miercuri, 24 decembrie 2008

O poveste a darului




Intelepciunea copiilor...

Cu ceva vreme in urma, un prieten de-al meu si-a pedepsit fetita de 3 ani pentru ca i-a stricat o rola intreaga de hartie aurie pentru impachetat. Nu prea statea bine cu banii, si s-a infuriat foarte tare atunci cand fetita a incercat sa decoreze o cutie pentru a o pune sub pom. Oricum, micuta a adus cadoul tatalui sau in dimineata urmatoare si spuse: „Acesta e pentru tine, tati!” Tata s-a simtit jenat de reactia lui de cu o zi inainte, dar mania i-a revenit cand a vazut ca in cutie nu era nimic. A strigat la ea: „Nu stii ca atunci cand dai cuiva un cadou, ar trebui sa fie ceva inauntru cutiei?”
Fetita s-a uitat la el cu lacrimi in ochi si a spus: „Oh, tati, dar nu e goala! Am pus pupicuri in cutie. Toate pentru tine, tati!” Tatal a fos zdrobit. Si-a luat fetita in brate si si-a cerut iertare.
Prietenul meu mi-a spus ca a tinut acea cutie aurie langa patul lui ani la rand. Cand era dezamagit, lua un pupic imaginar din cutie, si se gandea la dragostea copilului care l-a pus acolo.

Un comentariu:

  1. ...îmi aminteşte de un cadou mult preţios pe care şi eu l-am primit. nu s-a consumat o rolă de hîrtie aurită. doar o viaţă de Om batjocorită şi asuprită. slavă părăsită. umilinţă şi smerenie.
    Dragoste ascunsă într-o inimă goală. Trebuie doar să...o caut în mine.

    RăspundețiȘtergere

You may leave a message.May God Bless you!

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică