii spun: “Ok, da-mi voie sa vad daca am inteles bine: vrei sa te casatoresti cu ea pentru ca indeplineste toate nevoile tale egoiste. Asta vrei sa spui?”

“Nu, nu asta am vrut sa spun!”

“Ba tocmai asta ai vrut sa spui. Vrei sa te insori cu ea pentru ca este frumoasa. Dar ce se intampla cand n-o sa mai fie frumoasa? Ce se intampla cand apare cineva care e mai frumoasa decat ea? Si vor fi astfel de situatii. Spui ca poti sa vorbesti cu ea si de-asta vrei sa va casatoriti. Dar ce se intampla ca n-o sa poti sa ii vorbesti? Sau ce se intampla daca apare altcineva cu care poti vorbi mai bine decat cu sotia ta? Unde ai sa mergi?”

Te simti bine in preajma ei…Dar ce se va intampla cand nu te vei mai simti bine in prezenta ei? Si cand te simti mai bine in prezenta altcuiva.
Aceste lucruri nu sunt fundamentul casatoriei.

Fundamentul casatoriei este ca Dumnezeu m-a chemat sa-mi dau viata pentru fiica Lui.

Dragi tineri, noi avem ideea asta ca in totul este vorba doar despre noi si despre indeplinirea nevoilor noastre. Si ne irosim viata hranidu-ne dorintele egoiste. Pe noi insine. Insa bucuria o gasim doar prin supunerea vietii noastre dupa voia lui Dumnezeu. Acesta este fundamentul casniciei, este baza ei, dar nu este totul. Casnicia nu este foar un fier care ascute alt fier. Daca esti plin de Duhul Sfant si traiesti cu Dumnezeu vei avea parte de multe binecuvantari alaturi de sotia ta.

Vei intelege ca ea este un dar minunat de la Dumnezeu…
Dar ceea ce vreau sa scot in evidenta este ca fundamentul casniciei este chemarea. Asta este scopul! Astfel, daca este frumoasa, slava Domnului! Daca este desfigurata in urma unui accident nefericit, nu plec nicaieri, ci sunt mai dedicat ca niciodata pentru ca are nevoie de mine.

Daca este usor de inteles, slava Domnului! Dar daca nu este, exista un scop chiar si in incercarile prin care trec. Totul are ca scop asemanarea cu chipul lui Cristos. Si ce a fost Cristos? Slujitorul lui Dumnezeu. Servitorul Sau. Asta inseamna casnicie.

Acum, am vorbit despre faptul ca barbatul trebuie sa urmeze principiile Imparatiei, sa mearga si sa cucereasca lumea, pentru Numele lui Dumnezeu si pentru largirea Imparatiei Sale si pentru implinirea voii Sale.

Insa de unde incepe o astfel de lucrare? Nu incepe in grupul de ucenicizare pentru barbati. Nu incepe in mod obligatoriu intr-o biserica. Daca esti barbat si esti casatorit, incepe cu tine si cu sotia ta."

O noua carte scrisa de A.W.Tozer "Sfetnicul"

