Daca dorim sa avem biruinta va trebui sa credem si sa acceptam ceea ce Dumnezeu spune despre noi ca suntem. Avem victorie atunci cand ne incredem deplin in dragostea lui Dumnezeu statornica si neconditionata.
Mai jos avem un mesaj al slujitorului Zac Poonen
Victorie prin credinţă în dragostea lui Dumnezeu -
Zac Poonen"Cauza principală a tuturor problemelor noastre spirituale este faptul că nu Îl cunoaştem pe Dumnezeu ca şi un Tată iubitor şi un Dumnezeu suveran. Un adevăr care a revoluţionat viaţa mea ca şi creştin a fost glorioasa revelaţie pe care Isus ne-a dat-o şi anume că Tatăl ne iubeşte pe noi ca şi pe El ( pe Isus ). Isus s-a rugat Tatălui: "sa cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine." (Ioan 17:23). Isus s-a rugat în acest pasaj ca lumea din jurul nostru să cunoască acest adevăr, dar prima dată trebuie să cuprindă inimile noastre înainte ca lumea să realizeze. Toţi creştinii cred teoretic într-un Tată iubitor undeva în ceruri, dar faptul că sunt deseori îngrijoraţi, nerăbdători şi plini de insecuritate şi frică dovedeşte că nu cred acest lucru în adâncul inimii lor. Sunt puţini aceea care îndrăznesc să creadă că Dumnezeu îi iubeşte la fel de mult ca pe Isus! Niciunul dintre noi nu am îndrăzni să credem un asemenea adevăr dacă Isus nu ne-ar fi spus aceasta în mod clar. Odată ce ochii tăi sunt deschişi acestui adevăr glorios, iţi va schimba punctul de vedere pe care îl ai asupra vieţii tale. Tot murmurul, depresia şi ceaţa vor dispărea complet din viaţa ta. Ştiu că aceasta se poate întâmpla pentru că s-a întâmplat pentru mine.
Am trăit mulţi ani rob depresiei şi eram înfrânt. Dar aceasta nu a fost voia lui Dumnezeu pentru mine; dar pur şi simplu nu puteam să mă eliberez de ea. Lucrurile s-au schimbat de când ochii mei au fost deschişi adevărului că Dumnezeu mă iubeşte exact cum îl iubeşte pe Isus. Acum văd că tot ce vine în calea mea a venit din mâna unui Tată iubitor. Am văzut că eu sunt bucuria ochilor Săi; aşa că nici o circumstanţă din viaţă nu mă va putea face să tremur sau să fiu într-o stare de depresie acum. Am învăţat, după cum zice şi Pavel, secretul de a fi mulţumitor şi a-l lăuda pe Dumnezeu în toate circumstanţele. "Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăş zic: Bucuraţi-vă! Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc." (Filipeni 4:4, 11)
"Mulţămiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi." (1Tesaloniceni 5:18).
Aceasta este acum fundaţia de neclintit a vieţii mele: DUMNEZEU MĂ IUBEŞTE AŞA CUM ÎL IUBEŞTE PE ISUS."
Nu din cauză că nu posteşti şi nu te rogi suficient nu intri într-o viaţă de biruinţă. Victoria vine, nu prin efort personal, ci prin credinţă. "Credinţă în ce?" s-ar putea să întrebi. Credinţă în dragostea perfectă a lui Dumnezeu faţă de tine. Mulţi oameni trăiesc sub condamnarea lui Satan care le tot spune: "Nu posteşti destul. Nu te rogi destul. Nu mărturiseşti destul. Nu citeşti din Biblie destul.", etc., etc. Aceşti oameni sunt biciuiţi continuu de asemenea gânduri de condamnare proprie înspre un cerc fără sfârşit de activităţi şi o mulţime de fapte moarte. Îţi dai seama că toată disciplinarea, postul, rugăciunea, mărturisirea sunt fapte moarte, dacă nu vin din dragoste pentru Dumnezeu? Şi nu pot să provină din dragoste dacă nu eşti mai întâi sigur de dragostea lui Dumnezeu.
Rugăciunea lui Pavel pentru creştinii din Efes a fost ca ei să fie înrădăcinaţi şi cu temelia pusă pe dragostea lui Dumnezeu: "...şi-L rog ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru, aşa încît Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentruca, având rădăcina şi temelia pusă în dragoste." (Efeseni 3:16-17). Creştinii din Efes erau deja convertiţi şi botezaţi cu Duhul Sfânt; totuşi, aveau nevoie să fie întăriţi de Duhul în omul dinlăuntru ca să fie înrădăcinaţi si bazaţi pe dragostea perfectă a lui Dumnezeu pentru ei, înţelegând lungimea, lăţimea, înălţimea şi adâncimea acelei dragoste. Doar după aceasta a continuat Pavel să vorbească despre darurile prin care trupul lui Cristos poate fi zidit. "Dar fiecăruia din noi harul i-a fost dat după măsura darului lui Hristos... Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos." (Efeseni 4:7,11-12).
Siguranţa deplină găsită în dragostea lui Dumnezeu trebuie totdeauna să fie la bază. Trebuie să fim înrădăcinaţi şi cu temelia aşezată pe ea dacă vrem ca slujirea noastră să fie eficientă."
