vineri, 14 martie 2008

Procesiunea Ecumenica "Calea Crucii" -Sibiu 14.03.2008






















În data de 14 martie 2008 se va desfăşura în Sibiu procesiunea cu titlul "Calea Crucii - pentru tineret". O cruce din iconografia romană va fi purtată prin oraş de tineri aparţinând mai multor confesiuni creştine între diversele lăcaşuri de cult, în sunetele imnurilor creştine.

În fiecare Biserică în care se va face câte un popas se vor desfăşura programe religioase, specifice diferitelor rânduieli ale comunităţilor religioase respective.

Procesiunea, ritualul vechi romanic, va incepe avand locatia Biserica Baptista Betania- Sibiu , incepand cu orele 19,avand binenteles si acceptul pastorului Radu Campean.

Scurt istoric al simbolismului si ritualului :

Odată cu pacea lui Constantin (313), nenumăraţi creştini au ţinut să fie în Ierusalim, în fiecare an, în Săptămâna Patimilor lui Christos şi să refacă drumul pe care Acesta l-a parcurs în zilele de dinaintea morţii Sale. În acest fel, ei doreau să retrăiască evenimentul, să se identifice cu Isus şi, prin acest gest, să-I mulţumească.

Franciscanii au imaginat şi au răspândit, în secolele XIV şi XV, devoţiunea Căii Crucii. Păzitori şi protectori ai locurilor sfinte încă din secolul al XIV-lea, în virtutea unui acord încheiat cu turcii, ei conduceau în Ierusalim exerciţiile spirituale ale pelerinilor, pe Via Dolorosa, urmată de Christos, de la Tribunalul lui Pilat, din partea cea mai de jos a oraşului, până pe Golgota (Calvarul), cea mai înaltă parte a sa. Franciscanii au avut ideea de a adapta această formă de meditaţie asupra Patimilor, cadrului obişnuit al majorităţii credincioşilor, pentru a permite celor săraci şi celor care nu puteau să ajungă pe Pământul Sfânt, să realizeze acelaşi drum ca şi pelerinii. În acest scop, ei au aranjat, în aer liber sau în biserici, serii de evocări (tablouri, statui, cruci...) cu scene marcând itinerarul lui Christos ce ajunge până pe Calvar. Ei, împreună cu credincioşii se rugau şi meditau la fiecare dintre aceste etape sau Staţiuni. Numărul acestora (al staţiunilor) a variat până în secolul al XVIII-lea, când a fost fixat la un număr de 14 de către Papa Clemente XII şi Papa Benedict XIV, care, în general, au dat Căii Crucii caracterul pe care i-l cunoaştem astăzi. Din 1958, odată cu construirea unei Căi a Crucii la Lourdes, s-a răspândit obiceiul de a încheia acest mic pelerinaj "cu Maria, în speranţa învierii lui Christos".

O Cale a Crucii pentru zilele noastre

Începând cu 1981, creştinii din Châlon-sur-Marne coboară în stradă pentru a celebra Vinerea Mare. Seara, ei se adună pentru o procesiune tăcută în care, în urma unei cruci mari din lemn, merg de-a lungul străzilor din oraş, până la catedrală, cu staţiuni în trei biserici din centrul oraşului, la distanţă de zece minute una de alta. În fiecare dintre bisericile-staţiune se desfăşoară o parte a Slujbei din Vinerea Mare însoţită de mărturii, aduse de participanţi, asupra unor fapte din zilele noastre puse în relaţie cu suferinţele lui Christos. Această Slujbă religioasă, în strânsă legătură cu prezentul, atrage sute de persoane, care nu ezită să mărturisească o credinţă care îşi are rădăcinile în evenimentele celebrate în această zi. Pe de altă parte, această reuniune este ocazia - pentru creştinii diferitelor parohii, fiecare cu caracteristicile şi orientările proprii - de a celebra ceea ce pe toţi îi uneşte.

-----------------------------------------------------------------------------------





Biblia nu precizeaza sa marsaluim cu cruci dupa noi, sa facem procesiuni in cinstea Mantuitorului.
Domnul ISUS CHRISTOS cu autoritatea cuvantului Sau a indemnat la purtarea acestei cruci, la lepadare de sine, la propovaduirea crucii.

"Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie ( un scandal)( nu detinerea de obiecte de inchinare sau de cult) pentru cei ce sunt pe calea pierzării: dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu." 1 corinteni 1:18

2 Corinteni 6:14-15. “Să nu intraţi în tovărăşie cu cei care nu-L iubesc pe Domnul, căci ce au oamenii lui Dumnezeu în comun cu oamenii păcatului? Cum poate convieţui lumina cu întunericul? Şi ce armonie poate exista între Cristos şi Diavolul? Cum se poate întovărăşi un credincios cu un necredincios?”

1 Corinteni 6:14: "Nu va înjugati la un jug nepotrivit cu cei necredinciosi."


PROCESIÚNE, procesiuni, s.f. 1. Şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine în aceeaşi direcţie şi cu acelaşi scop; cortegiu, convoi; alai. 2. Ceremonie religioasă în timpul căreia credincioşii merg în convoi, purtând diferite obiecte de cult, cântând imnuri religioase sau rostind rugăciuni, pentru a mulţumi sau a cere ajutorul divinităţii într-o anumită împrejurare. [Pr.: -si-u-. – Var.: (înv.) procésie s.f.] – Din fr. procession, lat. processio, -onis.

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică