Mă intreb oare cum arată PROFILUL OMULUI DE SUCCES EVANGHELIC cerut azi de liderii
eclesiali ? Sau pe ce bază,criterii, calităti se aleg astăzi noii slujitori?
Cineva
spunea că un lider slab se înconjoară cu oameni slabi, uşor de manipulat şi
controlat.
Observăm
că cei mai promovaţi în orice sistem fie el social, bisericesc sunt genul de
persoane "Yes-man".
Adevaratii lideri doresc să aibă în preajma lor oameni care
să îi provoace, care să rostească adevărul şi să fie ei însisi. Lucrul cel mai
trist cu privire la genul de oameni care spun intotdeauna "Da,şefu" este că ei nu intra la început în organizaţie sau sistem împreuna cu tipologia lor de Yes-man, aceasta
o maschează bine,până se văd cu sacii in căruţă.
Adevaratii lideri preferă să aibă în apropierea lor oameni reali şi care sunt dispuşi să spună adevărul
chiar cu riscul pierderii locului lor de muncă.
Acuma nu spun să fi înconjurat de persoane gen "gigi-contra", oameni care mereu pun beţe în roate sau pun piedică viziunii tale ci ma refer aici la cei care se comporta precum nişte vasali speriaţi.
Însă realitatea ne demonstrează că se cauta altfel de oameni, si anume:
Cei
care nu au coloană vertebrală ci sunt supuşi oricăror mofturi şi capricii ale
conducătorilor lor.
Omul
de succes evanghelic este descurcăreţul nemaipomenit si meseriaşul uns cu toate alifiile,
specialişti care cred că au răspunsuri la toate întrebările.Sunt genul de indivizi care nu se mai opresc din rânjet :D şi au cuvinte dulci sau mieroase. Sunt de mare preţ şi căutare oamenii de plastilină (care sunt modelaţi după calapodul liderului) care nu pun nici o întrebare incomodă sau
dificilă cu privire la procedurile din sistem, care nu gândesc şi nu îşi
exercită discernământul, care nu-şi spun părerea deschis şi direct şi sunt doar
executanţi ce răspund pe baza impulsurilor sau impunerii. (E inţelept să nu lucraţi cu oameni care impun sau acţionează pe bază de impulsuri).
Sunt
promovaţi cuminţeii şi băieţeii de treabă, care nu produc nici un deranj, nu
sunt incomozi sau ghimpi, ci diplomaţi,versaţi, oameni cu tact, dar aceştia aduc cu ei
un "cal troian",o cutie a pandorei, o personalitate ştearsă, cameleonică care se mulează instant
după dorinţele şi pretenţile liderilor.
Astfel
de gentlemeni rafinaţi şi stilati sunt cei mai periculosi însă reusesc prin
intrarea pe sub pielea liderilor, flauşare, linguşire, periaj, să faci lobby pe
lângă ei, să ii lauzi şi să ii vorbesti numai de bine şi devi candidatul ideal.
Astăzi însă plasăm în posturi de
conducere, posturi de învăţătură oameni care au charismă, daruri, talente dar
nu verificăm înainte şi dacă au un caracter christic. Si pentru ca nu suntem destul de atenti scapam greu apoi de ei.
Azi oamenii, bisericile şi
instituţiile aleg pe baza aparenţelor, calea cea mai convenabilă Scriptura numeşte ceea ce
izbeşte ochiul.
Paguba societăţii şi a spaţiului
evanghelic este că alege să selecteze şi să recruteze în lucrare (să promoveze)
slujitori - care mai degrabă prezintă câteva daruri strălucitoare, oratorice, o
personalitate exuberantă, jonglează cu anumite cunoştinţe teologice,bun
organizator, excelent manager în detrimentul unei purtări integre.
Azi promovăm talente şi construim şcene pentru performeri spirituali- care ameţesc masele de oameni în loc să investim în oamenii cu caracter.
Am auzit recent într-o predică despre criteriul de angajare pentru un contabil. Primul candidat trebuia să răspundă la o întrebare simplă, cât fac 2 x 2, răspunsul candidatului a fost 4. Firma l-a respins. Procesul interviurilor a durat până la al 4 candidat care la întrebarea cât fac 2 x 2 răspunsul a fost: "Cât doriţi d-voastră să fie".
Şi binenteles a fost angajat.
Prefer
să am de-a face în viaţă cu un om intransigent, brut, barbar care este
câteodată necivilizat dar scoate la iveală adevărata lui identitate decât să mă înconjor cu prieteni falşi care mereu sunt în acord cu mine şi nu îmi pun niciodată întrebări cu privire la starea mea spirituală.
Timpul şi Dumnezeu însă va arăta că astfel de oameni se vor descalifica singuri, pentru că oamenii care poarta cu ei aceste caracteristici (cameleonismul, pragmatismul, flater-ismul) se vor ucide singuri cu propria răutate.
In încheiere mă gândesc la Galateni 6:7 "Nu vă înşelaţi: Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit."Ce seamănă omul, aceea va şi secera". Vom putea cunoaşte astfel de profile cu uşurătate după roade, acţiuni, rezultate.