Mă preocupă orice lucru care este o piedică pentru oamenii lui Dumnezeu şi care îi ţine departe de privilegiile lor depline din viaţa creştină. Uneori trebuie să atac cu violenţă lucruri pe care nu le cred corecte şi care simt că au devenit o piedică pentru oamenii lui Dumnezeu. Unii au spus că nu este treaba mea, însă este. Am fost uns de Dumnezeu să fac ca această preocupare să fie treaba mea.
Acolo unde Isus este glorificat, Duhul Sfânt vine. El nu trebuie să fie implorat – Duhul Sfânt vine când Mântuitorul este glorificat. Când Hristos este onorat cu adevărat, Duhul vine.
Acum vreau să spun un cuvânt clar despre Biserica creştină care încearcă să se descurce prin propria putere: Acest fel de creştinism îl face pe Dumnezeu să verse, pentru că încearcă să conducă o instituţie cerească într-un mod pământesc. În ce mă priveşte, dacă n-aş fi putut obţine puterea divină a lui Dumnezeu, aş fi abandonat întreaga lucrare. Biserica ce doreşte puterea lui Dumnezeu va avea de oferit ceva mai mult decât cluburi sociale, societăţi de tricotat, echipe de cercetaşi şi toate celelalte lucruri asemănătoare.
Eu prefer să fiu un membru al unui grup care se întâlneşte într-o cameră mică de pe o străduţă lăturalnică, decât să fiu parte a unei mari activităţi care merge bine şi nu este nou-testamentară în doctrina ei, în duhul ei, în trăirea ei, în sfinţenia ei, în toată structura şi conţinutul ei.
Oamenii vor beneficiile crucii, dar cu toate acestea, nu vor să se supună controlului crucii. Ei vor să ia tot ceea ce poate oferi crucea, dar nu vor să fie sub domnia lui Isus.
Există mai multă bucurie tămăduitoare în cinci minute de închinare decât în cinci nopţi de chefuire.
Duhul Sfânt poate fi absent din Biserica şi pastorul poate să tot pună lucrurile în mişcare‚ şi nimeni nu-şi dă seama de asta ani de zile. Ce tragedie‚ fraţilor‚ ce tragedie -că lucrul acesta se poate întâmpla într-o biserică creştină! Nu trebuie să fie aşa! Cine are urechi‚ să asculte ce zice Bisericilor Duhul.
Eu vreau prezenţa lui Dumnezeu Însuşi‚ altfel nu vreau să am nici o legătură cu religia. Îl vreau pe Dumnezeu Însuşi‚ altfel voi pleca şi voi fi altceva‚ dar nu creştin.
Cred că ar fi bine pentru noi ca să ne oprim pur şi simplu din toate activităţile noastre, să ne liniştim, să ne închinăm înaintea lui Dumnezeu şi să-L aşteptăm. Nu mă face popular faptul că vă reamintesc că suntem o adunătură de oameni fireşti, dar, oricum, este adevărat că majoritatea creştinilor sunt fireşti. Poporul lui Dumnezeu ar trebui să fie un popor sfinit, pur, curat, însă noi suntem o mulţime firească. Suntem fireşti în atitudinile noastre, în tendinţele noastre, suntem fireşti în multe lucruri. Tinerii adesea nu au reverenţă în serviciile noastre creştine. Ne-am degradat atât de mult înclinaţiile religioase, încât serviciul nostru creştin este, în mare parte, exhibiţionism. Avem nevoie disperată de o vizitare divină, pentru că situaţia noastră nu va fi niciodată îndreptată prin predici! Nu va fi niciodată îndreptată până când Biserica lui Hristos nu va fi confruntată deodată cu ceea ce cineva a numit mysterium tremendium – misterul înfricoşat care este Dumnezeu, maiestatea înfricoşată care este Dumnezeu. Aceasta face Duhul Sfânt. El aduce misterul minunat, care este Dumnezeu, la noi, şi Îl prezintă duhului omenesc.
