H, the Christian Alphabet

Se mai aplica "AZI" acest principiu?
Cine isi asculta parintii si sta sub autoritatea pusa de Dumnezeu este binecuvantat.
Si are si zile multe. Domnul sa ne ajute sa ne cinstim parintii.
E un alfabet binecuvantat.:)
Incepe sa imi placa si mie.
Abia astept sa vada urmatoarea litera.

What Do I Know About My God?

My God is Creator

Geneza 1:1

1.La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.

Faptele Apostolilor 17 :24-25

24. Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pământului, şi nu locuieşte în temple făcute de mâini.

25. El nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi când ar avea trebuinţă de ceva, El, care dă tuturor viaţa, suflarea şi toate lucrurile.

Coloseni 1:16

16. Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El.

Apocalipsa 4:11

11. „Vrednic eşti Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile, şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!”

Whoever saves one life, saves the world entire

Uitandu-se shocat si ("trezit la realitate") la inel Oskar Schindler - realizeaza ca prin oferirea inelului la nazisti ..ar mai fi putut salva un om. te intreb sincer ..au pus stapanire pe tine "jucariile"( valorile si posesiile) din casa ta? te conduce materialismul?te folosesti de oameni ca sa pui mana pe aur(pozitii, functii, titluri, "avansari" ?
sau te folosesti de lucruri si ii iubesti pe oameni?
CE sunt mai importante pentru tine in aceasta viata " realismul obiectiv al vietii" sau idealismul crestin de a iubi? Sunt mai importante sufletele pe care le intalnesti sau oamenii sunt doar niste "obiecte de interes"?
ce spun prietenii tai despre tine?

adevaratul regizor a fost un supravietuitor- evreul cu numărul 173 de pe lista lui Schindler

Misteriosul nr. 173 de pe lista lui Schindler
Fără el, Spielberg nu ar fi făcut niciodată filmul premiat cu şapte statuete Oscar

Leopold Paul Page, un evreu polonez care a reuşit să supravieţuiască exterminării naziste din timpul celui de-al doilea război mondial (graţie eroismului industriaşului Oskar Schindler), a murit recent [n.b.: adică în 2001, anul în care a fost tipărit acest număr al revistei] la Los Angeles, în vârstă de 87 de ani. El a fost “izvorul de inspiraţie” al scriitorului australian Thomas Keneally şi al regizorului american Steven Spielberg, pe care i-a ajutat la realizarea unui roman şi a unui film celebru: Lista lui Schindler.

Înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, Leopold Page (pe numele lui adevărat Leopold Pfefferberg) îşi terminase studiile la Universitatea din Cracovia şi devenise învăţător. La declanşarea ostilităţilor, s-a înrolat în armata poloneză. După puţin timp a fost rănit şi capturat, apoi trimis în lagărul de concentrare de la Plaszow, al cărui comandant, Amon Goeth, ofiţer SS, îi furniza lui Oskar Schindler (contra unor cadouri substanţiale şi “comisioane” grase) mâna de lucru de care industriaşul avea nevoie la fabrica sa de muniţie de la Brinnlitz. Astfel, Page a devenit unul dintre cei 900 de evrei transferaţi din lagăr pe care Schindler i-a primit cu “pâine şi ciorbă” şi cu promisiunea că vor supravieţui. Industriaşul a mai corupt şi alţi “barosani” nazişti, astfel că faimoasa lui listă a ajuns să conţină 1.200 de evrei cărora le-a oferit adăpost şi un loc de muncă, salvându-i în acest mod de la o moarte sigură. Page şi soţia sa, Ludmila, au supravieţuit astfel cruntului război.
La terminarea acestuia, Page i-a spus lui Schindler: “Nu ştiu cum, dar voi face din Oskar Schindler un nume faimos!”. Şi cel scăpat de la moarte s-a ţinut de cuvânt.
“Am o poveste grozavă pentru dumneavoastră.”
Împreună cu familia, Page a plecat la New York după război. Apoi s-a mutat la Los Angeles, unde şi-a deschis un magazin de marochinărie şi a început să se intereseze de scriitori, scenarişti sau regizori care ar fi fost dispuşi să-i asculte povestea vieţii, dar mai ales a salvatorului său, inimosul industriaş german. Timp de 40 de ani, Page a “acostat” toate persoanele cu figuri mai “intelectuale” care intrau în magazinul lui din Beverly Drive. “Am o poveste grozavă pentru dumneavoastră”, le spunea el clienţilor care i se păreau că fac parte din lumea literaturii sau a cinematografiei. Nimeni nu se arăta însă prea doritor să asculte această poveste, până când, în octombrie 1980, în magazinul lui Page a intrat scriitorul australian Thomas Keneally, care a cerut o geantă mică de voiaj: “Am o poveste grozavă pentru dumneavoastră”, i-a spus scriitorului cel care pe lista lui Schindler a avut numărul 173.
“Nu mai pierde vremea cu dinozaurii!”
Romanul lui Keneally a văzut lumina tiparului în 1982. “M-am îndrăgostit de povestea lui Page imediat ce am auzit-o, aşa cum nu mi s-a mai întâmplat de mult”, a mărturisit ulterior sciitorul, care a dedicat cartea “memoriei lui Oskar Schindler şi lui Leopold Pfefferberg, a cărui perseverenţă a permis acestui roman să iasă la lumină”. Apoi Page nu şi-a găsit liniştea până când n-a văzut paginile romanului transpuse într-un film: prin intermediul unui client, a reuşit să-l întâlnească pe Spielberg, care - impresionat - şi-a dat acordul pentru realizarea peliculei. “Nu mai pierde vremea cu dinozaurii! Te asigur că vei lua un Oscar cu povestea lui Oskar”, au fost cuvintele lui Page, care l-au convins pe regizorul filmului “Jurassic Park” să dea semnalul primului “tur de manivelă” la Lista lui Schindler. Realizat în 1993, acest film a câştigat şapte premii Oscar. L-a făcut celebru pe Oskar Schindler şi l-a împăcat cu lumea pe Leopold Pfefferberg, alias Leopold Paul Page, evreul cu numărul 173 de pe lista lui Schindler.

Lăsaţi lumea să vadă că avem nevoie de Isus

- Ceau! Ce mai faci?
- Bine, uite, cu lucrul! Tu?
- Nu aşa bine; cu maşina la reparat!
- Pai?
- Pai no, ştii cum îi cu maşinile astea vechi!
- Din fericire eu am şi uitat! (râde vesel)
- Merge BMW-ul?
- Meerge! (şi-şi pune mâinile pe burtă mulţumit)
- Ai obţinut terenul ăla până la urmă?
- Obţinuut!
- Altfel? Soţia? …bine? …sănătoasă?
- Prea se plimbă toată ziua prin Mall! (râde trăgându-şi cureaua pantalonilor în sus)
- Dar relaţia cu Domnul cum mai e?
- Care domn? A! …(îşi fixează cravata) bine, slavă Domnului! (îisună celularul, îi sună amândouă).

Vorbim uşor de lucrurile care ne pasionează, de cele de care suntem legaţi, care ne fac plăcere. Cum ar trebui să arate discuţiile noastre? Dacă Domnul Isus e doar un domn care ne ajută când avem nevoie de El, cum îl percep cei din jur pe acest domn? Dacă ne uităm mai mult la televizor decât citim din Biblie, dacă petrecem mai mult timp în faţa computerelor decât în rugăciune, de ce s-ar opri oamenii să ne asculte? E oare nevoie în lume de teologie sau să fie auzită inima lui Dumnezeu? Mi-e dor să-mi fie dor, mi-e sete de-o sete mai mare după Tine! (Sf. Augustin)
Oricum am lua-o, suntem robi, robi ai păcatului sau robi ai neprihănirii. Robul cui sunt eu? Nu-mi spune o teorie! Spune-mi despre ce vorbeşti de obicei, spune-mi ce asculţi, la ce te uiţi, spune-mi planurile tale! Să nu transformăm evanghelizarea într-o discuţie despre adevăr - evanghelizarea e fiecare secundă din viaţa unui creştin!
Cred că primul pas în înţelepciunea pentru câştigarea celor rătăciţi stă în a deveni un închinător adevărat în fiecare secundă, cu fiecare vorbă, cu fiecare replică, CU TOT!
Cât de mult ne pasă de cei din jur? Au secat lacrimile pentru ei? Nu vin oare lacrimile din relaţia noastră cu Dumnezeu? Vă amintiţi de Moise? Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci şterge-mă din cartea Ta. De Pavel? Să doresc să fiu eu însumi anatema, despărţit de Hristos, pentru fraţii mei. De Isus, care pe cruce s-a despărţit de Tatăl pentru noi. Trăim o moralitate într-un colţişor, câştigându-ne veşnicia pe ascuns! Vom ajunge vreodată să preţuim veşnicia aproapelui mai mult decât a noastră? Atunci vom plânge cu adevărat!
Întrebarea rămâne: CÂND? Când voi păşi în apă alături de Isus?! Când voi da la o parte idolii din viaţa mea şi voi arăta că am nevoie în primul rând de Isus? Când voi avea lacrimi?

Articol de Daniel Negrulescu- pasi.ro

G, the Christian Alphabet Art

What Do I Know About My God?

My God corrects

Psalmul 32 :3-5

3 Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.

4 Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pămantul de seceta verii.

5 Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: Imi voi mărturisi Domnului fărădelegile!`` Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.

Proverbe 3 :11-12

11Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mâhni de pedepsele Lui.

12. Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!

Evrei 12:5-7

5. Şi aţi uitat sfatul, pe care vi-l dă ca unor fii: „Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima când eşti mustrat de El.

6. Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.”

7. Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl?

Apocalipsa 3:19

9. Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia, pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă dar, şi pocăieşte-te!

Cuvinte pline de speranta. O nadejde mai buna sta in disciplina si corectarea lui DUMNEZEU. Doamne indreapta mi pasii spre vesnicia ta. Multumesc de grija Ta.

I Could Have Done More

In fiecare an obisnuiesc sa pun cate unul din filmele mele preferate.
Unul din aceste filme este Lista Lui Schindler.
si am descoperit atatea lucruri faine.

Putem face mai mult pentru Domnul ISUS!
EL chiar merita viata noastra intreaga.

"Whoever saves one life, saves the world entire."
Te motiveaza si inspira mult acest film.

AICI este un documentar despre viata din lagar.
Iti doresc o zi binecuvantata cu ISUS

Esti profund miscat dupa un astfel de film ce iti misca si schimba inima si mintea. lasand-o marcata pe viata.

Finalul este cutremurator....Schindler ..este inconjurat de ( LISTA) de evrei pe care i-a salvat prin fabrica sa...si ii multumesc recunoscator ..insa el izbucneste in lacrimi ...cand realizeaza esenta vietii ....si valoarea SUFLETULUI UMAN....
Itzhak Stern: There will be generations because of what you did.

ACEEA de a mai salva o singura PERSOANA.
Gandeste-te bine la viata ta, sa nu ajungi la sfarsit un om al regretelor, si sa spui ca PUTEAI FACE MAI MULT PENTRU DUMNEZEU.
Sa traiesti o viata folositoare Imparatiei Sale.
Amin! Urmareste filmul apoi roaga-te.

Folosit de Dumnezeu

Cunosti persoane in jurul tau, membrii familiei tale care se simt "nefolositori" in aceasta viata?
Mergi azi la ei si spune-le cat de mult ii iubeste Dumnezeu si ce valoare le ofera El prin crucea si viata de biruinta a Domnului ISUS. Doua vorbe bune sigur ii pot da o noua orientare, o noua directie. Un singur cuvant de la ISUS prin tine ii poate schimba si viata.

John Wesley a avut ca dorinta acest gand, scris si pe piatra sa funerara:
LORD LET ME NOT LIVE TO BE USELESS.

Fiti binecuvantati din plin Cu Prezenta Sa.
Nu cu un limbaj teologic ci cu o Viata binecuvantata in ascultare si Supunere de Dumnezeu.
Si astfel veti fi folositori in aceasta lume...Folositi de Dumnezeu pentru Propria Sa Slava si Numele Lui cel Sfant.

Japonia şi interrelaţionare

“Valoarea titlurilor tranzacţionate de Japonia pe piaţa de capital a crescut, între 1981 şi 1986, de la 15 miliarde dolari americani la 2,6 milioane de milioane dolari americani, de unde şi o zicală nouă în Japonia: ‘Marea Britanie a avut nevoie de o sută de ani şi Statele Unite de cincizeci de ani ca să devină cele mai bogate ţări din lume, Japonia a reuşit în numai cinci’. Pînă pe la mijlocul anilor 1980, fondurile japoneze controlau mai multe resurse, localizate în mai multe ţări, decît oricare altă naţiune. Rezerva externă a Japoniei era cea mai mare din lume. Japonia era cel mai mare exportator şi finanţator din lume. Acţiunile cotate la bursa de la Tokio depăşeau în valoare pe cele cotate la Big Board în New York. Japonia singură deţinea 54% din numerarul aflat în toate băncile din întreaga lume. De altfel, primele douăsprezece bănci internaţionale din lume erau deţinute în întregime de capital nipon. Venitul mediu al cetăţenilor niponi depăşea pe cel al cetăţenilor Statelor Unite, care încă se mai refereau la ei înşişi, în mod eronat, ca fiind cei mai bogaţi din lume.

Japonia deţinea şase sute de companii în Marea Britanie şi două sute în Franţa. Analistul Ezra Vogel prezicea o nouă Pax Nipponica. Într-un fel, chiar asta s-a întîmplat. Japonia devenise cel mai mare donator de ajutor extern din lume, împărţind bani – şi influenţa pe care o aduc banii – în Pakistan, Egipt, Turcia, Mexico, Panama, America de Sud, Vietnam, Burma, Caraibe şi Africa sub-sahariană. Mai important este însă un alt aspect, care pare să fi scăpat experţilor. Începînd cu 1988, principalele companii japoneze, sogo shosha, au devenit centrii nervoşi globali ‘care controlează cea mai mare reţea centralizată de facilităţi de producţie, distribuţie şi comunicaţii din lume’. Sogo shosha posedă capacitatea neegalată de a lucra cu culturi care pe alţii îi lasă perplecşi. Cu alte cuvinte, sînt maeştri desăvîrşiţi ai interrelaţionării.”

(Howard Bloom, Creierul global. Evoluţia inteligenţei planetare de la Big Bang pană în secolul al XXI-lea, Editura Tehnică, Bucureşti, 2007)