Este un privilegiu extraordinar pentru mine să fiu aici, în această după amiază cu voi.
Înainte de a începe să vorbim despre altceva aş vrea să mergem înaintea Domnului în rugăciune.
V-aş ruga pe voi să vă rugaţi.
Se întâmplă atât de multe lucruri aici, în după-masa aceasta, atât de multe lucruri pe care voi nu le înţelegeţi; dar vă voi spune de unde vin eu. Voi predica aşa cum predică un om pe moarte unor bărbaţi, unor femei şi unor tineri care sunt pe moarte. Voi vorbi ca şi cum nu voi mai predica niciodată, şi vă voi spune lucruri pe care le veţi înţelege greşit.Şi vă voi spune lucruri care vă vor face să fiţi foarte supăraţi pe mine; şi vă voi spune lucruri pe care le veţi nega; şi vă voi spune lucruri despre care veţi spune că nu am dreptul să vă spun aşa ceva.
Dar înainte de a ajunge la orice concluzie despre ce se va spune aici, în această după-amiază, puneţi-vă o întrebare. Vedeţi, predicarea este un lucru foarte periculos.
Deci singura întrebare care trebuie lămurită aici, în această după-amiază este – Este omul acesta din faţa noastră un profet fals? Sau ne spune adevărul? Şi dacă ne spune adevărul, atunci nu mai contează nimic altceva decât să ne conformăm vieţile cu acest adevăr!
Să ne rugăm.
"Tată...Tată, sunt atât de mic şi atât de jalnic, Tată, în atâtea aspecte. Tu ştii Doamne; Tu ştii! Dragă Dumnezeule... oare focul fals să fie singurul lucru care să fie pus pe altarul Tău? Sau s-ar putea coborî foc din cer în mijlocul zgomotului şi al protestelor şi al activităţilor...? Ar putea veni foc din cer? Pot aceste oase moarte să trăiască? Tu ştii, Doamne. În suveranitatea Ta, Te rog şi implor înaintea tronului lui Dumnezeu să fii plin de milă faţă de noi, să deschizi inimi şi minţi.
Voi predica din Matei capitolul 7. Dacă aveţi Bibliile, urmăriţi cu mine. În Matei, capitolul 7, versetul 13, Isus a spus:
"Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află.
Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori. Îi veţi cunoaşte după roadele lor.
Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini? Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc. Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.
Nu orişicine-Mi zice: <> va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: <>
Atunci le voi spune curat: <>
De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.
Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile, şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare."
Stau aici, înaintea vostră, astăzi...
Nu sunt tulburat în inima mea cu privire la părerea bună pe care o aveţi despre voi; nu sunt tulburat în inima mea pentru a şti dacă vă simţiţi sau nu bine cu privire la voi înşivă; pentru a şti dacă viaţa vă merge în direcţia pe care aţi dorit-o sau dacă vă este echilibrat carnetul de cec-uri. Este un singur lucru care mi-a dat o noapte fără somn; este un singur lucru care m-a tulburat până spre dimineaţă, şi este acesta: într-o sută de ani marea majoritate a oamenilor din această clădire va fi probabil în Iad!Şi mulţi dintre cei care mărturisesc pe Isus Hristos ca Domn îşi vor petrece veşnicia în Iad!
Vei spune: "Pastore, cum poţi spune aşa ceva?"
Pot spune aşa ceva pentru că nu-mi fac lucrarea creştină în America. Îmi petrec mare parte din timp predicând în America de Sud, în Africa şi în Europa de Est. Şi vreau să ştiţi că atunci când priveşti la creştinismul american, vezi că este bazat mai mult pe o cultură atee decât pe Cuvântul lui Dumnezeu. Şi atât de mulţi oameni sunt înşelaţi, şi atât de mulţi tineri sunt înşelaţi, şi atât de mulţi adulţi sunt înşelaţi să creadă că pentru că au spus o rugăciune odată în viaţa lor, vor merge în Rai. Şi apoi, când privesc în jur la alţii care mărturisesc că Îl cunosc pe Hristos şi îi văd pe aceştia că sunt la fel de lumeşti ca şi lumea, şi când se compară cu ei înşişi, atunci nimic nu le tulbură inima.
Ei gândesc: "Ei bine, sunt la fel ca majoritatea din grupul meu de tineri. Mă uit la lucruri la care n-ar trebui să mă uit la televizor şi râd exact la lucrurile pe care Dumnezeu le urăşte. Port haine senzuale. Vorbesc ca lumea. Umblu ca lumea. Iubesc muzica lumii. Iubesc atât de multe lucruri care sunt în lume, dar, slavă Domnului, sunt creştin! De ce sunt creştin? Pentru că nu arăt deloc diferit faţă de majoritatea oamenilor din biserica mea. De ce sunt creştin? Pentru că a fost o dată în viaţa mea când m-am rugat şi I-am cerut lui Isus să intre în inima mea."
Vreau să ştiţi că cea mai mare erezie a Bisericii Evanghelice şi Protestante Americane este aceea că dacă te-ai rugat şi I-ai cerut lui Isus Hristos să intre în inima ta, El cu siguranţa va intra. Nu vei găsi aşa ceva nicăieri în Scriptură! Nu vei găsi aşa ceva nicăieri în istoria Baptistă, decât în ultimii 50 de ani. Ceea ce trebuie să ştiţi este că mântuirea este prin credinţă, şi numai prin credinţă în Isus Hristos! Şi credinţa unică în Isus Hristos este precedată şi urmată de pocăinţă... O întoarcere de la păcat, o ură pentru lucrurile pe care Dumnezeu le urăşte, şi o dragoste pentru lucrurile pe Dumnezeu le iubeşte; o creştere în sfinţenie şi o dorinţă de a nu fi ca Britney Spears, de a nu fi ca lumea, şi de a nu fi ca marea majoritate a creştinilor americani, ci de a fi ca Isus Hristos! (audienţa întrerupe prin apluze)
Nu ştiu de ce aplaudaţi. Eu vorbesc despre voi.
Nu am venit aici ca să adun „amin-uri”. Nu am venit aici ca să fiu aplaudat...
Eu vor vorbesc despre voi.
De multe ori, oamenii vin la mine şi-mi spun:
"O, mi-ar plăcea să te urmez în Ucraina!"
"„Mi-ar plăcea să predic unde ai predicat tu, şi să plantez biserici în Peru, în junglă."
Şi le spun: "Nu, nu ţi-ar plăcea!”
Iar ei spun: "Ba da, mi-ar plăcea!"
Eu spun: "Nu, nu ţi-ar plăcea!"
"De ce?"
"Pentru că ai fi excomunicat de biserica de acolo!"
Ceea ce avem nevoie să vedem.... eu nu încerc să fiu dur de dragul de a fi dur!
Vă daţi seama de câtă dragoste este nevoie ca să stai în faţa a 5000 de oameni şi să le spui că creştinismul american este aproape în totalitate greşită? Ştiţi cât mă va costa să nu mai fiu invitat niciodată la aşa ceva? Să fiu nepopular!
Ştiţi de ce faci asta? Nu o faci pentru ca să fii plătit bine! Nu o faci ca să te iubească oamenii! O faci pentru că iubeşti oamenii, şi mai mult decât atât, pentru că vrei să Îl slăveşti pe Dumnezeu!
Vreau să vă spun ceva! Ne vom uita în Scriptură şi vreau să o priviţi aşa cum este în realitate.
Nu vă mai comparaţi cu alţii care se numesc creştini. Comparaţi-vă cu Scriptura!
Când cineva, o persoană tânără vine la un pastor, sau un lucrător cu tinerii, şi spune: „Nu sunt sigur dacă sunt mântuit sau nu”, pastorul va arunca de obicei un clişeu: „Ei bine, a fost vreodată un timp în viaţa ta în care te-ai rugat şi I-ai cerut lui Isus să vină în inima ta?”
"Păi, da."
"Ai fost sincer?"
"Păi, nu ştiu, dar cred că da."
"Ei bine, atunci este cazul să îi spui lui Satan să nu te mai bată la cap. Ai scris acea dată pe coperta Cărţii tale... pe coperta Bibliei tale aşa cum ţi-a spus evanghelistul atunci când ai fost mântuit – < style="font-weight: bold; color: rgb(255, 0, 0);">Testează-te să vezi dacă eşti creştin!
Vă daţi seama că dacă eu dau drumul adunării din seara chiar acum, şi spun tuturor să meargă şi să bată la fiecare uşă din oraşul ăsta, ştiţi ce am afla? Că cel puţin 99% din oamenii acestui oraş se cred a fi credincioşi. Dacă mergeţi acasă, în oraşul vostru natal, şi bateţi la fiecare uşă, pentru că eu m-am dus în oraşul meu natal după ce am fost mântuit, şi am bătut la fiecare uşă, şi ştiţi ce am aflat? Toată lumea din oraşul meu este creştină! 85% dintre ei nu merg la biserică,iar cei care merg la biserică nu sunt preocupaţi de sfinţenie. Nu sunt preocupaţi de slujire. Nu sunt preocupaţi de a fi separaţi de lume. Nu-şi fac probleme cu privire la Evanghelia care trebuie propovăduită printre neamuri! Dar slavă Domnului, sunt mântuiţi!
De ce sunt mântuiţi? Pentru că un evanghelist, care ar fi trebuit să petreacă mai puţin timp predicând şi mai mult timp studiindu-şi Biblia, le-a spus că sunt mântuiţi. Şi a făcut aceasta ca să se poată lăuda cu cât de mulţi oameni au venit în faţă la următoarea lui trezire!
Eu vă iubesc! Şi sunt aici oameni care vă iubesc! Şi vreau să merg la Scriptură acum, acum că v-am şocat încât să veniţi la lumină, vreau să mă ascultaţi. Ascultaţi Cuvântul lui Dumnezeu şi începeţi să vă puneţi întrebări!
Înainte de toate: "Intraţi pe poarta cea strâmtă, căci lată este poarta, largă este calea care duce la pierzare, şi sunt mulţi care intră pe ea."
Este o poartă strâmtă!
Şi ştiţi, din punct de vedere istoric – unul din motivele pentru care sunt un baptist sudic este acesta: baptiştii sudici au fost întotdeauna rapizi (când alte denominaţiuni nu au reuşit să-şi dea seama), baptiştii sudici şi-au dat repede seama că există o singură poartă; că există un singur Dumnezeu; că există un singur Mijlocitor între Dumnezeu şi om, iar Numele Lui este Isus Hristos.
Nu este o alegere multiplă! Nu toate drumurile duc la Roma! Ca denominaţie am spus totdeauna oamenilor ceea ce Isus a spus oamenilor: "Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa, şi nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine!"”
Aşa că Îi dau slavă lui Dumnezeu pentru aceasta, pentru că singura cale prin care orice fiinţă umană de pe acest pământ poate fi vreodată salvată este prin Isus Hristos, şi asta este tot!
Aveţi nevoie să realizaţi că Biblia spune: "Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu!" şi nu aveţi idee ce înseamnă aceasta!Înseamnă că am fost născuţi în mod radical corupţi şi urându-L pe Dumnezeu, şi că nu am fi venit niciodată la Dumnezeu. Ne-am răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, am călcat orice lege. Nu e doar o problemă că ai păcătuit. Problema este că nu ai făcut nimic altceva decât să păcătuieşti!
Biblia spune în profeţi că chiar şi cele mai măreţe lucrări ale noastre sunt ca nişte haine mânjite înainte lui Dumnezeu. Şi din cauza acestor lucruri, ştiţi ce merităm? Mânia lui Dumnezeu! Ura sfântă a lui Dumnezeu!
Tu spui: „Dar, stai puţin! Dumnezeu nu urăşte pe nimeni! Dumnezeu este dragoste!”
Nu, prietene. Tu trebuie să înţelegi ceva. Isus Hristos a învăţat, profeţii au învăţat, apostolii au învăţat aceasta: că separat de harul lui Dumnezeu revelat în Isus Hristos, Domnul nostru, singurul lucru care îţi rămâne este mânia, furia feroce a lui Dumnezeu datorată rebeliunii şi păcatului tău.
Când vorbesc în universităţi, sunt foarte abili în a puncta: "Nu, Dumnezeu nu poate să urască, pentru că Dumnezeu este dragoste!"
Dar eu vă spun că Dumnezeu trebuie să urască, pentru că Dumnezeu este dragoste.
Vedeţi? Eu iubesc copiii; de aceea, urăsc avortul! Dacă iubesc ceea ce este sfânt, trebuie să urăsc ceea ce este nesfânt!
Dumnezeu este un Dumnezeu sfânt! Asta e ceva ce americanii au uitat. Multe din lucrurile care ţie îţi place să le faci, sunt urâte de Dumnezeu. Ştiai asta?
Te rogi pentru trezire. Veţi avea o întâlnire de tineret; vreţi ca Dumnezeu să lucreze, dar înainte de a merge la întâlnire, te uiţi la televizor la programe pe care Dumnezeu le dispreţuieşte în mod absolut. Şi apoi te miri de ce Duhul Sfânt nu a venit peste un loc, şi de ce trebuie să creezi tu un foc fals şi o bucurie falsă... Pentru că Dumnezeu nu este acolo!!!
Dumnezeu este un Dumnezeu sfânt, şi singura cale prin care eu şi cu tine putem fi vreodată împăcaţi cu un Dumnezeu sfânt este prin moartea Fiului lui Dumnezeu când a atârnat pe lemnul crucii.
Acum ascultă-mă! Dacă eşti mântuit aici, în această seară, nu eşti mântuit pentru că Romanii şi Evreii L-au respins pe Isus! Nu eşti mântuit pentru că I-au pus o cunună de spini pe cap! Nu eşti mântuit pentru că I-au străpuns costa cu o suliţă şi nu eşti mântuit nici măcar pentru că L-au ţintuit pe o cruce!
Ştii de ce eşti mântuit, dacă eşti mântuit?
Pentru că atunci când Isus Hristos atârna pe acea cruce, El purta păcatul tău! Păcatul oamenilor lui Dumnezeu, şi toată mânia feroce a lui Dumnezeu, care ar fi trebuit să cadă peste tine, a căzut peste singurul Fiu al lui Dumnezeu. Cineva trebuia să plătească preţul. Cineva trebuia să moară. A fost Dumnezeu Tatăl care Şi-a zdrobit singurul Fiu născut din Tatăl; în concordanţă cu Isaia 53, se spune:"Domnul a găsit cu cale (a fost după plăcerea voii Lui) să-L zdrobească."
Oamenii spun că crucea arată cât valorează omul. Nu este adevărat. Crucea arată cât de depravaţi (corupţi) suntem, încât a fost nevoie chiar de moartea Fiului lui Dumnezeu. Singurul lucru care a putut salva un popr ca noi a fost moartea singurului Fiu al lui Dumnezeu, sub mânia propriului Său Tată, plătind preţul şi înviind apoi dintre cei morţi. Spun cu putere că aceasta este Evanghelia lui Isus!
Acum! Ce sunteţi îndemnaţi să faceţi? Se spune să intrăm pe poarta cea strâmtă. Cum faci asta?
Isus a spus: "S-a împlinit vremea şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape!"
Ce trebuie să faci?
În Marcu El ne spune:„Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!”
Spui: "Frate Paul, am fost mântuit rugându-mă şi cerându-I lui Isus Hristos să intre în inima mea."
Şi sunt sigur că aşa este. Dar nu ai fost mântuit de o formulă magică sau prin nişte cuvinte pe care le-ai repetat după altcineva. Ai fost mântuit pentru că te-ai pocăit de păcatele tale şi ai crezut. Şi nu doar că ai făcut asta în trecut, continui să faci asta chiar până acum, pentru că atunci când Isus... – o traducere mai adecvată a versetului acela este: "Împărăţia lui Dumnezeu a venit. S-a împlinit vremea. Acum, petreceţi-vă restul vieţii pocăindu-vă de păcatele voastre şi crezând în Mine!"”
Naşterea din nou nu este ca un vaccin antigripal. "O, am făcut asta. M-am pocăit, am crezut."
Întrebarea este, prietene, continui tu să te pocăieşti de păcat? Continui tu să crezi? Pentru că El, Cel care a început o bună lucrare în tine, o va termina. O va termina!
Acum, noi, ca baptişti sudici, predicăm că trebuie să intri pe acea unică şi singură poartă care este Isus Hristos. Dar noi, ca baptişti sudici, am uitat ceva! Şi vreau ca lucrătorii de tineret şi pastori, şi toţi să mă ascultaţi. Părinţi! Am uitat o învăţătură foarte importantă din Evanghelie.
Spune că, nu doar poarta este îngustă, ci şi calea este îngustă
Ceea ce facem noi de fapt, este să conducem pe cineva la Hristos, să conducem pe cineva în rugăciune, şi apoi îşi petrec tot restul vieţii lor trăind exact ca lumea.
Şi dacă mă contraziceţi în asta, vă pot aduce statistici ca să dovedesc că greşiţi. Gallup, Barnard şi orice altă statistică la care vă puteţi uita, când compară moralitatea bisericii din America cu cea a americanilor care spun că nu sunt creştini, statisticile nu găsesc nici o diferenţă. Acesta este statistică! Nu are nimic a face cu interpretarea religioasă. Sunt statistici! Carte după carte este frământată de teolog ca şi de filozof şi sociolog. Ce s-a întâmplat cu biserica?
Aflăm că avortul este exact la fel de răspândit în biserică ca şi afară în lume.
Aflăm că divorţul este la fel de răspândit...
Aflăm că imoralitatea...
Ştiţi la fel de bine ca şi mine, că sunt tineri aici, acum, care practică imoralitatea şi care totuşi se închină lui Dumnezeu cu aceeaşi suflare. Ştiţi că sunt aici tineri care iau droguri şi care totuşi vin la grupuri de tineret. Ştiţi persoane care privesc şi fac lucruri care nu sunt potrivite pentru un creştin, şi totuşi vin la grupul de tineret, considerându-se mulţumiţi, crezându-se mântuiţi, şi nimeni nu spune nimic, decât asta: „Sunt creştini fireşti (carnali). Ei chiar sunt creştini, doar că sunt fireşti.”
Asta este o doctrină care a început într-un seminar baptist, dar nu un seminar al baptiştilor sudici, acum câteva decenii; nu este o doctrină biblică şi nici istorică!
Dragul meu prieten, nu există aşa ceva ca un creştin firesc.
Tu spui: "Dar stai puţin, frate Paul! 1 Corinteni 3 – Pavel a spus asta!"
Nu! Asta a afirmat Pavel! Trebuie să citiţi întreaga carte ca să aflaţi la ce s-a referit Pavel de fapt.
Vedeţi? Una din problemele noastre, tinerilor, ascultaţi-mă... cea mai mare parte a creştinismului nostru se bazează pe clişeele pe care le citim pe spatele tricourilor creştine. Cea mai mare parte a creştinismului nostru vine de la compozitori de cântări creştine şi nu din Biblie. Cea mai mare parte din ceea ce credem că este adevărat ne este dictat de cultura noastră şi nu de către Biblie.
Biblia nu învaţă nicăieri că o persoană poate fi un creştin adevărat şi să trăiască în acelaşi timp într-o continuă carnalitate şi răutate şi păcat toate zilele vieţii ei. Ci Biblia învaţă că unui creştin adevărat i s-a dat o natură nouă! Creştinul adevărat are un Tată care îl iubeşte, şi îl disciplinează, veghează asupra lui şi îi pasă de el.
Inima mi se frânge pentru că voi ştiţi la fel de bine ca şi mine, tinerilor... - hai să nu fim ipocriţi cu privire la asta; hai să nu ne ascundem - sunt atât de mulţi! Voi îi cunoaşteţi. S-ar putea ca tu să fii unul dintre ei, sau cel puţin îi cunoşti din grupul tău de tineri. Vin la grupul de tineri, fac toate lucrurile astea, dar în inima lor sunt atât de răi, atât de răi pe cât poate fi cineva. Nu este nici o diferenţă. Nu este nici o lumină. Tot ce face lumea, fac şi ei, şi este potrivit; e ok...
Prietene! Ăsta nu este creştinism! Ei nu sunt în pericol de a-şi pierde răsplata! Sunt în pericol de a merge în Iad! Nu-L cunosc pe Dumnezeu!
Isus arată că unul din semnele principale care arată că eşti un creştin adevărat este acela că umbli pe calea cea strâmtă. Ştiţi care este semnul care arată că eşti un creştin adevărat în America? „Te-ai rugat o rugăciune odată! „
Nu este asta uluitor?
Ce eşti întrebat dacă te îndoieşti de mântuirea ta? „Te-ai rugat vreodată rugăciunea aceea?”
Ce învaţă Scriptura? Examinaţi-vă pe voi înşivă! Testaţi-vă pe voi înşivă în lumina Scripturii să vedeţi dacă sunteţi pe cale, pentru că un creştin va fi diferit!
Acum... spun eu cumva, că un creştin trebuie să fie fără păcat?
Nu! Pentru că în 1 Ioan ni se spună că creştinii păcătuiesc, şi că dacă cineva nu recunoaşte aceasta, nu-L cunoaşte pe Dumnezeu, nu umblă în lumină!
Deci care este diferenţa? Unde vreau eu de fapt să ajung? Vreau să ajung la aceasta: dacă eşti cu adevărat un creştin născut din nou, un copil al lui Dumnezeu, vei umbla pe calea neprihănirii ca un stil de viaţă. Şi dacă vei călca pe lângă calea neprihănirii, Tatăl va veni după tine. Te va disciplina. Te va pune din nou pe cale.
Dar dacă mărturiseşti că ai intrat pe poarta cea strâmtă, şi totuşi trăieşti pe calea cea largă exact ca toată lumea din liceul tău, exact ca toţi ceilalţi care sunt fireşti şi răi, Biblia vrea ca tu să ştii că ar trebui să îţi fie teribil, teribil de frică pentru că tu nu Îl cunoşti pe Dumnezeu.
Mă tem pentru oamenii care şi-au petrecut cea mai mare parte din viaţă spunând altora că sunt mântuiţi! Mă tem pentru tine dacă ai făcut asta.Nu spui oamenilor că sunt mântuiţi! Spui oamenilor cum să fie mântuiţi! Dumnezeu este Acela care le poate spune că sunt mântuiţi!
Ceea ce am uitat să credem este că mântuirea este o lucrare supranaturală a lui Dumnezeu, şi acela care a fost cu adevărat născut din nou, regenerat prin puterea Duhului Sfânt va fi o făptură nouă! Biblia spune: „Dacă este cineva în Hristos este o făptură nouă.”
Deci aflăm de aici din Scriptură că există o poartă strâmtă şi o cale strâmtă.
Mergem acum la versetul 15: „Păziţi-vă de prorocii mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori. Îi veţi cunoaşte după roadele lor.”
Unul din lucrurile pe care trebuie să le realizaţi este acesta – ceva ce un om înţelept mi-a spus cu mult timp în urmă. El mi-a zis: „Paul, cel mai bun prieten al tău este acela care îţi spune tot adevărul!”
În America am devenit atât de sensibili încât nimeni nu ne poate mustra. Nimeni nu ne poate spune că greşim. Iar lucrătorii ca şi liderii au căzut în această minciună. Nu vrem să jignim. Vrem să fim căutători prietenoşi...
Ceea ce trebuie să realizaţi este faptul că există un singur căutător, iar Numele Lui este Dumnezeu, şi că dacă vrei să fii prietenos cu cineva din biserica ta, trebuie să fii prietenos cu Dumnezeu. Şi trebuie să fii mai preocupat de gloria lui Dumnezeu decât de atitudinile oamenilor. Dar de asemenea trebuie să realizaţi că persoana care vă iubeşte cel mai mult este persoana care vă va spune tot adevărul.
Una din mărcile distinctive ale unui fals profet este că întotdeauna îţi va spune ceea ce vrei tu să auzi. El niciodată nu va ploua la parada ta. (Nu-ţi va spune niciodată ceva care să nu-ţi convină.) Te va face să baţi din palme. Te va face să ţopăi. Te va ameţi. Te va menţine într-o continuă distracţie şi-ţi va prezenta un creştinism care va face ca biserica ta să pară un fel de spectacol... te va menţine atât de distrat încât să nu fii vreodată confruntat cu probleme esenţiale ca acestea: „Lucrează Dumnezeu în viaţa mea? Cresc eu în sfinţenie? Am fost cu adevărat născut din nou?”
Ascultaţi-mă! Dacă toată lumea din acest oraş crede că este mântuită - şi noi ştim că aceasta nu este adevărat luând în considerare Scriptura, pentru că Biblia spune că puţini vor intra - atunci cum ştii tu că tu eşti mântuit? Cum poţi şti cu siguranţă că ai fost salvat? Doar pentru că cineva ţi-a spus aşa? Doar pentru că te-ai rugat o rugăciune? Doar pentru că ai crezut?
Atunci dă-mi voie să-ţi pun o întrebare: „Cum ştii că ai crezut? Pentru că toată lumea spune că a crezut. De unde ştii că nu eşti exact ca ei?”
Ştii cum învaţă Biblia să ştii sigur că ai fost mântuit? Ştii cum ţi-ar fi spus teologia baptistă de până acum 50 de ani că poţi fi sigur că eşti mântuit?
Ei bine, ţi-ar fi spus că ştii că eşti mântuit pentru că viaţa ta este într-un proces de schimbare, iar stilul tău de viaţă este acela de a merge pe căile adevărului lui Dumnezeu. Iar atunci când păşeşti pe lângă aceste cărări prin neascultare, aşa cum facem toţi, Dumnezeu vine la tine, şi te aşează din nou pe cale.
Una dintre cele mai evidente dovezi ale unei naşteri din nou autentice este că Dumnezeu nu te va lăsa să vorbeşti aşa cum ar vrea firea ta să vorbească! Dumnezeu nu te va lăsa să te îmbraci aşa cum lumea şi biserica senzuală ţi-ar permite să te îmbraci! Dumnezeu nu-ţi va permite să te comporţi ca lumea, să miroşi ca lumea, să vorbeşti ca lumea, să asculţi aceleaşi lucruri ca şi lumea. Dumnezeu va face o diferenţă în viaţa ta!
Continuând cu versetul 16, El spune aici: „După roadele lor îi veţi cunoaşte.”
Cum vei recunoaşte un profet fals? Într-o aplicaţie mai largă a textului şi a Scripturii, cum vei recunoaşte un creştin autentic?
După roadele lor! După roadele lor, dragul meu prieten!
Uită-te la viaţa ta. Uită-te la cum mergi, la cum vorbeşti, la pasiunile inimii tale... Este şi Isus pe undeva pe acolo? Sau este El doar un accesoriu pe care îl adaugi vieţii tale? Este El ceva ce practici doar miercurea sau duminica? Reprezintă El ceva cu care eşti de acord la nivel mental? Este El doar un accesoriu sau este El chiar centrul vieţii tale?
Şi care este fructul pe care îl porţi? Arăţi ca lumea? Te porţi ca lumea? Ai şi experimentezi aceleaşi bucurii ca şi lumea? Poţi iubi păcatul şi te poţi desfăta în a păcătui? Poţi iubi rebeliunea şi te poţi desfăta în aceasta? Atunci nu Îl cunoşti pe Dumnezeu. „Îi veţi cunoaşte după roadele lor.”
Dumnezeu are puterea de a schimba roadele tale!
Să ne imaginăm pentru un moment că Isus predică acest pasaj, iar tu stai acolo şi asculţi.
El se uită la tine şi spune: „Ciulini, ciulini... Ăăă, găseşti ciulini în smochini?”
Iar tu Îi răspunzi: „Bineînţeles că nu, Isus. Adică, nu eşti Tu un agricultor sau un fermier... adică... eşti un tâmplar, dar toată lumea ştie, Isus, că nu găseşti spini în smochini.”
„Ei bine, atunci lasă-Mă să-ţi pun o altă întrebare: găseşti smochine - fructe bune – în mărăcini?”
„Păi nu Isus! Este absolut ridicol. Adică, nu vei găsi niciodată spini în smochini, şi nu vei găsi niciodată smochine în mărăcini, Isus. Ca să spui că aşa ceva ar fi posibil – oricine Îţi spune aşa ceva, Isus, poţi să ţi-l însemnezi... este fie nebun, fie un mincinos.”
Şi apoi Isus îţi răspunde: „Ei bine, atunci cu aceia care se numesc ucenici ai Mei şi poartă roadă rea, n-ar fi acelaşi lucru dacă aş spune despre ei fie că sunt mincinoşi, fie că şi-au ieşit din minţi, făcând astfel de declaraţii?”
Lăsaţi-mă să merg puţin mai departe. Să ne imaginăm că eu apar târziu şi alerg înspre platformă, aici sus, iar toţi liderii sunt supăraţi pe mine, şi îmi spun: „Frate Paul, nu apreciezi faptul că ţi se dă ocazia de a vorbi aici, şi apari aşa târziu?”
Iar eu le spun: „Fraţilor, trebuie să mă iertaţi.”
„Păi de ce?”
„Păi, eram pe autostradă şi conduceam, şi am vazut că am un cauciuc dezumflat, aşa că am ieşit să schimb cauciucul. În timp ce schimbam cauciucul mi-a căzut o piuliţă. N-am dat atenţie faptului că eram pe autostradă şi am alergat să prind repede piuliţa; imediat ce am prins-o în mijlocul autostrăzii, m-am ridicat şi la vreo 10 yarzi în faţa mea era un camion de vreo 30 de tone, care mergea cu vreo 120 mile/oră. A dat peste mine şi de asta am întârziat.”
Acum, ar fi numai două - ştiu că nimeni nu mai studiază logica - dar ar fi numai două concluzii logice. Una este ca sunt un mincinos, iar a doua este că sunt un nebun.
Veţi spune: „Frate Paul, este absolut absurd. Este imposibil, frate Paul să ai o asemenea întâlnire cu ceva atât de mare ca un asemenea camion şi să nu fii schimbat.”
Şi atunci întrebarea mea pentru voi este: Ce este mai mare? Un astfel de camion sau Dumnezeu?
Cum se face că atât de mulţi oameni astăzi, mărturisesc că au avut o întâlnire cu Isus Hristos, şi totuşi nu sunt schimbaţi pentru totdeauna?
Să vă dau câteva lucruri la care să vă gândiţi. Ştiţi că vă spun adevărul. De câte ori te-ai dus şi ţi-ai rededicat viaţa din nou, şi din nou, şi din nou?
De câte ori nu merg grupuri de tineri la întâlniri ca acestea şi nu fac angajamente, iar după ce revin în biserică durează cam o săptămână şi jumătate?
Şi totuşi, se spune: „O, a fost o mare lucrare a lui Dumnezeu.” Nu, nu a fost! Dacă nu durează, nu a fost o mare mişcare a lui Dumnezeu! A fost emoţie. A fost orice altceva, dar nu a fost o lucrare mare a lui Dumnezeu.
A lucrat Dumnezeu în viaţa ta? Lucrează El în viaţa ta?
Acum să mergem mai departe, la versetul 19: „Orice pom care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc. Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.”
Uitaţi-vă la asta. Trebuie să înţelegeţi ceva cu privire la literatura evreiască. Când tu şi cu mine vrem să accentuăm ceva, ştii cum facem? Ridicăm vocea. Dacă scriem, scriem cu bold sau cu litere de tipar. Dar pentru un evreu, este diferit. Când el vrea să accentueze ceva, el repetă şi repetă. De aceea găsiţi acele paralelisme în cartea Proverbelor: „Cel rău nu va locui ţara. Cel rău va fi distrus!” Autorul spune de fapt acelaşi lucru, dar în alt mod pentru a da mai multă greutate. Este exact ce face Isus aici, din nou şi din nou: „După roadele lor îi veţi cunoaşte! După roadele lor îi veţi cunoaşte! Îi veţi cunoaşte după calea pe care merg! După roadele lor îi veţi cunoaşte! După roadele lor îi veţi cunoaşte!” Iar El spune: „Oricine nu face roadă bună va fi tăiat şi aruncat în foc.”
Despre ce vorbeşte El? Dragul meu prieten, El vorbeşte despre judecata Dumnezeului cel Atotputernic care va cădea într-o zi peste lume, care va cădea într-o zi, posibil, chiar peste tine.
O, dragă prietene, eu nu pot privi în inima ta. Eu sunt aşa de uşor de înşelat de propria mea inimă; dar este Unul care nu poate fi înşelat. Este Unul care nu este înşelat, şi care nu poate fi înşelat de o cultură creştină contemporară. El ştie!
„După roadele lor îi veţi cunoaşte!”
Şi merge mai departe şi spune urmaătoarele, în versetul 21: „nu orişicine-Mi zice va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.”
Ştii cât valorează declaraţiile (mărturisirile) tale pentru Isus Hristos? Absolut nimic! Da! Ai citit pasajul acesta? Studiază-l! Nu oricine vine la Mine şi zice „Doamne, Doamne!”, adică nu oricine declară (mărturiseşte) „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor!”
Sunt mulţi oameni care vor mărturisi „Doamne, Doamne!”, dar care nu vor intra în Împărăţia cerurilor. Dragul meu copil preţios, eşti tu unul dintre aceştia? - „Doamne, Doamne!”
Să revenim la literatura evreiască. Omul acesta spune „Doamne, Doamne!” El nu spune „Doamne!” Ce înseamnă aceasta? Omul care face mărturisirea aceasta nu este unul care dintr-o dată s-a hotărât: „Este ziua judecăţii, aşa că ar fi bine să-L mărturisesc pe El ca Domn.” Este vorba despre o persoană care în mod energic spune altora că Isus Hristos este Domnul. El merge din loc în loc spunând: „Domnul!” El dansează în faţă în timp ce muzicienii cântă, spunând: „Domnul!” El cântă acest cântec: „Domnul!” Dar Isus îi spune: „Depărtează-te de la Mine! Niciodată nu te-am cunoscut!”
Ştiţi că Billy Graham este unul dintre oamenii cei mai drăguţi şi iubitori; totuşi, el a spus că crede că marea majoritate a oamenilor care frecventează biserici ce cred Biblia sunt pierduţi. El a mai spus că ar fi fericit dacă măcar 5% din cei care au făcut mărturisiri de credinţă în campaniile sale, ar fi mântuiţi.
Când eram în Nigeria... am fost acolo anul trecut pentru a vizita o mamă al cărei fiu a fost în biserica noastră. A fost martirizat de către musulmani. În nordul Nigeriei, când cineva mărturiseşte credinţa în Isus Hristos poţi să afli în general dacă este o mărturisire adevărată. De ce? Pentru că acei oameni s-ar putea să moară din cauza acelei mărturii.
Dar în America?
O, examinaţi puţin costul. Gândiţi-vă! Examinaţi-vă viaţa în lumina Scripturii. Îl cunoşti pe Domnul? Îl cunoşti pe Domnul? Pentru că nu toţi cei care Îi spun: „Doamne, Doamne!” vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu.
Ce spune acolo? Uitaţi ce spune: „nu orişicine-Mi zice <> va intra în Împărăţia cerurilor,ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.”
Care este semnul că cineva a devenit un creştin autentic? Îmi doresc să fie posibil ca noi să începem din nou să predicăm aceasta.Ce s-a întâmplat cu teologia noastra? Ce s-a întâmplat cu doctrina noastră? Ce s-a întâmplat cu învăţătura noastră? S-a dus pe apa Sâmbetei! Nimeni nu mai vrea să studieze doctrină! Ei vor doar să asculte nişte cântece şi să citească pe spatele tricourilor creştine.
Ce s-a întâmplat cu adevărul?
Adevărul îţi spune aceasta: proba, modul în care poţi avea siguranţa că eşti un creştin autentic, născut din nou – este că tu faci, ca un stil de viaţă, voia Tatălui.
Şi tu vei spune: „O, vorbeşti deja despre lucrări.”
Nu, nu vorbesc despre aşa ceva. Vorbesc despre dovezi ale credinţei, şi e ceva de genul acesta: mărturisirea ta de credinţă nu este o dovadă că ai fost născut din nou, pentru că toată lumea, din întreaga ţară mărturiseşte credinţă în Isus Hristos. Statisticile Barnard spun că 65-70% din americani, sunt creştini născuţi din nou, mântuiţi. Aproape cea mai lipsită de Dumnezeu ţară de pa faţa pământului. Omorân aproape 4000 de copii pe zi, dar, binecuvântat fie Domnul, 70% dintre noi suntem născuţi din nou.
Cum ştii tu că credinţa pe care o ai nu este falsă? Un stil de viaţă care este preocupat cu a face voia Tatălui, care practică voia Tatălui, iar atunci când nu asculţi de această voie, Duhul Sfânt vine şi te mustră fie personal, prin Cuvântul scris al lui Dumnezeu, fie printr-un frate sau printr-o soră în Hristos; astfel, Dumnezeu te aşează din nou pe cale. Dacă eşti un creştin autentic, nu-I vei putea scăpa.
Să vă dau un exemplu. Dacă eu aş fi păstorul vostru, iar tu ai avea să zicem, 14 ani; iar eu m-aş întoarce de la predică pe la ora 13.00 şi te-aş vedea stând în parc sau la colţ de stradă cu o bandă de huligani, făcând lucruri pe care nu ar trebui să le faci; ei bine, dacă ai fi membru al bisericii mele ţi-aş spune: „Treci în maşină!” Te-aş duce acasă la tatăl tău şi n-aş fi mânios pe tine. Aş fi mânios pe tatăl tău şi i-aş spune: „Domnule,v-aţi abandonat copilul dacă îi permiteţi să se găsească în astfel de circumstanţe.”
Vreau să ştii că Dumnezeu nu este un astfel de tată, care să-şi părăsească copiii.
Dacă te poţi juca în păcat, dacă poţi iubi lumea şi lucrurile lumii, dacă poţi mereu să fii implicat în lume şi în lucrurile ei, dacă eroii tăi sunt oameni lumeşti, dacă vrei să arăţi ca ei şi să te porţi ca ei, dacă practici aceleaşi lucruri pe care şi ei le practică, o prietenul meu drag, ascultă vocea mea! Este o mare probabilitate ca tu să nu-L cunoşti pe Dumnezeu, şi să nu Îi aparţii.
Ajungem acum la o încheiere; versetul 22: „Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: <> Atunci le voi spune curat: <>”
Voi spuneţi că cel mai important lucru de pe faţa Pământului este să Îl cunoşti pe Isus Hristos. Asta nu e adevărat!Cel mai important lucru de pe faţa Pământului e ca Isus Hristos să te cunoască pe tine.
Nu voi reuşi să intru în Casa Albă mâine doar pentru că mă voi duce la poartă şi voi spune tuturor că Îl cunosc pe George Bush; dar mă vor lăsa să intru dacă George Bush va ieşi afară şi va spune „Eu îl cunosc pe Paul Washer.” Tu poţi mărturisi că Îl cunoşti pe Isus, dar întrebarea mea pentru tine... Îl cunoşti tu pe Isus? Te cunoaşte Isus pe tine?
Priviţi cum este descris aici omul cel pierdut:
„Depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.”
În greacă, „anomia” – este alcătuit din particula negativă „a” şi cuvântul „nomos” (înseamnă „lege”) Ar însemna „fără lege.” Şi chiar la asta se referă. Să vă dau o traducere mai clară a acestui text: „depărtaţi-vă de la mine...” - ascultaţi-mă... dacă aş putea veni acolo printre voi să vă îmbrăţişez în timp ce vă spun asta, aş face-o; ascultaţi-mă! - El spune: „Depărtaţi-vă de la Mine aceia dintre voi care pretindeţi să fiţi ucenicii Mei, care Mă mărturisiţi ca Domn, şi care totuşi trăiţi ca şi cum Eu nu v-aş fi dat vreodată o lege de care să ascultaţi.”
Cu aceste cuvinte, tocmai am descris marea majoritate a creştinismului nord-american. Dacă cineva începe să vorbească despre lege, dacă cineva începe să vorbească despre principiile biblice cu privire la ce ar trebui să facem şi ce nu ar trebui să facem, cu privire la cum ar trebui să trăim, şi cum ar trebui să nu trăim, atunci toată lumea începe să strige: „Legalist!”
Dar Isus a spus:
„Depărtaţi-vă de la Mine voi toţi care trăiţi ca şi cum Eu nu v-aş fi dat niciodată o lege!”
În creştinismul american de astăzi se intră pe poarta cea strâmtă. Slavă Domnului. Trăieşte ca restul lumii şi este ok!( dar traiesti pe autostrada sau bulevardul pacatelor). Eşti doar un creştin firesc. Poate într-o zi te vei întoarce...
Ştiţi ce se întâmplă din cauza evanghelizării noastre greşite? Avem catralioane de copii mântuiţi în scolile biblice de vacanţă. Aceştia, când ajung la 15 ani intră în lume şi marea majoritate trăieşte ca nişte demoni. Iar apoi, când ajung în jur de 30 de ani, se întorc şi îşi rededică viaţa. De fapt, abia atunci sunt mântuiţi, pentru că oameni buni, este mai mult decât a spune cuiva că este mântuit datorită faptului că a recunoscut că Isus este Domnul. Satan recunoaşte că Isus este Domn.
Este viaţa ta într-un proces de schimbare?
Ştiţi ce este pasajul acesta în...- vedeţi? este important să studiezi teologia, şi este important să studiezi istoria - interpretarea contemporană a acestui pasaj despre stâncă şi despre nisip, este practic, cam aşa: dacă eşti creştin, trebuie să îţi construieşti viaţa pe stâncă, pentru că dacă îţi vei construi viaţa pe nisip vei fi un creştin nefericit şi viaţa ta nu va merge aşa cum trebuie. Dar nu asta este ceea ce învaţă Isus aici, iar istoria mă susţine în afirmaţia asta. De fapt, niciodată nu a fost interpretat aşa acest text.
Ştiţi care este de fapt interpretarea? Este cam aşa:
Există două căi. Este o cale strâmtă şi o cale largă. Tu pe care te găseşti?
Există două tipuri de pomi. Este un pom bun, care face roadă bună, şi care merge la cer. Este un pom rău, şi ştii că e rău pentru că face roadă rea, şi duce la Iad. Va fi tăiat şi aruncat în foc.
Sunt unii care mărturisesc că Isus este Domnul şi fac voia Tatălui care este în ceruri, şi sunt unii care mărturisesc că Isus este Domnul dar nu fac voia Tatălui care este în ceruri, şi merg în Iad – nu datorită lipsei de lucrări făcute pt El, ci datorită lipsei de credinţă demonstrată prin lipsa lucrărilor.
Apoi continuă. El nu vorbeşte despre doi creştini care îşi construiesc casa pe două temelii diferite. Nu. Este vorba despre un om mântuit şi un om pierdut.
Omul pierdut, aude Cuvântul lui Dumnezeu predicat, dar nu pune nici o temelie. Nu poţi vedea în nici un fel în viaţa lui cum Cuvântul lui Dumnezeu formează, construieşte şi susţine viaţa lui. Viaţa lui nu este – câţi oameni din Convenţia Baptistă de Sud, indiferent de numere, indiferent de ceea ce spunem, dacă ar fi să luăm pur şi simplu pasajul ăsta şi să comparăm oamenii cu ce scrie în el, şi să spunem: „Îţi construieşti căsnicia pe Cuvântul lui Dumnezeu? Îţi creşti copiii bazat pe Cuvântul lui Dumnezeu? Îţi organizezi partea financiară după Cuvântul lui Dumnezeu? Trăieşti separându-te de lucrurile lumii acesteia, bazat pe Cuvântul lui Dumnezeu?” Câţi ar putea răspunde afirmativ la toate aceste întrebări?
„Nu! Nimic din toate astea! Dar eu Îl mărturisesc pe Isus! El este Mântuitorul meu! Învăţătorul meu de şcoală duminicală mi-a spus aşa.”
O, ştiu - după cum zicea Leonard Ravenhill, o cunoştinţă de-a mea; înainte de a trece dincolo, obişnuia să spună: „am predicat în multe biserici baptiste odată.”
Am predicat în multe locuri ca acesta odată. Aş fi putut veni azi, aici, cu un vocabular care v-ar fi uluit şi aş fi putut să vă predic lucruri care să vă înalţe şi să vă facă să plutiţi prin cameră.V-aş fi putut spune poveşti care v-ar fi făcut să râdeţi şi poveşti cu câini şi bunicuţe care v-ar fi făcut să plângeţi. Dar vă iubesc prea mult ca să vă fac aşa ceva...
Ştiu, ştiu pentru că Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat, că sunt oameni care se cred că sunt mântuiţi, dar nu sunt! Nu sunt!
Ştiu că sunt unii dintre voi care se uită în jur şi gândesc cam aşa: „Ei bine, eu sunt mântuit. Adică, uite, arăt exact ca toţi ceilalţi din grupul de tineri din care fac parte.” Dar ce te face să crezi că grupul din care faci parte este mântuit? Sau spui: „Păi eu sunt exact ca părinţii mei” sau „sunt exact ca adulţii din biserica mea, sau ca diaconii, sau ca pastorul.” Dar ce contează toate acestea? Tu nu vei fi judecat în comformitate cu acestea în ziua venirii Lui.
Întrebarea mea pentru tine, dragul meu, întrebarea mea pentru tine, copilaşule – adică... aţi putea fi copiii mei! Şi mă rog ca într-o zi, când băieţelul meu va creşte să existe un predicator care să stea înaintea lui şi să îi spună:
„Ajunge cu toate acestea!”
Să mergem mai departe. Ce spune Cuvântul lui Dumnezeu?
Cum stă viaţa ta înaintea acelui foc mistuitor care este sfinţenia lui Dumnezeu din acea zi finală?
Draga mea fetiţă preţioasă, dragul meu tânăr preţios, în acea zi finală, mărturisirea ta va fi adevărată? Eşti mântuit?
Eu nu vorbesc despre: „Păi cred că sunt mântuit.” Pentru că ştiţi, există o cale care pare bună în ochii omului, dar la urmă duce la moarte.
„Păi, în adâncul inimii mele simt că sunt mântuit.” Atunci să-ţi pun o întrebare. Ai citit vreodată că „inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea”?
N-ar trebui tu să mergi la mărturia Scripturii?
„Păi ştiu că sunt mântuit pentru că mama, tata, pastorul, toţi mi-au spus că am fost mântuit.”
Atunci îţi spun asta: ce te învaţă Cuvântul lui Dumnezeu?
Vorbim aşa de mult despre a fi un creştin radical. Creştinii radicali nu sunt oameni care se grăbesc la concerte. Creştinii radicali nu sunt oameni care poartă tricouri creştine. Creştinii radicali sunt aceia care poartă roada Duhului Sfânt.
Toţi vor să vorbească despre profeţi, dar nimeni nu vrea să asculte unul.
Vorbesc despre creştinism.
Mi-am petrecut viaţa în jungle. Mi-am petrecut viaţa îngheţând în munţii Anzi. Am văzut oameni murind. Un băieţel, Andrew Myrnan... musulmanii l-au împuşcat de cinci ori în stomac şi l-au lăsat pe o margine de drum doar pentru că a strigat: „Mi-este aşa de frică, dar nu Îl pot nega pe Isus Hristos. Vă rog să nu mă omorâţi, dar nu Îl voi nega.” Şi a murit într-o baltă de sânge.
Iat tu vorbeşti despre a fi un creştin radical pentru că porţi un tricou, pentru că mergi la o conferinţă???
Eu vorbesc despre sfinţenie! Vorbesc despre evlavie. Îmi doresc - ştiţi cât de mult ar putea lucra Dumnezeu în acest loc dacă toţi de aici ar fi convinşi, dacă eu însumi aş fi convins de prezenţa Duhului Sfânt? Am cădea cu faţa la pământ şi am plânge pentru că ne uităm la lucruri pe care Dumnezeu le urăşte; pentru că purtăm lucruri pe care Dumnezeu le urăşte, pentru că ne comportăm ca lumea, arătăm ca lumea, mirosim ca lumea, pentru că facem toate acele lucruri pe care nu ne dăm seama că le facem, pentru că nu cunoaştem Cuvântul lui Dumnezeu. Şi asta se întâmplă pentru că, deşi, ca denominaţie pretindem ca Scriptura este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu, practic tot ce avem sunt ilustraţii, povestiri şi mici romane ciudate.
O, de ar străluci Dumnezeu peste locul acesta!
De ne-am întoarce de la păcatul nostru, de am renunţa la lucrurile care nu-i plac lui Dumnezeu, şi apoi, de am alerga la El şi ne-am desfăta în El şi L-am iubi...
O, de ar ridica Dumnezeu misionari!
Eu nu vă doresc aceleaşi lucruri pe care părinţii voştri le vor pentru voi. Ei vor pentru voi siguranţă, asigurări şi case drăguţe. Ei vor pentru voi maşini şi respect.
Eu vreau pentru voi acelaşi lucru pe care îl doresc pentru fiul meu... Ca într-o zi să ia un stindard, un stindard al lui Isus Hristos, pe care să-l înfigă pe un deal pe care nimeni nu a mai infipt un stindard înainte, şi să strige: „ISUS HRISTOS ESTE DOMNUL!”, şi asta chiar dacă l-ar costa viaţa pe fiul meu! O, dacă atunci când va avea 18 ani va veni la mine şi-mi va spune acelaşi lucru pe care l-am spus eu când eram tânăr: „Eu plec în munţi. Eu plec în junglă.” Iar ei mi-au spus: „Nu poţi merge acolo. Eşti nebun! Este război! Vei muri!”
„Voi merge!”
Când acel băiat îşi va pune rucsacul mă voi ruga pentru el, şi voi spune: „Du-te! Du-te! Dumnezeu să fie cu tine. Şi dacă vei muri, fiul meu, te voi vedea acolo, şi-ţi voi cinsti moartea!”
O, Dumnezeule! Să ne rugăm, să ne rugăm!
„O, Doamne! Nu-mi pasă de reputaţie! Nu-mi pasă ce cred oamenii! Vreau ca Tu să fii onorat! Vreau ca aceşti tineri să fie mântuiţi! Vreau ca aceia care sunt mântuiţi să nu mai privească în jur la un creştinism cultural pe care Tu îl urăşti şi pe care-l vei vărsa din gura Ta. Vreau ca ei să se uite la Cuvântul lui Dumnezeu şi să spună: <<Îl voi urma pe Isus!>>
O, Doamne, mă rog pentru lucrătorii de tineret şi pentru pastori, şi mă rog ca Tu să îi umpli cu un duh de înţelepciune, de dragoste, de îndrăzneală şi discernământ.
Şi, dragă Doamne, cu orice preţ, Te rog să ridici misionari!
Nu mă pot abţine când mă uit la copiii aceştia, să nu mă gândesc la băieţelul meu. O, Doamne! Fie ca Tu să-l mântuieşti pe Ian, fie ca Tu să îl creşti şi să îl trimiţi în cea mai rea zonă a luptei!
O, Doamne! Ridică misionari de aici. Ridică misionari! Ridică predicatori şi pastori şi căutători şi evanghelişti care să cunoască Cuvântul lui Dumnezeu.
O, Doamne, lucrează în locul acesta! Te rog, lucrează în locul acesta, dragă Doamne! Te rog! Te rog! Te rog! Te rog!”
Acum, când toate capetele sunt plecate, este cineva aici, în această seară, care să spună: „Frate Paul, am trăit o minciună! Pretind că sunt creştin dar iubesc lumea, arăt ca ea şi miros ca ea, şi mă urăsc pentru asta... Şi frate Paul, m-am săturat de creştinismul ăsta pe care îl trăiesc. M-am săturat de el! Vreau să fiu mântuit! Vreau să fiu mântuit!”
Vreau să vă ridicaţi!
„Frate Paul, vreau să fiu mântuit!”
Amin! Mai este cineva? Amin! Amin!
În câteva momente vom avea o invitaţie. Aceia dintre voi care v-aţi ridicat – voi coborî de aici şi vreau să mă întâlnesc cu voi. Puteţi să vă aşezaţi. Mulţumesc!
Acum vreau să vorbesc cu aceia dintre voi care pretindeţi că sunteţi creştini!
Îl onorează viaţa ta pe Isus Hristos? Te uiţi tu în Cuvânt ca să vezi cum ar trebui să trăieşti?
Mă rog cu toată inima mea – singurul lucru care va salva biserica din America... Sunt numai două posibilităţi! Una este o reformare totală în predicarea noastră, şi în studierea Cuvântului lui Dumnezeu, iar cealaltă este o persecuţie feroce şi înspăimântătoare!
Ăsta este singurul lucru care va salva biserica din America!
O, mă rog, mă rog să vă întoarceţi la Cuvânt! Mă rog... – ascultă-mă tinere!
Trebuie să ştii! Ai nevoie să spui:
„Ok, cum ar trebui să trăiesc înaintea părinţilor mei?”
Mergi la Cuvântul lui Dumnezeu, află şi ascultă!
„Cum ar trebui să vorbesc? Ce ar trebui să ascult?”
Adu fiecare gând, cuvânt şi faptă la ascultare de Isus Hristos!
Acum nu vă voi cere să vă ridicaţi pentru că sunt sătul de oameni care vin în faţă şi fac acele angajamente care durează două minute! Nu sunt aici ca să pot scrie în revista mea că o grămadă dintre voi au venit în faţă. Vreau să mergeţi acasă, şi vreau să trăiţi pentru Isus Hristos cu toată inima voastră.
Dar dacă ai nevoie de sfătuire, dacă spui: „Frate Paul, vreau, vreau să trăiesc pentru Isus Hristos! Dar nu ştiu cum, nu ştiu cum!”, într-un minut vom face o invitaţie, şi vreau să veniţi în faţă, nu ca să faceţi un angajament.
Vrei să faci un angajament atunci fă acel angajament chiar acolo unde stai! Dacă simţi nevoia să spui cuiva, mergi şi spune pastorului tău, lucrătorului tău de tineret... Şi ştii ce? Vom vedea dacă acest angajament durează. Ştii cum vom şti? Pentru că dacă durează, vom şti că a fost de la Dumnezeu!
Să vă spun ceva. Pentru toată lumea care este acum aici, vreau să vă spun ceva. Dacă ai luat o decizie de a-L urma pe Isus Hristos, dacă te-ai hotărât să fii mântuit în ultimele zile, vreau să-ţi spun ceva. Dacă a fost ceva autentic, va dura! Dacă după câteva săptămâni te duci înapoi în lume, trăieşti ca lumea, te porţi ca lumea, vreau să ştii că nu ai rămas cu nimic din week-end-ul acesta. Te-ai ales cu emoţie, asta-i tot. Dar dacă chiar ai primit ceva de la Domnu, îţi spun că va dura. Şi chiar dacă vei încerca să fugi nu vei putea. Nu vei putea!
O, vă iubesc atât de mult! Vă iubesc atât de mult! Aş vrea ca toţi să ne ridicăm. Dacă ai nevoie de sfătuire pentru o decizie pe care ai luat-o, dar care nu este clară, vreau să vii în faţă. Voi coborî chiar aici. Aceia dintre voi care s-au ridicat - sunt mulţi dintre voi acolo care spun „am nevoie să-L cunosc pe Isus Hristos!” – vreau să veniţi aici în faţă, şi vreau să vă cunosc, şi vreau să merg în spate cu voi şi cu alţi consilieri, şi vreau să stau de vorbă cu voi. Şi vreau să vă spun ceva, nu ceva de cinci sau zece minute. Dacă este nevoie să vorbim toată noaptea, vom rămâne. Aceasta este atitudinea fiecărui consilier de aici. Vom sta toată noaptea dacă este nevoie. Toată noaptea. Dumnezeu vă iubeşte! Dumnezeu vă iubeşte!
Aş vrea să mă rog pentru voi.
"Dragă Doamne, Te rog! Doamne, a fost atâta mişcare! Aseară, Doamne, nu ştiu cât din mişcarea asta a fost reală, dar ştiu că am văzut oameni, aseară, plângând. Am vazut oameni care încercau să facă angajamente, şi cred că mare parte din ce s-a întâmplat aseara a fost din cauza Ta. Am văzut în dimineaţa aceasta un tânăr predicând, Tată, dându-şi mărturia, şi am văzut o lucrare reală a Duhului Sfânt. Nu ştiu câte din decizii au fost reale, dar ştiu că se întâmplă lucruri reale. Mă rog chiar acum, Tată..., nu ştiu cât din lucrarea asta va fi real... Numai timpul şi eternitatea ne va arăta aceasta. Dar, o, Doamne, Te rog, Te rog să lucrezi! În Numele lui Isus.
Amin!"
Alte predici cu Paul Washer
