joi, 11 octombrie 2012

Amvonul nu este un loc pentru laşi

In cartea "Puterea predicării" de John Stott am descoperit 4 oameni cu teamă de Dumnezeu dar fără frica de opinia publică in a proclama si mărturisi adevărul nenegociabil al lui Dumnezeu. Toţi cei patru au fost insufleţiţi de Dumnezeu cu putere si curaj. 
- Tozer spunea ca "Mai mult zgomot si galagie la amvon nu inseamna neaparat si multa putere spirituala".
Aceasta nu vine din elocvenţă, din seminar, sau din pregătirea cu minuţiozitate a unei predici, puterea Duhului Sfânt vine atunci când cineva se goleşte de sine, recunoaşte că are nevoie de dragoste din partea lui Dumnezeu pentru cei cărora le transmite mesajul şi simte de aproape povara inimii lui Dumnezeu pentru sufletele nemântuite.




1.Episod
Un emisar englez ii relata reginei Elisabeta "Omul acesta marunt si fragil - este in stare ca prin vocea lui, intr-o ora sa puna mai multa viata in noi decat cinci sute de trambite care ne-ar suna neintrerupt in urechi".


Al doilea episod
Cand regina Maria facea planuri pentru o eventuala casatorie cu Don Carlos- fiul si mostenitorul regelui Filip al Spaniei- eveniment care ar fi adus in SCOTIA puterea papei ( atat politica cat si religioasa) si Inchizitia spaniola, John Knox a predicat public impotriva acesteia. Spune in predica sa" O astfel de uniune a strigat el, L-ar izgoni pe Isus Christos din acest tinut".
Regina a fost extrem de jignita, a trimis dupa el, a protestat, a izbucnit in lacrimi si a jurat ca se va razbuna; John Knox a replicat"



Knox a murit in 1572- si a fost ingropat in doliu national in cimitirul din spatele bisericii St. Giles din Edinburg. Contele de Morton a rostit la mormantul sau: " Aici odihneste un om care nu s-a temut niciodata de puterea omeneasca"



Din seria "ASA NU" -1-


Pentru că lucrarea lui Dumnezeu trebuie făcută in felul şi modul lui Dumnezeu ia aminte să:

1) Nu-ti construieşti propria imparatie financiara pe spatele oilor pe care le pastoresti.

2) Fii deschis spre corectare. Nu uita ca nu esti perfect.

3) Nu abuza de autoritatea pe care ai primit-o.

4)Nu le permite oamenilor sa faca din tine o celebritate, sau guru spiritual in care ei sa depinda de tine in orice sfat spiritual. (Calauzeste-i spre Scriptura, rugaciune,intimitate cu Dumnezeu in mod personal)

5) Nu esti indispensabil. Imparatia lui Dumnezeu inainteaza si fara tine.

6) Cand pazesti turma lui Dumnezeu ia aminte ca lupii trebuiesc impuscati si nu mangaiati sub barba . (Mark Driscoll)

7) Nu spune in predici si nu vinde ascultatorilor iluzii, lucruri, fapte, evenimente ce nu au fost in realitate asa de “speciale” si poate nu s-au intamplat decat in visele/dorintele tale! (Adica te rog eu frumos sa nu mai exagerezi cand folosesti o ilustratie- sau “experienta ta spirituala” ce nu o poate verifica nimeni.)

8) PLEASE! Nu te mai lauda cu cate biserici ai plantat, format, zidit, ridicat, 2) cati tineri ai invatat tu la chitara, cati i-ai ridicat sa predice, pe cati i-ai sfatuit la telefon la 2-3 noaptea. Ne aburesti si aduci la exasperare cu meritele, virtutiile si realizarile tale fara de calauzirea si smerenia lui Dumnezeu!

9) Nu-l mai folosi pe Dumnezeu ca paravan-pretext pentru nevoi si implinire personala cand unele texte din Scriptura se refera la sfintenie nu la imbunatatirea vietii pamantesti.

10) Nu da dovada de infatuare, parere excelenta despre sine, despre valoarea exagerata a importantei propriei tale persoane:))

11) R.C.Sproul aminteşte de blestemul comunităţii evanghelice şi a slujitorilor. EL recomandă ca aceştia să nu fie
-prea increzatori in propriile cuvinte
- prea increzatori in metodele folosite
- prea increzatori in propriile actiuni bune
- prea indragostiti de slava personala.

12) Nu ii mai desconsidera pe cei din jurul tau.

duminică, 6 mai 2012

La pastorul divinizat-"laudat" sa nu te duci cu sacul



„Eşecul într-un moment crucial poate păta toate realizările unei vieţi. Cineva care s-a bucurat de o lumină aparte este încurajat să urmeze calea Domnului şi este uns pentru a-i călăuzi  şi pe alţii pe ea. Este înălţat într-un loc în care primeşte dragoste  şi stimă printre cei evlavioşi  şi aceasta îl promovează între oameni.  Şi apoi? Vine inspita de a avea grijă să îşi păstreze poziţia pe care  şi-a câştigat-o  şi să nu facă nimic care să o pericliteze. Omul, care până nu demult era un om credincios al lui Dumnezeu, se compromite cu lumea  şi, pentru a-şi linişti propria conştiinţă, inventează o teorie prin care aceste compromisuri sunt justificate, chiar lăudabile. Primeşte lauda celor raţionali; însă el, de fapt, a trecut de partea duşmanului. Toată forţa vieţii dinainte mărturiseşte acum în favoarea taberei greşite... Pentru a evita un asemenea final, avem datoria de a lupta neîncetat…”

Charles Haddon Spurgeon -Citat din Sabia şi Mistria, 1888, 620

miercuri, 21 martie 2012

Adevarul nu se negociaza



ILUSTRATIE : NAVA SI FARUL de Wayne Rice

In cea mai intunecata parte a noptii, capitanul isi conducea nava prin apele peste care se lasase si ceata. Cu ochii concentrati la maxim, el scruta intunecimea, cautand eventualele pericole. Cele mai adanci sentimente de frica au aparut cand a vazut o lumina puternica chiar in directia sa. Parea sa fie o alta nava a carei curs prevestea o coliziune cu nava sa.
Pentru a avertiza asupra potentialului dezastru, a transmis prin radio: “Sunt capitanul Jeremiah Smith. Va rog sa va modificati cursul cu 10 grade Sud! Terminat!”
Spre uimirea sa, lumina ce se indrepta spre ei nu si-a schimbat cursul. Dimpotriva a auzit raspunsul prin radio: “Capitane Smith, sunt soldat Thomas Johnson. Va rog sa va modificati imediat cursul cu 10 grade spre Nord! Terminat.”
Enervat de mesajul radiofonic, capitanul a strigat inapoi prin radio: “Soldat Johnson, sunt capitanul Smith si iti ordon sa schimbi imediat cursul cu 10 grade spre Sud! Terminat!”
Pentru a doua oara, lumina din fata nu si-a schimbat cursul. “Cu tot respectul, domnule capitan Smith” s-a auzit din nou vocea soldatului “va ordon eu, sa va modificati cursul cu 10 grade spre Nord. Terminat.”
Enervat si frustrat de acest marinar inconstient, care punea in pericol vietile echipajului sau, capitanul a luat din nou emitatorul: “Soldat Johnson, as putea sa te trimit in fata tribunalului militar pentru asta! Pentru ultima data, iti comand cu autoritatea investita mie de guvernul Statelor Unite ale Americii sa iti modifici cursul cu 10 grade spre Sud! Sunt o nava de razboi!”
Raspunsul final transmis de catre soldat a fost calm si rece: “Cu tot respectul domnule, ma vad nevoit sa va comand din nou sa va modificati cursul cu 10 grade spre Nord! Sunt Farul!”

APLICATIE: Multi dintre noi in aceasta lume, avem putin respect fata de autoritate. Ne comportam ca si cum regulile si legile pot (sau ar trebui) sa fie schimbate dupa nevoile noastre personale. Reclamele ne imping spre “Fa cum iti place tie”. In realitate, nu putem sa le avem pe toate, dupa bunul nostru plac. Trebuie sa ne conformam vietile dupa un adevar mai inalt, o autoritate mai inalta – Cuvantul lui Dumnezeu.
Adevarul lui Dumnezeu este asemenea unui far. Nu se schimba doar ca sa ne faca noua pe plac. Noi suntem cei care trebuie sa ne schimbam si sa ne conformam vietile dupa ceea ce vrea Dumnezeu sa facem.
Isus este si El asemenea unui far. Biblia ne invata ca “Iisus Christos este acelasi ieri, azi si in veci” (Evrei 13:8). El va fi intotdeauna aici, pentru noi. El este Cel pe care te poti bizui 100%. Noi, crestinii, trebuie sa ne aliniem vietile dupa voia Sa. Daca El ne spune sa ne schimbam cursul, n-avem altceva de facut decat sa ascultam. Asta inseamna a fi ucenic.

sâmbătă, 4 februarie 2012

De ce fiecare lider are nevoie de un mentor?


                                       
Fiecare lider are nevoie de cineva în viaţa lui, care slujeste ca un mentor. Din ceea ce am studiat am descoperit 16 probleme pe care cred ca liderii crestini le ascund unii fata de altii si sufera in lucrare din cauza acestor probleme nerezolvate.

1. pur si simplu sunt mediocru
2. nu stiu ce sa fac mai departe
3. imi ascund problemele emotionale, unele dintre ele provin din relatia biologica cu tatal meu
4. sunt motivat de multe ori de slava personala
5. ma lupt cu pacatul in mod constant ( si ocazional pierd)
6. lucrez prea mult
7. am o viata spirituala inconsecventa
8. oamenii de multe ori ma calca pe nervi
9. casatoria mea si intr-o zi buna are o stare mediocra
10. nu sunt sigur cum sa fiu un tata bun
11. chiar nu-mi place responsabilitatea mea, dar sunt blocat aici
12. sunt prea tanar si neexperimentat
13. sunt foarte incomodat de relatiile cu cei necrestini
14. nu am un prieten apropiat
15. ma  sprijinesc pe pozitia mea si folosesc vinovatia pentru a-i determina pe oameni sa faca unele lucrari-lucruri
16.iau decizii fara sa ma rog sau sa ma consult cu altii

In lucrarea lor cu oamenii, pastorii au de a face cu o serie de emotii : stresul pregatirii predicilor, antrenarea si dezvoltarea slujitorilor, conducerea comitetelor de prezbiteri, strangerea de fonduri pentru buget, purtarea de grija prin vizite si rugaciuni la cei bolnavi sau in varsta, incurajarea celor aflati in deriva-confuzie spirituala, provocarea oamenilor sa se implice in misiune, in evanghelizarea personala, aduce unitate acolo unde este cearta, conciliaza un conflict in familie sau biserica, conduce timpul de lauda si inchinare, abordeaza si cauta sa rezolve probleme administrative, ofera sfaturi, consiliere, mesaje la nunti, botezuri, inmormantari, oficiaza logodne, rugaciunea pentru ceilalti, mijlocirea pentru familie, biserica, oras, natiune si cea mai importanta responsabilitatea de a fi o persoana integra in slujire, in familie, in casnicie, in comunitate ( sa fie un exemplu viu demn de urmat de alti oameni).

vineri, 3 februarie 2012

John Piper in Romania



In perioada 3-5 mai 2012 sunteti invitati  la două evenimente organizate de Alianţa Evanghelică din România:

1. Conferinţa biblică „DUMNEZEU ESTE EVANGHELIA” – cu înscriere – care va avea loc în perioada 3-5 mai 2012, la Crystal Palace Ballrooms. Alături de John Piper va conferenţia şi Emil Bartoș.

2. Evenimentul intitulat „NU-ȚI IROSI VIAȚA!” – cu intrarea liberă – care se va desfăşura duminică, 6 mai 2012, ora 18:00, la Sala Palatului. 

„Dacă nu doreşti atât de puternic arătarea slavei lui Dumnezeu, nu e pentru că ai băut îndeajuns şi nu mai eşti însetat. E pentru că ai cules firmiturile de la masa lumii. Sufletul ţi-e încărcat cu lucruri mărunte, şi nu mai există loc pentru ceva mai mare.”- John Piper

Inscrierea la conferinţă si alte detalii le gasiti aici  www.johnpiper.ro 

Printre cartile sale celebre in limba romana avem traduse: “Suprematia lui Dumnezeu in predicare”, “Sa se bucure popoarele!”, “Nu-ti irosi viata!”, “Insetat dupa Dumnezeu”, “Flamand dupa Dumnezeu”, “Cand nu-L doresc pe Dumnezeu. Cum sa lupt pentru bucurie”,”Sexualitatea si suprematia lui Christos”.

Un video cu un extras din predica sa “Evanghelia prosperitatii“

Totul ca pentru El



Hugh Latimer " E minunat ca Salvatorul lumii, si Regele Regilor, nu s-a rusinat sa munceasca, da, si sa se indeletniceasca cu o meserie asa de umila. Prin aceasta a sfintit meseriile, de orice fel ar fi ele."
Martin Luther a zis: “O lăptăreasă poate mulge vacile, spre slava lui Dumnezeu”.
            Cum este posibil ca orice lucru să fie făcut pentru gloria lui Dumnezeu? Făcând orice lucru ca şi pentru Domnul Isus şi căutând a avea o conversaţie continuă cu El oricând faci ceva. Scriptura spune: Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, (Coloseni 3.23). 


marți, 24 ianuarie 2012

Lingusirea si flatarea societatii materialiste

Lingusim orice post de conducere ce intra in pragul unei biserici. Ne tresalta inima-n piept cand intra un functionar, un patron bazat sau un angajat la departamentul pasapoarte, un consilier sau chiar primarul orasului nostru. Am ajuns sa fim mai mandri de numarul oamenilor de afaceri de succes, de cei aflati in functii mari si pozitii inalte de conducere din localitate, cand isi fac aparitia prin adunarile noastre, decat de cei pacatosi care se intorc cu pocainta la Dumnezeu. Am decazut spiritual pana la a ne inchina banului.

Banul a devenit stapanul nostru.
Am devenit credinciosi care tindem dupa rang si pozitii. Am devenit simpatizanti cu cei care ne pot oferi o autorizatie de constructie, un aviz. Jertfim totul pentru cariera, pentru locuinte potrivite pozitiei noastre sociale si masini de lux.
Citeam intr-o carte ce merita sa fie citita de fiecare copil al lui Dumnezeu "Criza integritatii" de Warren Wiersbe ca atunci cand se intalnesc pastorii intre ei discuta doar despre 3 lucruri cu care se mandresc:" cat strange adunarea la colecte, cladirile bisericilor si numarul de membrii ce frecventeaza adunarea lor".
Ca sa nu mai spun ca unii au dreptul sa isi construiasca o teologie personala, care favorizeaza trairea in bunastare numind asta "binecuvantare din partea lui Dumnezeu". Ei numesc binecuvantare ceea ce fac prin mijloace nedemne si prin ambitii egoiste.
Nimeni nu mai contesta astazi ca traim inselarea si amagirea din "ceasul de pe urma". Una din caracteristicile bisericii din Laodicea era INGAMFAREA.
Apocalipsa 3:17. Pentru ca zici: "Sunt bogat, m-am imbogatit, si nu duc lipsa de nimic". Din pacate astazi nu putine biserici se lauda in felul urmator:
        "Noua ne merge bine. Avem o cladire mare, frumoasa, pusa la punct cu tot ce e modern, strangem bugete mari si uitati-va la cat de multi oameni vin la intalnirile noastre! Noi tinem sub control situatia". E similar cu intamplarea ce am descoperit-o in cartea lui W.Wiersbe.
Ingamfarea aceasta spirituala, evlavioasa se descopera astazi exact prin organizarea si planificarea a cat mai multor activitati ( discutam odata cu un pastor si ii spuneam ca toate departamentele de slujire sunt facute si create  doar ca sa fie bifate, misiune,evanghelizare, scoala duminicala,cor, lucrare cu tinerii, cu adolescentii, vizite la batrani si alte lucrari de diaconie) in timp ce Insusi Isus Christos este deseori "exclus" din biserica.

Nu este de mirare de ce acest pragmatism si sincretism functioneaza perfect in Occident. Spre exemplu Robert Schuller, care se autonumeste dascalul si parintele lui Bill Hybels (Willow Creek) afirma urmatoarele:"Ceea ce ma deosebeste de fundamentalisti, este faptul ca ei vor ca toata lumea sa creada exact lucrurile de care ei sunt convinsi....insa noi (miscarea Willow Creek) cunoastem idealurile in jurul carora se pot unii marile religii. Noi incercam sa indreptam privirea asupra convingerilor comune, fara a-i jigni pe cei de alta credinta". Si uita asa patrund elemente New Age in predicare si chiar implementarea ecumenismului mondial.

La ora actuala exista 3 mari probleme in fiecare biserica si in viata fiecarui credincios individual:
a) Musamalizarea pacatelor
b) Asemanarea noastra este tot mai mare cu lumea ( conceptii, mentalitati, idei si valori seculare) decat cu Christos
c) In viata multora dintre noi lipseste dorinta de pocainta ( Pocainta din viata pocaitilor).

Va indemn in aceste zile ale ceasului de pe urma, sa va ganditi ca Dumnezeu nu ne cere sa fim doar spectatori ai evenimentelor din tara, din biserica ci sa stam in crapatura pentru natiunea noastra, pentru biserica lui Christos, in rugaciune fiind treji si activi.

miercuri, 18 ianuarie 2012

Rugaciune la inceput de an 2012


Rugăciune la început de drum...

Doamne,
Se deschid înaintea mea 2012 drumuri necunoscute,
se arcuiesc în jurul meu  2012 semne de întrebare,
se ghemuiesc în mine 2012 nelinişti şi incertitudini.

Şi nu îndrăznesc să fac vreun pas fără de Tine.
Şi nici nu vreau să îndrăznesc.
Şi nici nu îndrăznesc să vreau să îndrăznesc
să merg de unul singur.

De aceea:
mergi Tu înaintea mea, ca să nu rătăcesc,
mergi Tu lângă mine, ca să mă ştiu în siguranţă,
mergi Tu în urma mea, ca să mă ridici atunci când cad.

Sfinţenia Ta să-mi fie model şi direcţie.
Atot-ştiinţa Ta să-mi descopere necunoscutul
şi să-mi ascundă ceea ce mi se pare că ştiu.
Atot-puterea Ta să mă ridice când sunt slab
şi să mă coboare atunci când mi se pare că mă descurc de unul singur.
Dragostea Ta să mă umple când sunt gol pe dinlăuntru
şi să mă golească atunci când sunt plin de mine însumi.
Harul Tău să-mi fie îndeajuns.

Dă-mi un an de îndurare de la Tine,
12 luni de viaţă cerească abundentă,
52 săptămâni de bunătate divină,
366 zile de credincioşie,
8.760 ore de pace,
525.600 minute de credinţă,
31.536.000 secunde de însoţire:
ca să nu fiu singur nici măcar o clipă.

Îţi mai cer răbdare pentru nopţile albe şi grele,
lumină pentru zilele întunecate şi rele,
statornicie pentru momentele în care mă clatin,
speranţă pentru situaţiile din care nu mai văd nici o ieşire,
putere pentru clipele când sunt îngenuncheat,
odihnă peste stările care mă apasă,
şi dragoste: dragoste pentru oricine şi oricând.

La fel ca Francisc de Assisi,
te rog să faci din mine o unealtă a păcii Tale:
Acolo unde este ură, să aduc iubire.
Acolo unde este ofensă, să aduc iertare.
Acolo unde este dezbinare, să aduc unire.
Acolo unde este greşeală, să aduc adevăr.
Acolo unde este neîncredere, să aduc credinţă.
Acolo unde este disperare, să aduc speranţă.
Acolo unde este tristeţe, să aduc bucurie.
Acolo unde este întuneric, să aduc lumină.
Acolo unde este osândă, să aduc mântuirea Ta.

Este ceea ce te rog pentru 2012:
pentru mine şi pentru cei din casa mea:
pentru toţi cei pe care mi i-ai dat.
Vreau ca ei să fie cei dintâi
care să Te vadă,
să Te audă
şi să Te simtă pe Tine
în viaţa mea:
în fiecare lună,
în fiecare săptămână,
în fiecare zi.
Să vadă bucuria mânturii Tale întipărită pe chipul meu,
să realizeze pacea prezenţei Tale în adâncul sufletului meu,
să audă despre bunătatea Ta din cuvintele mele
şi să simtă dragostea Ta din dragostea împărtăşită de mine.

Doamne,
Acum când înaintea mea se deschid 2012 drumuri necunoscute,
când în jurul meu se arcuiesc 2012 semne de întrebare,
când în mine se ghemuiesc 2012 nelinişti şi incertitudini,
nu am nevoie decât de Un singur lucru:
căci Unul singur îmi este mai mult decât de ajuns.
Tot ce am nevoie eşti TU!
Nimic mai mult,
nimic mai puţin,
nimic altceva...

     Amiel Drimbe
-pastor al bisericii baptiste Cetatea- Alba Iulia

joi, 12 ianuarie 2012

Poezie "Doamne, da-mi lumina"

  1. DOAMNE, DĂ-MI LUMINĂ

1. Dacă n-am renunţat la toate
Ca răspuns la chemarea ta de dragoste;
Dacă de Tine am ascuns ceva,
Doamne, dă-mi lumină, să pot vedea.

Doamne, ajută-mă să mă cercetez în fiecare zi,
Pe-această cale nouă şi dătătoare de viaţă să pot păşi.
Caut harul Tău cu toată inima mea,
Pentru a fi făcut pur, Ţie asemenea.

2. Dacă ceva de pe pământ
M-atrage cu valoarea sa;
Dacă banii au asupră-mi vreo putere,
Doamne, dă-mi lumină, să pot vedea.

3. Dacă viaţa toată în jurul meu se-nvârte
Şi a grijilor pentru a mea familie;
Dacă trăiesc doar pentru mine,
Doamne, dă-mi lumină, să pot vedea.

4. Este ceva bun ce-ar fi trebuit să fac?
Este vreun suflet pe care să nu-l fi câştigat?
Am rănit nepăsător pe cineva?
Doamne, dă-mi lumină, să pot vedea.

5. Dacă eşecul cuiva nu a adus
Întristare şi grijă în inima mea;
Dacă am judecat pe alţii în gândirea mea,
Doamne, dă-mi lumină, să pot vedea.

6. Dacă mi-a păsat de aplauzele oamenilor,
Sau le-am căutat pe ale mele şi m-am ferit de cruce;
Dacă mi-a fost teamă de batjocura lor,
Doamne, dă-mi lumină, să pot vedea.

7. Dacă-n rugăciune n-am căutat puterea Ta,
Datorită trudirilor şi îngrijorărilor pe care le dă lumea;
Dacă nu tânjesc după Tine,
Doamne, dă-mi lumină, să pot vedea.

Zac Poonen

marți, 10 ianuarie 2012

Obiectiv principal pentru fiecare credincios in anul 2012

 "Obiectivul principal al fiecărui creştin ar trebui sa fie acela de a pune deoparte încrederea în faptele proprii şi să crească puternic în credinţa că suntem mântuiţi doar prin credinţă.Prin această credinţă ar trebui să crească în cunoaştere, nu in fapte, ci fata de Isus Hristos şi beneficiile morţii şi învierii sale." Martin Luther

luni, 9 ianuarie 2012

Evanghelia prospera in puterea presiunii

"Biserica se poate opune la orice, numai prosperitatiii nu. Evanghelia poate avansa mai bine intr-o lume ce lupta impotriva ei. O ostilitate amara este mai buna decat o aprobare usuratica. Cel mai mare pericol al Bisericii nu vine din partea liberalismului, ecumenismului sau din partea altui "ism". Cel mai mare pericol consta in imitarea populara, adica "crestinismul despre care toti oamenii vorbesc de bine". Vance Havner

duminică, 1 ianuarie 2012

Exprimari neregasite in Scriptura


Sursa photo AlbertMohler.com
"Cand incercam sa prezentam Evanghelia folosind exprimari care indreapta atentia oamenilor catre ceea ce trebuie sa faca ei, in loc sa se indrepte catre ce a facut Dumnezeu pentru ei in Cristos, atunci ajungem sa distorsionam Evanghelia si semanam confuzie in mintile oamenilor. Ar trebui sa ne exprimam astfel incat sa ii indreptam pe pacatosii care se pocaiesc spre a se increde in ceea ce a facut Cristos pentru ei, in loc sa le indreptam atentia spre ceea ce ar trebui sa se intample in ei.
De cate ori nu auzim si nu folosim in evanghelizare exprimari ca acestea: „Primeste-L pe Domnul Isus in inima ta.”;”Preda-I inima ta Domnului Isus.”;”Da-I viata ta lui Cristos.”; ”Deschide usa inimii tale, si Domnul va intra.”;”Cheama-L pe Domnul Isus sa-ti spele pacatele.”; ”Hotaraste-te pentru Cristos.”;”Roaga-L pe Isus sa-ti dea viata vesnica.”;”Cere-I lui Dumnezeu sa te mantuiasca.”
Desi este greu de acceptat, aceste exprimari moderne si frecvent intalnite ii incurca pe oameni in intelegerea Evangheliei. In dorinta sincera a propovaduitorilor de a-i indemna pe oameni sa creada Evanghelia, de cele mai multe ori, prin astfel de exprimari, ceea ce se reuseste este exact opusul! Caci aceste expresii atat de uzuale in lumea evanghelica nu indeamna de fapt pe pacatosi spre credinta simpla in ce a realizat deja Cristos pentru ei, ci spre credinta ca actiunea lor personala le-ar rezolva problema pacatului.
Nu suntem mantuiti pentru ca o cerem, sau pentru ca vrem, sau pentru ca facem vreo rugaciune magica, sau pentru ca luam noi vreo hotarare. Ci suntem mantuiti pentru ca Domnul Isus, murind pe cruce, a strigat: S-a sfarsit! Nu pocainta noastra inmoaie inima lui Dumnezeu, ci harul Sau inmoaie inimile noastre si ne aduce la pocainta si credinta. Devenim copii ai lui Dumnezeu nu din voia firii noastre, nici din voia vreunui om, ci cu voia lui Dumnezeu (Ioan 1:13)."
Aici apare si confuzia 
"Ce se intampla de obicei in evanghelizare este aceasta: atunci cand predicam pacatosilor pierduti, dorim sa ii aducem in punctul in care sa realizeze ca nu pot face nimic pentru a se mantui singuri. Dar, chiar in momentul cand oamenii se conving de neputinta lor, multi evanghelisti, misionari si predicatori le spun ascultatorilor lor ceva de genul acesta: „Acum trebuie sa il primesti pe Domnului Isus in inima ta.” Dupa ce le-au spus ca nu pot face nimic, apoi le spun ce trebuie sa faca! Ce rezulta de aici? Multa confuzie cu privire la Evanghelie! Interesul si atentia oamenilor se intoarce spre ei insisi si spre propria lor experienta simtita, in loc sa se intoarca doar spre credinta in moartea lui Cristos, ingroparea si invierea Lui pentru ei."
Aceasta este vestea buna!
Vestea buna nu este ca omul il primeste pe Domnul Isus ca Mantuitor, ci ca Dumnezeu l-a primit pe Domnul Isus ca Mantuitor unic si perfect, acum doua mii de ani. Vestea Buna nu este ca omul isi da inima sau viata lui Isus Cristos, ci ca Isus Cristos si-a dat viata, intreaga Sa fiinta, in locul pacatosilor. Vestea Buna nu este ca omul il primeste pe Cristos in inima, ci ca Dumnezeu l-a primit pe Domnul Isus Cristos in ceruri, ca Mijlocitor pentru pacatosi. Vestea Buna nu este ca omul il pune pe Isus Cristos pe scaunul de domnie al inimii lui, ci ca Dumnezeu l-a pus pe Isus Cristos sa stea pe scaunul de domnie la dreapta Sa in ceruri.
Se poate vedea diferenta mare dintre aceste doua mesaje? Unul este subiectiv si pune accentul pe ceea ce face omul. Celalalt este obiectiv si pune accentul pe ceea ce a facut deja Cristos. Pacatosul are doar de crezut ceea ce deja s-a facut in favoarea lui.
Domnul Isus a strigat: „S-a sfarsit!” El a facut totul. A luat asupra Sa povara pacatelor, intreaga responsabilitate a pacatului omenirii. Intrucat Cristos a platit intreaga datorie, Dumnezeu l-a inviat din morti si l-a primit in ceruri. Invierea a fost semnul ca Dumnezeu l-a acceptat pe Domnul Isus pentru totdeauna, ca Mantuitor desavarsit. Dumnezeu este impacat, satisfacut, multumit. Dar pacatosul vinovat? Isi va odihni el intreaga greutate a mantuirii sufletului sau pe faptul ca Dumnezeu l-a primit pe Cristos ca Mantuitor desavarsit? Va inceta pacatosul, odata pentru totdeauna, sa mai incerce sa faca ceva pentru a se mantui singur? Isi va incredinta el mantuirea doar Fiului lui Dumnezeu?
Fericirea noastra e ca Dumnezeu Insusi nu a conditionat mantuirea de „fidelitatea” noastra in a „tine” legi si porunci. Evanghelia nu e legata de nimic din acestea. Frumusetea si puterea Evangheliei vine din insasi libertatea ce ne-o da de a crede in ceva de primim de-a gata.
Solutia pentru adevaratele convertiri nu consta in aceste adaugiri, ci intr-o pregatire corecta a inimii si mintii pacatosului inainte de a primi Evanghelia. Aceasta o realizeaza Duhul Sfant, atunci cand pacatosul aude si intelege din Cuvant ca este pierdut, fara ajutor si fara speranta, si ca este condamnat de Dumnezeu, care ii este Creatorul si Judecatorul sfant si neprihanit. Ce altceva te poate face sa strigi dupa un Mantuitor, daca nu intelegerea conditiei tale de pacatos pierdut?
Fragmente extrase din  “Cum sa construiesti pe temelii trainice”, Trevor Mc Ilwain


Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică