De ce ne temem pentru tinerii nostri ? - Josh McDowell

Asculta mesajul prin click pe imagine.


Mi-au placut 6 carti ale acestui autor crestin, "Secretul Artei de a iubi","El a umblat printre noi", "In cautarea certitudinii", "Mai mult decat un simplu tamplar", "Marturii care cer un verdict" si "Relatie prin Cuvant."

Cine este Josh McDowell? Informatii de pe Wikipedia

Josh McDowell spune despre sine:"Am fost un sceptic pana am inceput sa studiez serios ceea ce afirma despre sine Iisus Christos. In facultate am intalnit cativa colegi care m-au provocat sa studiez indeaproape credinta crestina.

Am raspuns provocarii, sigur ca voi putea dovedi crestinismul ca fiind fals, o religie bazata pe povesti frumoase care nu pot rezista confruntarii cu adevarul.

Dar cercetand in profunzime crestinismul, am fost socat. Am gasit fapte, nu fictiune. Am gasit atatea dovezi incat n-am putut ajunge decat la o singura concluzie, aceea ce Iisus Christos este Fiul lui Dumnezeu. El a fost crucificat, a murit si a fost inviat a treia zi.

Curand dupa aceasta descoperire, in urma cu 39 de ani, viata mea s-a schimbat complet datorita relatiei pe care am inceput-o cu Christos."

De ce ne temem pentru tinerii nostri ?

Alte materiale si inregistrari poti urmari aici.

Seara cu tema" Valori care raman"

Sunteti invitati la o seara cu tema” Valori care raman”.

Sfanta Scriptura spune ca sunt anumite valori care raman pentru eternitate. Sufletul, Cuvantul lui Dumnezeu sunt eterne.

Cat de mult timp ne facem pentru aceste valori?

Walter Mauerhofer este cunoscut prin prezentarile gradinii biologice. Alaturi de informarea stiintifica referitoare la gradina, el doreste sa faca pe oameni atenti cu privire la intrebarea despre sensul vietii omului si relatia sa personala cu Dumnezeu.

In aceasta prezentare el prezinta valorile care satisfac viata si care raman.

Prezentarea are o titrare muzicala si peisaje din natura.

Ora:18.00

Vineri – 14.august

Locatia: Biserica Crestina dupa Evanghelie

Str. Magurii nr.88

Pe urmele lui Christos- John MacArthur

Suntem chemaţi de Dumnezeu sa păşim pe urmele lui Isus Christos, aceste urme de multe ori inseamnă neinţelegere, etichetare din partea celor din jur (fundamentalist, fanatic,perimat,rigid,demodat, proscris, extremist,nebun,crud,dur,nonconformist,altfel,diferit, prea ciudat,straniu, prea greu de acceptat-prea revolutionar, etichetat ca "anormal"),umblarea pe Cale cu Isus oferă copiilor lui Dumnezeu şi alte perspective precum incercări şi răcniri, atacuri ale Leului fioros diabolic, suferinţe, dureri, boli.

"Şi dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El." Romani 8:17

"Cine doreste să fie moştenitor să fie şi părtaş suferintelor lui Christos, şi să sufere impreuna cu EL". Unii oameni doresc doar să se bucure de beneficiile salvării, dar nu-si mai doresc să umble pe Calea Domnului ISus Christos, care implică şi ura lumii,respingere, batjocuri, prigonire, inadecvare fata de valorile societatii contemporane, nepotrivire faţă de mentalitatea stricată şi chipul veacului acestuia si chiar incercari, sau boli prin care ne pregătim să fim proslăviţi impreună cu Regele nostru in Cer. Acestea sunt semnale şi simptome, semnalmente ca ne pregatim de plecare acasa in cantare, in rugaciune si supunere fata de Voia Supremă a lui Dumnezeu. Avem promisiunea Sigură şi Adevărata că El este cu noi in orice nevoie. Aşa a promis.Şi se tine de Cuvant generatii la rand fata de copiii Lui scumpi. Cei fară Dumnezeu in incercare şi suferintă cad in tulburare şi disperare. Noi insă ne incredem în El şi mergem din putere in putere. Să nu ne indoim la intuneric, de ceea ce ne-a spus Domnul la lumină.

M-am amuzat tare şi uimit la inceput, în vara anului 2005 în Chicago să asist la două grupuri diferite de tineret. Seara după serviciul de la adunare, mergeam la o părtăşie la o pizza,o seara de rugăciune şi de studiu, era libertate de exprimare faină in acele grupuri, unii pictau, altii găteau, altii jucau puzzle, altii stateau si comunicau intre ei.
Până când am inţeles că sunt doua tabere,unii mergeau la John MacArthur Bible Study Comentary, alţii mergeau la John Piper Bible Study. Biblia mea era românească, tipărită la Minsk, Belarus.Am ales pe perioada verii să merg la serile in care studiam cartea"Desiring God".M-au ajutat foarte mult acele seri, şi Domnul a ales cu cale să lucreze in inimile noastre şi in viata mea şi să dezvolte o pasiune puternica pentru Fiul Sau, să trăiesc pentru Gloria lui Isus Christos.
Acum am început să urmăresc şi citesc viaţa si scrierile acestui om, John MacArthur. Am primit o carte să citesc de la Radu, se intitulează "Pe urmele lui Hristos", mi-a plăcut enorm, căci prezintă adevăruri pure biblice din Inima şi Gândul lui Dumnezeu.
Acum observ că oriunde aş fi mers la părtăşie, indiferent de grupul de credincioşi , amândoi sunt oameni folosiţi de Dumnezeu spre Gloria Sa.

Haideţi să privim acum la câteva din gândurile din această carte.



"El nu-i caută pe cei cu realizări pământeşti , ci pe cei care au inimi umile şi se pleacă în faţa autorităţii Cuvântului Său".

"Când un creştin se maturizează in umblarea lui, cu Domnul se vede pe sine micşorându-se tot mai mult până ce, asemenea luceafărului de dimineaţă, lasă loc liber Soarelui ce răsare".

"Indiferent că poziţia pe care o ai in ochii lumii este inaltă sau joasă, viaţa şi resursele ti-au fost date numai ca să reflecţi Gloria Domnului Isus Christos şi să-L preamăreşti".

"Cele mai mari bucurii din această lume sunt găunoase şi fără conţinut în comparaţie cu serviciul făcut Regelui Regilor".

"Dumnezeu a luat un pescar simplu şi a făcut din el un apostol puternic a cărui mărturie răsună incă peste veacuri şi ne afectează şi azi".

"Ai căzut in umblarea ta cu Domnul? El nu te-a abandonat? ".

"Cei mai mulţi oameni nu vin la Christos ca reacţie imediată la o predică pe care o aud intr-o sală plină de oameni. Ei vin la Christos din cauza influenţei unei persoane".

"Fidelitatea consecventă a lui Dumnezeu din trecut ar trebui să-ţi dea incredere supremă in inţelepciunea planurilor Sale viitoare."

"Pentru discipolul lui Christos, nici un act nu este prea umil incât să nu-l indeplinească in cadrul servirii Sale".

"Domnul ii alege adesea pe oamenii cei mai vrednici de dispreţ din această lume, ii răscumpără, le dă inimi noi şi ii foloseşte in moduri remarcabile".

"Incepe să priveşti dincolo de detaliile neinsemnate la Christosul Etern, care poate să-ţi ia credinţa slabă şi să te folosească pentru implinirea Planurilor Sale."

"Lumea nu-i merită pe aceşti tăcuţi şi necunoscuţi ostaşi ai credinţei. Lipsa lor de celebritate i-a ţinut departe de paginile istoriei, dar numele lor sunt scrise pe paginile Cărţii Vieţii Mielului."

"Adevărata salvare produce in credincios o inimă care se lasă invăţată. Dorinţa de a invăţa şi a se schimba ca reacţie la Cuvântul lui Dumnezeu este caracteristica unui adevărat ucenic al lui Isus Christos".

"Mulţi dintre noi nu vom gusta niciodată felul de persecuţie pe care l-au cunoscut apostolii sau fraţii de pe alte continente. Dar in gândirea noastră ar trebui să fim gata să indurăm sacrificiul de dragul lui Christos".

"Dacă eşti creştin într-un mediu ostil care pare să te slăbească...lasă ca pasiunea ta pentru Christos să-ţi conducă viaţa"

"Măsura reală a bogăţiei noastre este cât valorăm, dacă ne-am pierdut toţi banii".

"Cei care realizează cel mai mult pentru Domnul sunt bărbaţi şi femei care se ostenesc in tăcere cu fidelitate, dar in mod discret".

In Slujba Lui,
un ales

un alt duh si o inima intreaga Lui

Ce stia batranul Caleb despre sufletul masculin...
si femeile de azi nu stiu, iar barbatii aproape ca uita!?

de Gili Indrie
pastor Biserica Baptista Vox Domini - Timisoara


Traim intr-o lume domesticita; exista un grad mare de predictibilitate a etapelor vietii; baietii si barbatii isi traiesc aventura vietii in birouri luminoase, dotate cu computer, aer conditionat, celulare, si imprumuturi la banca; vorbesc cu usurinta cu X din Franta, cu Y din Canada; despre Z care sta la biroul alaturat nu stiu aproape nimic. Geamurile termopan dau impresia de transparenta iar jaluzelele de verticalitate. Ambientul este curat; curat si steril, mai mult steril; steril pana la plictiseala. Corsetul invizibil al vietii de orasean cu visul aproape implinit este foarte strans; o diploma, un \"job\", o masina, o Ileana Cosanzeana, o....casa! apoi, monotonie; unii, nu rezista si o iau de la inceput: o alta diploma, un alt job, o masina noua, o Ileana sanziana noua, o alta desertaciune! Undeva in strafundurile inimii, asemeni povestilor cu Fat-Frumos, baietii & barbatii, au ascunsa, in doze diferite, dorinta (universala) de aventura, de solidaritate, de lupte, de singuratate, de cuceriri, de libertate, de recuceriri.
Personajul principal feminin din romanul Baltagul, Vitoria Lipan, a inteles ca barbatul ei traia dupa un anume ritm al apropierii si al departarii, al venirii si al plecarii si si-a ajustat viata si asteptarile dupa aceasta intelegere a masculinitatii. Stia ca barbatul este ca un „bumerang”, trebuie sa-i dai drumul ca sa se intoarca inapoi.

Cu toate ca a trait multi ani in vreme de razboi, cu moartea la tot pasul, si deci riscul aventurii era la moda, Caleb a inteles ca batalia pentru o cetate greu de cucerit si inima unei Acsa este un factor motivator suficient de puternic pentru ca un suflet ca al lui Otniel sa intre in rezonanta. Probabil ca Otniel era satul de razboi, poate chiar plafonat de atata razboi. Dar, o noua misiune, o noua provocare, o noua motivatie, poate inaripa ceea ce parea ca prinde radacini, poate starni pasiuni ce hibernau, poate deschide zagazul unui entuziasm inimaginabil. Sufletul masculin are nevoie, periodic, de provocari, de retrageri, de cuceriri si recuceriri. Femininele intelepte pricep aceste adevaruri ascunse, isi ajusteaza asteptarile si coopereaza la cuceririle lor, devenind ele insele cetatile ce trebuiesc recucerite si frumusetile ce trebuiesc descoperite si redescoperite.

Mersul lumii acesteia dar si al contextului bisericesc contribuie la domesticirea si sterilitatea sufletului masculin; de departe, se doreste un barbat bun, docil, cuminte, supus, calm, decent, disponibil, predictibil, dar, de aproape, el este unul ofilit, sacrificial, casnic, sters. Barbatii extreme nu sunt de dorit, adica reci sau in clocot, ci se prefera cei caldicei, standard, numai buni de tinut si intretinut in biserica, ideali pentru legumizare si conservare. Caleb ne spune ca focul inimii se poate stinge...dar se poate si reaprinde! La orizontul bisericii se prefigureza un ,,Debir’’, o noua locatie, un loc pe care va trebui sa-l “cucerim”. Otniel se gandeste ca provocarea credintei si rasplatirea este suficient de mare ca sa merite riscul aventurii.

.....

Mai sunt tineri asemeni lui Caleb si Iosua azi?
Da
Depinde de noi (decizia) sa ascultam de Dumnezeu sa ne transforme in astfel de oameni.
INSA ADUNATUL DE TROFEEE feminine..este goana dupa mori de vant. Dumnezeu prefera barbatii care iubesc aventura credintei, il urmeaza pe EL si il cred pe Cuvant.Oameni care cred si se supun Cuvantului Sau. Doar Cuvantul Lui se implineste unul cate unul.

Recent am descoperit personal in scriptura un verset uimitor despre Caleb, in Numeri 14:24 :

Iar pentruca robul Meu Caleb a fost insufletit de un alt duh,
si a urmat in totul calea Mea, il voi face sa intre in tara in care s-a dus, si urmasii lui o vor stapani.

Imi place mult si varianta in engleza:
But because my servant Caleb has a different spirit and follows me wholeheartedly, I will bring him into the land he went to, and his descendants will inherit it. Numbers 14:24

Sa ascultam si noi de Domnul cu inima intreaga predata Lui.
Sa ii permitem Lui sa ne conduca viata.
Sa ii permitem Cuvantului sau sa ne calauzeasca pasii si privirea.
Sa lasam pe Domnul sa iasa in evidenta in vietiile noastre.
Sa ne dorim ca ISus sa ne modeleze intreaga viata, gandire, vorbire= traire.

Asta sa fie lupta noastra zilnica.
Sa dam TOTUL PENTRU GLORIA LUI.
Biruinta este a Domnului Dumnezeu.
Nu avem nimic bun in noi insine - tot ce avem bun este "duhul Lui".
Sa fluturam Steagul Numelui si Frumusetii Caracterului Sau.

Credinta la vremea maturitatii

Prin credinta, Moise cand s-a facut mare, a refuzat sa fie numit fiul fiicei lui Faraon, alegand mai degraba sa sufere cu poporul lui Dumnezeu decat sa se bucure de placerile de moment ale pacatului. El considera batjocura lui Christos o mai mare bogatie, decat toate comoriile Egiptului, pentru ca si-a atintit privirea spre rasplatire.

Evrei 11:24-26 Traducerea Liga Bibliei

Introducere

Credinta pentru viata este de o importanta fundamentala. Prin credinta suntem mantuiti (Efes.2.8), doar prin credinta putem fi placuti lui Dumnezeu (Evrei 11.6). Domnul Isus s-a rugat pentru Petru sa nu i se piarda credinta (Luca 22.32) iar evangheliile au fost scrise pentru ca „voi sa credeti,” pentru ca omul sa capete credinta (Ioan 20.31).

Nu doar Scriptura afirma importanta credintei dar si oamenii recunosc si confirma aceasta prin faptul ca toti pretind ca au credinta. Cum putem insa sa stim daca avem sau nu credinta? Care sunt caracteristicile credintei care ne pot ajuta sa recunoastem prezenta ei?

1. Curajul de a refuza lumea

v.24 Prin credinta Moise cand s-a facut mare n-a vrut sa fie numit fiul fiicei lui Faraon…

Credinta la maturitate, la vremea cand te-ai facut mare iti da curajul sa refuzi lumea, iti da curajul de a spune „Nu, multumesc!” la ofertele ei. Unde este credinta este curajul de a refuza.

Vremea pentru oferte. Trebuie sa recunoastem ca mai mult ca oricand „cand te faci mare” ai cel mai mult de a face cu ofertele lumii. Ofertele lumii sunt in special pentru cei mari. Asa se explica si faptul ca tinerii sunt aceia care ajung sa-si puna intrebari de genul: putem sa mergem la banchet, putem sa mergem la film cu prietenii, avem voie sa intram in bar, sa ne vopsim parul, sa ne fardam, sa ascultam muzica necrestina, sa bem bere fara alcool, sa avem relatii intime inainte de casatorie, sa nu platim taxele la stat, sa accept o slujba chiar daca nu mai pot veni la biserica…etc. Toate acestea sunt doar o parte din framantarile care-l intampina pe om „cand s-a facut mare.”

Oferta lumii. Oferta lumii este in esenta una si aceeasi: un nume. Lumea vrea sa te faca vedeta, sa devi si tu un VIP. Lumea vrea sa te urce pe podium sa fii aplaudat. Textul spune „…n-a vrut sa fie numit…” Aceasta era oferta lumii de atunci dar aceasta a ramas in esenta si oferta lumii de acum.

Poate ca termenul de vedeta este prea mult spus. Poate unii veti zice- „Nu este adevarat, nu am primit oferta asta!” Da, poate ca atunci cand vorbim de vedete ne gandim la acea persoana a carei faima a depasit granitele unei regiuni sau poate chiar granitele nationale totusi exista si vedete locale: tinerii vor sa fie vedete in scoala lor, apoi in facultarile si in anturajul lor, mai tarziu vrem sa avem un nume in biserica sau in cultul nostru. Lupta dupa functii si dupa pozitii face parte din cotidian.

Cei mai multi astazi viseaza sa devina celebri. Nu conteaza pentru ce. Astazi pentru orice, mai ales pentru prostii poti deveni un VIP. Cine n-a auzit de Elodia, de Cioaca, de Becali, de Mutu…si altii ca ei. Pentru ce sunt vestiti oamenii astia? Ce calitati i-au facut celebri?

Ill. Mi-am cumparat un telefon mobil si am vrut sa ma familiarizez cu meniul. La Agenda am gasit scris la contacte si categoria „contacte VIP.” Cine sunt acesti „Vip?!” M-am uitat si pe telefonul mai vechi si am citit acolo: Prieteni, colegi, vip, altii.

Mai bine un nimeni printre sfinti decat VIP printre pacatosi.

De unde si cum pot sti care este gradul de credinta din viata mea? Curajul de a refuza lumea dar si taria de a suferi de dragul Domnului indica nivelul de credinta de care dispun.

Ill. Un tanar care de curand terminase stagiul militar se intoarce in sanul bisericii de unde a plecat si cu multa sarisfactie spune prietenilor lui: „Baieti multumesc lui Dumnezeu ca am reusit sa termin armata si nici unul din cei de-acolo n-au aflat ca sunt pocait!”

Esti tu gata sa suferi alaturi de poporul Domnului? Ai taria sa alegi mai bine aceasta suferinta?

3. Intelepciunea de a evalua valorile

v.26 El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogatie decat comorile Egiptului…

Alegerile sub analiza

Am vazut alegerile facute de tanarul Moise. Acum haideti sa verificam calitatea lor. Cat de profitabile au fost?

Refuzam lumea si acceptam suferinta- faptul acesta este o nebunie! Cum explicati lucrul acesta?

Ar putea spune cineva: „Bine Moise- am asteptat si am ascultat cum ai refuzat cel mai mare privilegiu pe care un om din imparatia Egiptului si l-ar fi dorit. Am vazut ca l-ai refuzat insa acum suntem tare curiosi sa vedem pentru ce. Ce altceva poate fi mai maret si mai de dorit decat a fi numit fiul fiicei lui Faraon?”

Moise, plin de satisfactie intoarce spatele piramidelor, tronului imparatesc si tuturor comorilor Egiptului, isi indreapta apoi privirea atintita undeva in gol si spune: „ocara lui Hristos! Aleg sa sufar impreuna cu poporul acesta de tarani si sclavi, aleg sa sufar ocara lui Hristos!”

Nu-mi vine sa cred. Moise, esti de-a dreptul nebun! Nu-mi pot explica ce se petrece cu tine, ce este in mintea ta?!.

Ca dovada a unei credinte mature asteapta-te ca multi sa-ti conteste calitatea alegerilor pe care le faci.

.....

Iata cum se explica paradoxul acesta al logicii credintei:

Imaginatie- Hotul care te jefuieste fara sa te fure: Intr-o noapte, cel mai mare si mai scump magazin din capitala este spart. Un hot intra in el dar nu fura nimic ci doar face un lucru neobisnuit: schimba preturile. Astfel ca pentru lucruri extrem de valoroase ajungi sa platesti un pret infim, iar pentru lucruri cu valoare derizorie platesti scump. Ziua urmatoare a venit la magazin si a facut cumparaturi.

Iata ce s-a intamplat de fapt in lume: Diavolul a intrat in lume si a schimbat valorile: a pus pret mare pe lucruri de nimic si preturi mici pe lucruri valoroase. Mai exact: pe Hristos, credinta, biserica, rugaciune a pus preturi de „doi bani” iar pe distractie, placerile pacatului, aroganta, moda…etc a pus preturi mari. Lumea, fiind lipsita de intelepciunea pe care o da credinta considera valoarea in functie de pret. Asa ca, acolo unde vede un pret mare crede ca este valoarea. Asa se explica faptul ca multimile de necredinciosi dau navala la faima, bogatie, placerile pacatului, curvire si destrabalare. Crestinii adevarati, prin credinta pot distinge adevarata valoare fara sa fie influentati de pretul afisat de hot sau de inghesuiala de oameni la raftul de articole. Credinciosul cauta pe Hristos cel lepadat, rugaciunea, biserica, Scripturile si tot ceea ce lumea dispretuieste.

Credinta la maturitate te face sa devii ciudat pentru lume! Pentru ca acolo unde este credinta „socoteala” este cu totul neobisnuita pentru lume. De aceea nu te astepta ca cei necredinciosi sa te inteleaga.

4. Puterea de a amana bucuria

v.26 …pentru ca avea ochii pironiti spre rasplatire.

Ce faci atunci cand primesti o rasplata? Te bucuri, nu? Este si normal- rasplata aduce bucurie. Atunci inseamna ca si Moise s-a bucurat? Da, cu siguranta pentru ca avea sa primeasca o rasplata.

Textul spunea despre Moise ca „nu a vrut sa se bucure de …” dar asta nu inseamna ca nu s-a bucurat niciodata. Moise de fapt si-a amanat bucuria pentru mai tarziu; si asta a facut-o prin credinta.

Amanarea- Credinta iti da puterea sa amani bucuria. Acesta este cel de-al patrulea semn al credintei mature. Daca ai credinta cand te-ai facut mare, vei avea puterea sa amani bucuria pentru mai tarziu.

Ill. Cand eram mici doream totul acum si aici. Cant te maturizezi inveti sa astepi pentru un acolo si atunci.

Ill. Cand eram mici doream prajitura, desertul inaintea hranei consistente. Acum la maturitate am invatat sa amanam desertul atunci cand ii este vremea.

Cand ai devenit matur in credinta ai inceput sa inveti sa amai bucuria pentru vremea ei.

Aceeasi idee a amanarii se desprinde si din minunea transformarii apei in vin la nunta din Cana (Ioan 2). Oamenii se asteptau ca mai intai sa se puna la masa vinul cel bun. Asa face lumea. Domnul Isus ofera ce este mai bun la sfarsit, amana bucuria pentru final.

De ce nu intelege lumea?

Moise a avut de ales intre bucuria de o clipa de aici si bucuria eterna de mai apoi. Pentru Moise ambele bucurii erau reale. Pentru cei necredinciosi doar bucuria pacatului este reala. Fara credinta ei nu pot vedea alternativa lui Dumnezeu, nu pot percepe o alta alternativa la bucuria lumeasca. Pentru noi, prin credinta, Imparatia cerurilor, Regele Isus, raiul si iadul, crucea si jertfa Domnului Isus… toate acestea sunt o realitate mai evidenta decat ceea ce vedem cu ochiul liber.

De ce nu inteleg ei? Pentru ca nu pot vedea. Credinta este al saselea simt prin care pot percepe o alta realitate- cea spirituala.

Evrei 11.27 prin credinta a parasit el Egiptul fara sa se teama de mania imparatului pentru ca a ramas neclintit ca si cum ar fi vazut pe Cel Ce este nevazut.

Evrei 11.1 Credinta este…o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad.

2Cor.4.3-4 si daca Evanghelia noastra este acoperita, este acoperita pentru cei ce sunt pe calea pierzarii a caror minte necredincioasa a orbit-o dumnezeul veacului acestuia ca sa nu vada stralucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos care este chipul lui Dumnezeu.

O privire atintita

Moise „avea ochii pironiti…” Cum asa? Cum este posibil asa ceva? Doar prin credinta. Prin credinta Moise avea privirea atintita la rasplatire.

Este important sa intelegem ce inseamna „pironiti.” In viata de credinta privirea trebuie sa fie focalizata si constant mentinuta la rasplatire, la Hristos Domnul.

Wiersbe-

„Nimic nu ne slabeste mai mult decat o privire distrasa.”

Ne aducem aminte de Petru care atata timp cat s-a uitat la Domnul Isus a reusit performanta unica printre oameni, aceea de a umbla pe apa. [Se pare ca cel mai greu lucru nu este sa ajungi pe Luna ci sa umbli pe apa. Mai multi au ajuns pe Luna decat au mers pe apa.] In momentul in care s-a uitat la valuri si a vazut ca erau mari, atunci a inceput sa se afunde.

Evrei 12.2 sa ne uitam tinta la Capetenia si desavarsirea credintei noastre, adica la Isus….

Acolo unde este credinta exista perspectiva, este viziune si puterea de a amana bucuria pentru mai tarziu. Credinta iti da curaj sa refuzi, tarie sa suferi, intelepciune sa evaluezi si putere sa amani. Daca esti si tu un credincios, atunci cu siguranta ca intelegi aceste lucruri si in viata ta sunt evidente toate aceste patru moduri de manifestare a credintei la maturitate.

Prin curtoazia predicatorului