Biserica durerii "in cot"

Precizez ca nu peste tot este la fel dar in mare majoritate a cazurilor ceea ce scriu aici este real, asa ca celor care au invatat sa iubeasca prin fapte le propun sa citeasca altceva, aici se deruleaza o mica campanie impotriva ignorantei si nepasarii.

Ce fel de oameni suntem noi crestinii care daca se anunta ca peste o anumita perioada se incep renovarile la biserica, cu mic cu mare strangem bani pentru a repara peretii care de multe ori nu au nevoie de reparatii, dar avem o biserica in care vaduvele sunt uitate. Pentru tot felul de investitii in ziduri si aparaturi electronice exista bani dar pentru cei in probleme nu.

Am ajuns la concluzia ca daca cumva din intamplare esti intr-o vale a umbrei mortii si mai ai si bun simt, treci neobservat cu tot cu problemele pe care le ai. Daca esti putin obraznic, tupeist, cersetor de profesie atunci hai ca poate impresionezi pe unu altu si macar sa nu iti mai auda gura te trezesti ca primesti un pic de atentie cersita.

Dumnezeu nu ne-a creat cersetori, dar in biserica de azi de multe ori poti sa mori cu problemele legate de gat singur si nebagat in seama sau te apuci de cersit atentie, sprijin, bani, etc. Nu-i asa ca te enerveaza cersitul ? Nu-i asa ca ti se pare un lucru gresit ? Ei, cu toate ca este un lucru gresit cersitul este temelia multor biserici, daca nu cersesti nu primesti. Nu se cunoaste mecanismul slujirii, stiu oameni care nu cunosc ce inseamna aceasta si in modul cel mai sincer au impresia ca modul lor egoist de a fi este idealul in viata. Si uite asa s-a perpetuat o indiferenta si nepasare crunta fata de lucrurile cu care Dumnezeu ne spune sa ne umplem viata.

Si daca cumva vezi ca nu este in regula ce se intampla si incerci sa indrepti ceva, vei fi considerat nebun, bagaret, impertinet, exagerat, nesimtit, etc.

Problema nu este doar a capilor ci si a restului pocaitilor, o problema de educatie, de bun simt, de umanitate. Sunt lucruri care trebuie sa vina de la sine, nu trebuie sa faci studii biblice ca sa stii ca cei in probleme au nevoie de ajutorul tau, asta vine din constiinta pe care a pus-o Dumnezeu in noi, constiinta care ori a fost tocita ori s-a atrofiat in ce priveste slujirea aproapelui. Atrofierea aceasta se transmite din generatie in generatie si pare ceva normal, constiinti handicapate fara sa stie ca sunt asa.

Ma minunez cand vad ce discutii poarta pastorii la conferintele lor periodice in care se aduna cu mic cu mare pentru a discuta problemele comunitatilor lor fie ele baptiste, penticostale sau cde. In curand o sa aiba pe ordinea de zi discutii despre Nasa sau Clonare sau Inversarea polilor, dar nu ar discuta despre lucrurile simple pe care foarte putini dintre ei le practica, nici in ruptul capului. Cand la intalnirile lor vor avea pe lista de discutii un punct de genul : “cum sa avem grija de oi”, cred ca s-ar face un pas minuscul spre normalitate, dar dansii au preocupari academice, oile nu transmit nimic academic asa ca trebuie sa discute teme pompoase din care vor intelege nimic si vor face nimic.

Durerea in cot……….pe cati oameni din jurul tau i-ai convins ca esti un practicant al acestui sport, cati s-au lovit de nepasarea ta ? Cati ti-au asteptat ajutorul si inca il mai asteapta ?

Daca esti nebun pentru Dumnezeu atunci inseamna ca esti nebun in a slujii, in a-ti oferi ajutorul, in a te misca din confortul tau si a merge in desert pentru cei care chinuie, daca nu, atunci nu esti nebun pentru Hristos. El a lasat totul, a dat totul, din dragoste, la El dragostea s-a masurat prin fapte.

Scris de trandafirul din desert.