Nu vom cunoaşte niciodată mai mult despre Dumnezeu decât atât cât ne învaţă Duhul. Nu vom cunoaşte niciodată ceva mai mult despre Isus decât atât cât ne învaţă Duhul, pentru că numai Duhul dă învăţătură. Oh, Duhule Sfânt, cât de mult Te am întristat! Cum Te-am ofensat! Cum Te-am respins! El este Învăţătorul nostru, şi dacă El nu ne învaţă, noi nu putem cunoaşte niciodată. El este Cel ce ne luminează, şi dacă El nu aprinde lumina, noi nu putem vedea vreodată. El este Vindecătorul urechilor noastre surde, şi dacă El nu ne atinge urechile, noi nu putem auzi niciodată. Bisericile îşi pot continua activitatea săptămâni, luni, ani fără să ştie nimic despre aceasta sau să cunoască pogorârea Duhului Dumnezeului Celui viu peste ei. Oh, inimă, stai liniştită înaintea Lui, prosternează-te, adoră-L înlăuntrul tău!
Oh, ce ruşine că ignorăm prezenţa regească. Avem aici o Regalitate mai înaltă decât cea pământească – Îl avem pe Domnul domnilor şi pe Împăratul împăraţilor – Duhul Sfânt este prezent şi noi Îl tratăm ca şi cum nu ar fi deloc aici. Noi ne împotrivim Lui, nu-L ascultăm, Îl stingem şi ne compromitem inimile. Auzim o predică despre El şi ne hotărâm să învăţăm mai mult şi să facem ceva în privinţa aceasta. Convingerea noastră se ofileşte şi, nu după mult timp, ne întoarcem în aceeaşi stare lipsită de viaţă de dinainte. Ne împotrivim Sfetnicului binecuvântat. El a venit să mângâie. A venit să dea învăţătură. El este Duhul învăţăturii. A venit să aducă lumină, pentru că este Duhul luminii. El vine să aducă puritate, pentru că este Duhul sfinţeniei. Vine să aducă putere, pentru că este Duhul puterii. El vine să aducă aceste binecuvântări în inimile noastre şi doreşte să avem acest fel de experienţă. Dumnezeu va face lucrul acesta pentru oameni. El nu ne întreabă care este contextul nostru denominaţional. Nu ne întreabă dacă suntem arminieni sau calvinişti. Nu ne întreabă nimic altceva decât dacă vrem să ascultăm şi să încetăm cu neascultarea. Vrei să încetezi să mai stingi Duhul? Vrei să încetezi să te mai împotriveşti Duhului?
Tot ce doreşte El este ca noi să ne supunem, să ascultăm, să ne deschidem inimile, şi El va da năvală, iar vieţile noastre vor fi transformate şi schimbate!
Dacă există ceva în viaţa ta mai mare decât dorinţa de a fi un creştin plin de Duhul, atunci tu nu vei fi niciodată un creştin plin de Duhul, până când acel lucru nu este îndepărtat. Dacă există ceva în viaţa ta mai solicitant decât tânjirea ta după Dumnezeu, atunci nu vei fi niciodată un creştin plin de Duhul. Am întâlnit creştini care au tot vrut să fie umpluţi, într-un mod vag, mulţi ani de zile. Motivul pentru care nu au fost umpluţi de Duhul este că sunt alte lucruri pe care le doresc mai mult. Dumnezeu nu dă busna într-o inimă omenească, până când nu ştie că El este răspunsul şi împlinirea celei mai mari şi mai copleşitoare dorinţe ale acelei vieţi.
Eu cred că noi suntem cea mai ocupată adunătură de activişti înflăcăraţi care s-au pomenit vreodată în lumea religioasă. Ideea pare să fie că, dacă nu alergăm într-un cerc cu limba de-un cot, nu Îi suntem pe plac lui Dumnezeu.
De unde avem conceptul acesta că, deoarece ucenicii au fost umpluţi cu Duhul atunci, în primul secol, nu este necesar pentru noi să fim umpluţi cu Duhul acum?
Acum, în vremea nostră, avem învăţători atât de naivi, încât să ne spună că nu trebuie să facem altceva decât să mergem tot aşa liniştiţi înainte, până când va veni Domnul şi ne va da în stăpânire multe cetăţi. Nu vă cer decât să cercetaţi Scripturile şi să vedeţi dacă aceste lucruri sunt adevărate. Rugaţi-vă, supuneţi-vă, credeţi, ascultaţi şi vedeţi ce va face Dumnezeu pentru voi!
Cred că va trebui să studiem din nou toată acastă învăţătură cu privire la locul Duhului Sfânt în Biserică, astfel încât Trupul să poată funcţiona din nou.

Cartea o puteti comanda aici

Vrednic, Sfant si Glorios este Domnul meu

Trairea mea nu il face pe Dumnezeu mai sfant si mai glorios decat este....

Tabara Poarta Oilor

Pentru 10 zile voi fi din nou plecat in lucrare la Poarta Oilor.
Va doresc tuturor o vara placuta in slujire pentru Imparatul nostru.

Atentie slujitori!: " Dumnezeu nu se lasa batjocorit"

După ce a interpretat cu credincioşie visul, Daniel l-a îndemnat pe monarhul cel îngâmfat să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu ca printr-o viaţă curată să îndepărteze nenorocirea care-l ameninţa. “De aceea, împărate”, l-a rugat proorocul, “placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!”

Pentru o vreme impresia avertizării şi sfatul proorocului au fost puternice asupra lui Nebucadneţar; dar inima care nu este schimbată prin harul lui Dumnezeu pierde repede impresiile Duhului Sfânt. Îngăduinţa de sine şi ambiţia nu fuseseră eradicate din inima împăratului, iar mai târziu aceste trăsături au apărut iarăşi. În ciuda îndrumărilor date cu atâta îndurare şi a avertizărilor cu privire la experienţa trecută, Nebucadneţar a îngăduit iarăşi ca spiritul de invidie împotriva împărăţiilor care aveau să urmeze, să-l ia în stăpânire. Conducerea lui, care până atunci fusese într-o mare măsură dreaptă şi îngăduitoare, a devenit apăsătoare. Împietrindu-şi inima, a folosit capacităţile date de Dumnezeu pentru proslăvirea de sine înălţându-se mai presus de Dumnezeu care-i dăduse viaţa şi puterea.

Timp de luni de zile judecata lui Dumnezeu a întârziat. Dar în loc să fie condus la pocăinţă prin această îngăduinţă, împăratul a dat frâu liber mândriei până acolo încât a pierdut încrederea în interpretarea visului şi şi-a dispreţuit anii lui de mai înainte.

La un an după ce a primit avertizarea, Nebucadneţar, plimbându-se în palatul lui şi cugetând cu mândrie la puterea lui de conducător, cât şi la reuşitele lui de constructor, a exclamat: “Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?”

Chiar când trufia îngâmfată era încă pe buzele împăratului, un glas din cer a făcut cunoscut că timpul de judecată rânduit de Dumnezeu venise. În auzul lui s-a auzit hotărârea lui Iehova: “Află, împărate Nebucadneţar, că ţi s-a luat împărăţia! Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, şi vei locui la un loc cu fiarele câmpului; îţi vor da să mănânci iarbă ca la boi, şi vor trece peste tine şapte vremi, până vei recunoaşte că Cel Prea Înalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea”.

Într-o clipă raţiunea pe care Dumnezeu i-o dăduse i-a fost luată; judecata pe care împăratul o socotea desăvârşită, înţelepciunea cu care se mândrea i-au fost luate, iar acela care odinioară fusese un conducător puternic, a devenit un maniac. Mâna lui nu mai putea ţine sceptrul. Soliile de avertizare nu fuseseră luate în seamă; acum, lipsit de puterea pe care Creatorul i-o dăduse şi alungat dintre oameni, Nebucadneţar “a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat cu roua cerului, până i-a crescut părul ca penele vulturului şi unghiile ca ghearele păsărilor”.

Timp de şapte ani, Nebucadneţar a fost o uimire pentru supuşii lui; timp de şapte ani a fost umilit înaintea lumii întregi. Apoi judecata i-a fost reabilitată, şi ridicându-şi ochii în umilinţă către Dumnezeul cerului a recunoscut mâna divină în pedepsirea lui. Într-o proclamaţie publică şi-a recunoscut vinovăţia şi mila cea mare a lui Dumnezeu în vindecarea lui. “După trecerea vremii sorocite”, a declarat el, “eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer, şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte veşnic, Acela a cărui stăpânire este veşnică, şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam. Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-l zică: 'Ce faci?'

În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; şi slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii şi mai marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăşi peste împărăţia mea, şi puterea mea a crescut”.

Monarhul atât de mândru odinioară a devenit copilul umil al lui Dumnezeu; conducătorul tiran şi arogant a devenit un împărat înţelept şi îndurător. Acela care sfidase şi hulise pe Dumnezeul cerului, a recunoscut acum puterea Celui Prea Înalt şi cu seriozitate a căutat să promoveze temerea de Iehova şi fericirea supuşilor lui. Sub mustrarea Aceluia care este Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Nebucadneţar a învăţat în cele din urmă, lecţia pe care toţi conducătorii trebuie să o înveţe, şi anume că adevărata măreţie constă într-o bunătate adevărată. L-a recunoscut pe Iehova ca Dumnezeul cel viu, zicând: “Acum eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie”.

Planul lui Dumnezeu ca cea mai mare împărăţie a lumii să dea pe faţă lauda Sa a fost împlinit. Această proclamaţie publică în care Nebucadneţar a recunoscut mila, bunătatea şi autoritatea lui Dumnezeu a fost ultimul act al vieţii lui raportat în istoria sfântă.

E timpul sa ne trezim !

Sergiu si Magda au plecat langa Domnul

Cu durere ne luam ramas bun de la Sergiu, student la Teologie in anul II. Nedespartit de Magda, sotia lui, cei doi se pregateau la Colegiul Biblic Est European pentru a merge misionari. In aceasta vara si-au planificat sa fie in Albania. Se pregateau intens pentru a fi misionari pe termen lung. Astazi, 31 mai Sergiu a venit la ultimul examen. Si-a predat lucrarea scrisa pe care o avea.

Aveau o motocicleta. In fiecare vineri mergeau la Botean ca sa lucreze cu copiii. Astazi, 31 mai, dupa examen, s-au dus la cumparaturi si apoi au pornit spre casa. Sergiu a ajuns acasa in ceruri. Ploaia, neatentia, masinile au creat un amalgan care i-au curmat viata. Avea doar 27 de ani.

Cu nici un an in urma s-a casatorit cu Magda. Sergiu a plecat acasa lasand in urma multa durere. A fost singurul copil al familiei sale, parintii lui l-au avut cu greu. Despartirea de el adanceste nevoia prezentei lui Dumnezeu aproape de noi. Ne rugam pentru familia lui greu incercata.

Astazi vorbim despre Magda la timpul trecut. Azi noapte dupa ora 2, ea a plecat sa fie cu Domnul. Acolo l-a intalnit si pe Sergiu. Familia ei este zdrobita de durere. De la aflarea vestii despre accident, tot drumul din Bicaz pana la Oradea au nadajduit ca se mai poate face ceva. Aseara cand au ajuns speranta le-a inghetat. Au realizat ca Magda, fiica lor, nu se va mai intoarce inapoi.

Segiu si Magda au fost un cuplu fericit. Astazi ne dam seama ca au fost si unul exemplar. Aseara, in apartamentul lor era Biblia deschisa la citirea zilnica de dimineata, caietul cu meditatii langa. Oamenii acestia L-au iubit pe Domnul si Domnul i-a luat aproape de El.

Sa ne rugam pentru familiile lor. Sergiu si Magda vor fi inmormantati la Turda.

Fugi si salveaza-ti viata din calea Evangheliilor False

“RUN from gospels that Focus only on Success and Prosperity. RUN! RUN from those who use the Name of Christ Only for his Personal Gain. RUN from those that are Picking your Pocket in the Name of Jesus RUN! RUN from gospels that only focus on Self-Improvement...Three Steps to a Better Personality. RUN from Churches where Men and Not Christ are Glorified. RUN! RUN!...Body of Christ RUN!...Get Out! Don't Touch the Unclean Thing! RUN from Churches in America and Canada where there is No Bible, there's No Cross in their Theology, No Soul Searching Word, there's No Repentance from Sin, there’s No mention of the Blood of Jesus. RUN! It’s Unclean. RUN! RUN from Churches where the Worship leaves you Cold, there’s No sense of God, because they don’t know God. RUN! RUN from Churches where you’re Comfortable in your Sins...that's a Table of devils. If you come into the House of God and you've got Sin in your Life, and you’re Not Convicted of it, your at a Table of devils. RUN from Pulpits that are filled with Political men, who are using the Pulpit of God for a Personal Political Agenda. RUN! RUN from those who Preach Division between Races and Cultures. RUN! RUN! Get out! Turn it off. Get Away from it! They know Nothing of God. RUN from ungodly, spasmodic movements and endless empty Prophesying. Beloved Church. RUN, for your Life! RUN from Preachers that stand, and tell Stories and Jokes. RUN like you’ve never RUN before. RUN from those that are only after your Money, and they use one Gimmick after another, one foolish thing after another to get your Money. RUN.”

—Carter Conlon - Times Square Church - Senior Pastor

Fugi - Carter Conlon