miercuri, 29 aprilie 2009

Ajutor ce nu esueaza niciodata


“Îmi ridic ochii spre munti…de unde Îmi va veni ajutorul?
Ajutorul Îmi vine de la Domnul, care a facut cerurile si pamântul. El nu va lasa sa ti se clatine piciorul; Cel care te pazeste nu va dormita” (PsalmuI 121.1-3).

Psalmistul se uita la munti în maiestatea si grandoarea lor, si apoi pune o Întrebare “De unde îmi va veni ajutorul?” El nu se asteapta ca ajutorul sa-i vina de la munti. Totusi, ei slujesc prin faptul ca îi reamintesc de Cel care a creat muntii si marile si Întreg pamântul. El îsi da seama ca acest Creator este si Ajutorul Sau. Marimea si grandoarea creatiei vizibile îi ofera un standard prin care poate sa masoare resursele divine care stau la dispozitia lui personala.
Din când în când avem si noi nevoie sa contemplam puterea si minunatia creatiei si sa ne aplicam noua însine lectia psalmistului. Creatorul nostru este si Pazitorul nostru. Zi si noapte El vegheaza asupra noastra si ne sustine. El nu adoarme niciodata.

Odata am privit un baietel care era purtat în brate de catre tatal sau, si am observat cât de strâns se agatase de reverul hainei acestuia. Totusi, dupa un timp, el a adormit si mâna i-a alunecat de pe rever. Cu toate acestea, tatal sau a continuat sa-l tina la fel de strâns. Siguranta baiatului nu depindea de faptul ca el se tinea de tatal sau, ci numai de faptul ca tatal sau îl tinea pe el.

La fel stau hicrurile si În relatia noastra cu Dumnezeu. Uneori simtim ca daca nu ne tinem destul de strâns de Dumnezeu, vom cadea. Dar realitatea este ca Dumnezeu continua sa ne tina pe noi, chiar daca noi îi dam drumul. Este posibil ca noi sa adormim, dar El nu face niciodata acest lucru.
Raspunsul credintei:
Fie ca sunt slab sau puternic, treaz sau adormit, îti multumesc Tie Doamne, ca ma vei sprijini la fel.

10 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Hm... "Ajutor ce nu eşuează niciodată" mi se pare un titlu un pic cam fals.Eu cred că niciodată un ajutor nu poate să eşueze.Pur şi simplu dacă ajuţi o persoană,deşi ea nu scapă de problemă nu e un eşec.Important e să ajutăm şi să ne lăsăm ajutaţi de cei din jur,deşi nu vom scăpa mereu de probleme.Uneori mai important e să avem persoane care în momentele de criză să poată spune "Ştiu că poţi să treci şi peste asta,sunt aici pentru tine."

    Ajutorul nu e doar o acţiune.E mult mai mult.Pui suflet,investeşti sentimente şi poate aşa poţi salva o viaţă.

    Dumnezeu e ajutorul ideal. ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Pentru Andreea.
    Te salut si multumesc de idee.

    Nici un lucru maret din lume nu a fost realizat fara iubire si pasiune. Cum ai spus si tu , important in viata este sa fi alaturi de o persoana cand are nevoie de tine.

    Pentru mine Dumnezeu e ajutorul real. Fara El nu as putea face nimic.
    Fara Dumnezeu orice om s-ar gandi doar la interesul lui personal, la propria implinire, propria placere, propria satisfactie.

    Insa cu El in noi, putem sa ne gandim, sa ne pese si sa ajutam practic si cu iubire si pe altii.

    Glorie Lui.

    RăspundețiȘtergere
  4. E normal. Cred ca orice om care a ajuns cel putin pe un varf de munte s-a trezit instantaneu, in momentele alea, gandindu-se la Dumnezeu. Cum poti sa nu o faci? Dumnezeu e nelimitat de puternic, bun, iubitor, si drept. Este nelimitat de perfect. El face totul printr-un singur cuvant... Porunceste si se face. Ma priveste in momentele mele grele si din cauza naturii Sale pline de dragoste, sunt ajutat. So... de unde-mi va veni ajutorul? De la Cel care a facut Fagarasul... sau Retezatul, sau Parangul, sau Alpii. Si daca El a facut ditamai mormanele de stanci ca sa imi bucure mie privirea, cu atat mai mult va face ca eu sa fiu intarit. Domnul nostru sta in mijlocul nostru ca un viteaz care poate sa ajute la vreme de nevoie. Nu mai poate de bucurie pentru noi. Ii creste inima in El de iubire cand ne vede ca ne incredem in El.

    De la El ne va veni ajutorul in veci, pentru ca locuim in Hristos in locurile ceresti.

    Amin

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna Elvis.
    Am si eu un prieten in Cisnadie pe nume Elvis, seamana in caracter mult cu Domnul Isus.
    M-as bucura si tu sa te identifici si sa il lasi pe Domnul sa traiasca practic prin viata ta.

    Cine ti-a spus tie ca sunt baptist?:)
    Ma poti gasi pe newperson4Him@yahoo.com

    Te salut

    RăspundețiȘtergere
  6. Amin Amin Silviu. Avem parte de cea mai frumoasa relatie de prietenie si iubire cu Dumnezeu.
    Un Domn drept si sfant dar si iubitor si iertator.

    Glorie Lui in veci.
    Bine ai revenit sa completezi cu marturia ta.

    RăspundețiȘtergere
  7. Povestea cu baietelul este foarte frumoasa, dar... sa nu facem dogme din povesti. Din pacate Biblia spune exact contrariul... Dumnezeu nu ne da niciodata "jos" din bratele sale, dar noi ne putem da: cind pacatuim. Atita timp cit suntem in bratele Lui suntem in siguranta, dar in momentul in care ne dam jos, diavolul poate sa ne atace.

    RăspundețiȘtergere
  8. Sunt de acord cu gandirea ta.Este biblica. Noi putem sa ne indepartam de Casa Sa, de prezenta Sa.Dar sa ne amintim ca si El se retrage din viata noastra..atunci cand inima si mintea noastra devin locuinta Satanei!

    Caci nu poate fi partasie intre Christos si Belial, intre lumina si intuneric, intre neprihanire si pacat.

    Te salut Daniel.
    Mult har si pace din partea lui Isus sa ai.

    RăspundețiȘtergere

You may leave a message.May God Bless you!

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică