Biserica Baptista nr. 1 ‘Sfanta Treime’, Str. Doinei, nr. 6 - Centru, din ALBA IULIA, va asteapta la conferinta natională de tineret, cu tema “Nu îţi irosi viata!“.
Invitati: pastorul Samuel Tutac, de la Biserica Betel Timişoara.
Conferinta va avea loc în perioada 29 noiembrie - 1 decembrie 2008.
Programul: Sambata, 29 Noiembrie - ora 18:00 - deschidere Conferinta
Duminica, 30 Noiembrie -ora 10:00 - ora 18:00
Luni, 1 Decembrie - ora 10:00 - ora 16:00.
Programul mai poate suferi modificari!
Locatie
Pentru alte informatii vizitati http://1decembrie.trei.ro
De trimis tuturor taticilor ( si nu numai) pe care ii cunosti. Cat de important este ceea ce traiesti inaintea lui Dumnezeu si inaintea micutului tau. "Nu-ti fie frica sa imi arati falimentele si greselile tale.." Voi invata din ele. "Tata ma asculti ? eu te privesc".
Cat de adevarat. M-a facut sa plang acest film. Te privesc tata ..zi de zi.
Take a moment to contemplate the roles that Dads play in their children's lives. Our kids are watching to see if what we say matches our actions. Challenge and uplift fathers, acknowledging their importance in shaping the lives of future generations as role models.
I'm Watching You Dad
“Dad, you don’t know it right now…But I am watching you…Watching the things you do…I am watching the way you treat people, the way you treat me and my mom and my sister…The way you live your life is having a big impact on me.
The time you spend with me even doing simple things will give me a sense of security. There will be times in my life where I maybe not sure what to do, but I will look how you stood up for what was right. Please don’t be afraid to show me your failures, to show me your mistakes… I will learn from them.
Dad, are you listening? I am watching…
Watching to see if you really believe what you say about God.
You need to help show me the way. Show me how to live like that isn’t sin, but is good.
So I am watching you dad…every day. You are teaching me how to live, whether you know it or not.”
"Şi Domnul, Dumnezeul tau, va izgoni incetul cu incetul aceste neamuri dinaintea ta..." ( Deuteronom 7:22)
Să nu ne aşteptăm să câştigăm biruinţe pentru Domnul ISus dintr-o singura lovitură. Apucaturile si obiceiurile rele dispar greu. Intr-o asemenea inima trebuiesc ani de lucru pentru a alunga unul singur din numeroasele naravuri care murdaresc sufletul omenesc. Dar sa ducem cu putere lupta mai departe, chiar atunci cand nu castigam decat putina izbanda vazuta. Datoria noastra in lume este sa o castigam pentru Domnul Isus. Niciodata sa nu ne plecam in fata raului, ci sa-l starpim. Niciodata sa nu incercam sa ne obisnuim cu intinaciunea, ci sa luptam impotriva ei necurmat. Necredinta, betia, necuratia, asuprirea, desertaciunea lumeasca, ratacirea, toate trebuiesc alungate. Numai Dumnezeul nostru poate sa implineasca acest lucru. El lucreaza prin slujitorii sai credinciosi, si binecuvantat sa fie El ca ne-a fagaduit ca este cu noi. "Domnul Dumnezeul tau va izgoni aceste neamuri dinaintea ta". EL va face acestea putin cate putin, ca sa ne invete sa staruim in credinta neclintita, sa veghem necurmat si sa ne ferim de tot ce este din firea pamanteasca. Sa multumim Domnului pentru fiecare biruinta cat de mica si sa-I cerem alta noua. Sa nu punem sabia in teaca pana cand n-au fost castigate toate tinuturile inimii noastre pentru Domnul Isus. Curaj deci! Sa-naintam pas cu pas. Multe biruinte mici vor aduce la sfarsit o biruinta deplina.
Tezaurul promisiunilor lui Dumnezeu - C.H.Spurgeon
Se pot identifica, privind retrospectiv ultimii cincizeci de ani, câteva generaţii cu caracteristici specifice, care s-au perindat istoric şi sociologic, pe scena istoriei contemporane: generaţia “baby boomers”, generaţia “rock-ului”, generaţia “Vietnamului”, generaţia X...
În cazul României: generaţia Colectivizării, generaţia Canalului, generaţia “Decreţeilor”, generaţia “epoca de aur”, apoi generaţia Revoluţiei. Oricum, dacă le-am aduna şi pune pe toate într-o singură generaţie, cea a părinţilor şi bunicilor noştri, am putea-o numi “generaţia de sacrificiu”. Este generaţia celor care au trăit improvizat, într-o aşteptare permanentă a “eliberării”. Ascultând Europa Liberă, spunând bancuri gen “un român, un rus şi un american vorbeau despre…”, aplaudând când era de aşteptat să se aplaude, mergând la biserică din când în când pentru a face frondă şi aşteptând cu anii o excursie în Bulgaria, să mai schimbe peisajul...
Da, a fost generaţia părinţilor noştri, generaţia de sacrificiu care s-a adaptat comunismului model chinezesc Mao-ist şi nord-corean, Kim-Ir-Sen-ist. Iar după atâţia ani de la dispariţia lui ca sistem oficial, dragii noştri taţi şi mame nu reuşesc să iasă din tiparele lui deformante. Pe atunci priveau cu jind la societatea de consum. Acum privesc nostalgic înapoi, trăind în trecut, incapabili de a accepta faptul că nici un model social nu este perfect şi că sistemul capitalist, departe de a fi raiul pe pământ, are şi el, oho, destule limitări şi neajunsuri.
Apoi am venit noi, generaţia celor care le pleacă, cum ne-a numit H.R. Patapievici. Le-am preluat frustrările şi visurile deopotrivă, şi am plecat de acasă care pe unde ne-am descurcat. Mai întâi nu prea departe, în Yugoslavia, pe la începutul anilor 90, ca să săpăm porumbul sârbilor, să le vindem farfurii de Alba Iulia, şi să venim înapoi cu dinari şi mărci, cu trenul de noapte la sfârşit de săptămână din gară de la Zemun. Apoi Germania, Franţa, Belgia… Europa lor, acum şi a noastră cumva, câte trei luni. Târând geamantane găsite la floch-market, netunşi (costă!), muncind în construcţii, cu gând să venim acasă după trei luni într-un Golf Diesel sau să ne cumpărăm Dacie nouă şi să plecăm înapoi. Apoi mai departe, Spania, Irlanda, ţările nordice… Trăind veşnic improvizat, înghesuiţi câte cin’şpe în mansarde ieftine, amânând fericirea până ce găsim un serviciu permanent, sau un statut sigur.
Bani grămadă, familie vraişte.
Dar încă un an şi gata, las-că ne întoarcem. Pe bune… Şi apoi încă unul. Ba nu, doi, ca să am de-ajuns să deschid o afacere şi să mai respir şi eu puţin...
Fac şi eu parte din generaţia aceasta jumi-juma. Cu trupul aici, dar sufletul dincolo… Dezamăgiţi de prezent, visăm la un viitor în care ne reîntoarcem acasă, eventual, cu suficienţi bani să ne luăm o căsuţă a noastră, să o mobilăm şi să o dotăm cum aveam dincoace unde plătim rate peste rate, bobânzi peste dobânzi.
Suntem generaţia care pune de-o parte pentru departe. Care vorbeşte cu părinţii prin Messenger PC-to-phone. Generaţia care scrie emailuri prietenilor, trimite poze pe Facebook sau Hi5 şi ţine bloguri pentru că nu vrea să se înstrăineze cu totul. Aşa, provizoriu. Doar aşa, până la pensie, când poate vor veni înapoi. Poate...
Suntem generaţia din afară care ţine de fapt economia dinăuntru, prin miliardele de euro/dolari trimişi acasă, investiţi acasă, visaţi acasă, că doar-doar, într-o bună zi… or să vină şi ei, fizic, acasă. Vorba cântecului celor de la Phoenix: ”Lasă-lasă, lasă-lasă/ C-om ajunge noi acasă”...
Suntem generaţia celor care vrem cumva să ne întoarcem şi nu mai putem. Să ne întoarcem la telemea, la mălai grizat, la sarmale, la cozonac cu stafide şi esenţă de rom. La terenul de baschet din curtea liceului. La colindele de Crăciun. La cireşul din spatele grădinii bunicilor. La copilarie... La predicile entuziaste despre revenirea lui Isus. La România pe care ne-o amintim nostalgic. O Românie dispărută. Pentru totdeauna. Până şi spiritualitatea acestei generaţii este una ”provizorie”.
Ce faci? Cum adică ”deocamdată bine”? Adică provizorat permanent… Tot planuri pentru pensie şi nimic mai mult? Generaţia de-afară o să rămână pe dinafară. O să rateze a fi generaţia mileniului care va pune capăt tuturor generaţiilor de la A la Z ale acestui pământ. Apocalipsa 20:6 “Fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nici o putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi vor împărăţi cu El o mie de ani”.
Hei, trezeşte-te! Deşteaptă-te române! Trezeşte-te aşteptătorule! Generatia X
Da, fericirea si îndurarea ma vor însoti în toate zilele vietii mele si voi locui în casa Domnului pâna la sfârsitul zilelor mele. (Psalmul 23:6)
Barbatul necrestin: Devotamentul: Ramân cât timp este în avantajul meu! Longevitatea: Peste 70 de ani! Sotia: Doar un alt trofeu! Familia: Responsabilitate fata de societate! Reusita în afaceri: Cine are cele mai multe jucarii câstiga! Aptitudini sportive: Trofeele din sufragerie reflecta gloria sportiva! Inteligenta: Titlurile ce-mi preced numele îmi definesc eul!
Barbatul crestin: Devotamentul: O viata alaturi de sotie si copii! Longevitatea: Viata eterna cu Isus! Sotia: Onorata, respectata si iubita, la fel cum Cristos ma iubeste pe mine! Familia: Transmiterea mostenirii crestine copiilor! Reusita în afaceri: Bunastare pe care o pot administra întru zidirea Împaratiei! Aptitudini sportive: Înzestrat de Dumnezeu în folosul Împaratiei! Inteligenta: Titluri dobândite pentru a-L glorifica pe Isus Cristos si prin ele!
Femeia necrestina: Devotamentul: Ramân cât timp este în avantajul meu! Longevitatea: Peste 80 de ani! Sotul: Un bun sustinator financiar! Familia: Cel putin un copil, dar nu mai mult de doi! Caminul: Casa reflecta personalitatea! Cariera: Echilibristica între slujba, camin si familie!
Femeia crestina: Devotamentul: O viata alaturi de sot si copii! Longevitatea: Viata eterna cu Isus! Sotul: Onorat, respectat si iubit, la fel cum Cristos ma iubeste pe mine! Familia: Dragoste neconditionata fata de copii, responsabilitate privind transmiterea învataturilor Domnului! Caminul: Slujire plina de bucurie în folosul familiei si al prietenilor! Cariera: Pe loc repaus pâna ce copiii au o temelie solida în învatatura Domnului!
Corrie ten Boom a formulat-o poate cel mai bine:
La urma urmei, evaluarea vietii nu consta in numarul anilor traiti, ci in daruirea cu care i-ai trait !
Doamne, ajuta-ma sa ma pot darui în folosul oamenilor din jurul meu si al lucrarii Imparatiei Tale! In Numele Domnului Isus Christos! Amin
ISUS şi apostolii au avertizat în mod repetat că zilele din urmă vor fi caracterizate de o înşelăciune larg răspândită şi de o mulţime de prooroci mincinoşi (Matei 24:3-5,11,24; 1Timotei 4:1) – şi în ultimele decenii noi am văzut mulţi dintre aceştia.
Matei 24:3-5 El a şezut jos pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte, şi I-au zis: "Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?"4 Drept răspuns, Isus le-a zis: "Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva. 5 Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sunt Hristosul!' Şi vor înşela pe mulţi. Matei 24:11 Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi.
Matei 24:24 Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.
1 Timotei 4:1 Dar Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor,
De ce sunt înşelaţi milioane de creştini de aceşti prooroci mincinoşi şi de aceste „treziri” false? Şi de ce atât de mulţi predicatori au căzut pradă imoralităţii şi lăcomiei, luxului si castigarii de influenta politica?
Din ceea ce am înţeles eu, unele din principalele cauze sunt:
1. Cei mai mulţi creştini din zilele noastre nu sunt conştienţi de ceea ce ne învaţă Noul Testament, pentru că nu l-au studiat cu atenţie; ei urmează învăţăturile conducătorilor lor şi nu învăţăturile Noului Testament. 2. Minunile ( darurile supranaturale ) au devenit mai importante pentru ei decât caracterul lor (trăirea unei vieţi supranaturale).
3. Pentru ei, bunăstarea materială a devenit mai importantă decât bunăstarea spirituală. 4. Ei nu sunt în stare să facă distincţie între ceea ce este doar frenezie sufletească sau manipulare psihologică , şi ceea ce este mişcare autentică a Duhului Sfânt; cauza fiind, din nou, ignorarea învăţăturii Noului Testament. 5. Ei nu sunt în stare să facă distincţie între ceea ce este doar vindecare psihosomatică (vindecare ce are loc printr-o gândire pozitivă), şi ceea ce este vindecare supranaturală în Numele lui ISUS. 6. Stimularea emoţională şi manifestările fizice neobişnuite au devenit mai importante pentru ei decât bucuria lăuntrică a Domnului. 7. Pentru conducători, slujba ecleziastică a ajuns să fie mai importantă ca umblarea lor lăuntrică cu Dumnezeu. 8. Pentru aceşti lideri, aprobarea oamenilor a devenit mai importantă decât aprobarea lui Dumnezeu. 9. Pentru aceşti lideri, numărul oamenilor care participă la întruniri, a devenit mai important decât angajamentul deplin faţă de Hristos. 10. Zidirea propriilor împărăţii şi ale propriilor imperii financiare au devenit mai importante pentru aceşti conducători decât zidirea unei biserici locale şi slujirea în acea biserică (Ieremia 6:13). si zidirea Imparatiei lui Dumnezeu!!
Toate acestea sunt TOCMAI OPUSUL a ceea ce ne-a învăţat ISUS. În Noul Testament opusul lui Hristos este numit „anti-Hrist”. Dacă creştinii nu înţeleg clar acest lucru, atunci, când Antihristul va apărea pe scena lumii, cu semnele şi minunile lui false (2 Tesaloniceni 2:3-10), ei îl vor accepta orbeşte la fel ca toţi ceilalţi. A fi călăuzit de Duhul lui Hristos înseamnă a avea Duhul care este exact opus aceluia care a fost descris în punctele de mai sus. Vă prezint aici o parafrazare a cuvintelor lui ISUS din Matei 7:13-27 (citiţi-o în contextul pasajului din Matei capitolele 5 până la 7): "Atât poarta cât şi calea înspre VIAŢA VEŞNICĂ sunt foarte strâmte – aşa cum tocmai le-am descris (Matei 5 la 7). Însă vor veni prooroci mincinoşi care vă vor spune că poarta şi calea nu sunt strâmte, ci uşoare de parcurs şi late ( eu le mai numesc si bulevarde, sau autostrade ale pacatului).
Feriţi-vă de ei. Îi veţi putea identifica uşor observându-le roadele caracterului: în viaţa de zi cu zi sunt ei oare liberi de mânie, liberi de flirt şi pofte senzuale, liberi de iubirea de bani şi de neliniştea căutării bunăstării materiale (aşa cum caută lumea aceste lucruri)? Predică ei împotriva acestor lucruri aşa cum am făcut-o Eu aici? (Matei 5:21-32 şi 6:24-34).
Aceşti prooroci mincinoşi pot manifesta multe daruri supranaturale, fac minuni, vorbesc in limbi şi, oricât ar părea de ciudat, vindecă oameni în Numele Meu, însă cu toate acestea Eu îi voi trimite pe toţi în Iad în Ziua Finală a Judecăţii, fiindcă ei nu Mă cunosc (ca CEL SFÂNT) şi ei nu au renunţat la păcat în viaţa lor personală (Matei 7:21-23). Deci dacă vreţi să construiţi o biserică pe o stâncă de neclintit care nu se va mişca şi nu va cădea nici în veacul acesta şi nici în veşnicie, aveţi grijă să înfăptuiţi tot ceea ce tocmai v-am spus (Matei 5 la 7) şi învăţaţi-i pe oamenii voştri să facă tot ce v-am poruncit.
Atunci Eu voi fi întotdeauna cu voi şi autoritatea Mea vă va sprijini mereu (Matei 28:20, 18). Însă dacă voi doar auziţi, fără să înfăptuiţi ceea ce vă spun, atunci ceea ce veţi construi poate arăta ca o biserică mare şi impresionantă înaintea oamenilor, dar într-o zi în mod sigur va cădea şi va fi nimicită (Matei 7:25)".
Deci cum vom putea zidi o biserică de neclintit în aceste zile din urmă? Trebuie să trăim Predica de pe Munte (Matei 5 la 7) şi să predicăm tot timpul mesajul ei. Trebuie să trăim în Noul Legământ şi nu în Vechiul Legământ. Pentru aceasta, trebuie neapărat să cunoaştem, în mod precis, diferenţa dintre cele două legăminte (2 Corinteni 3:6). De asemenea, trebuie neapărat să predicăm Noul Legământ. În zilele noastre, când predicatorii cad în păcate scandaloase, ei se auto-îndreptăţesc prin (şi îşi găsesc consolarea în) exemplele sfinţilor din Vechiul Testament care au căzut la rândul lor în păcat, iar apoi au reintrat în slujire după o perioadă de ispăşire şi uitare. Ei citează exemplele în care David a comis adulter, iar Ilie a ajuns în depresie, spunând că: „Dumnezeu i-a folosit şi după aceea”! Însă ei nu citează exemplul lui Pavel care a trăit în biruinţă şi în curăţie până la sfârşitul vieţii lui pământeşti. Ceea ce nu au înţeles aceşti predicatori (şi nici majoritatea creştinilor) este că sfinţii Vechiului Testament NU sunt exemplele de urmat pentru zilele noastre. Nouă ni s-a dat mult mai mult în această Eră a Harului – şi „cui i s-a dat mult, i se va cere mult” (Luca 12:48). ISUS este Mijlocitorul unui NOU legământ şi EL este Exemplul şi Autorul credinţei pentru noi, cei care trăim acum – nu David şi nu Ilie. Distincţia dintre sfinţii Vechiului Testament (enumeraţi în cartea Evrei capitolul 11) şi ISUS, este făcută foarte clar în pasajul din Evrei 12:1-4. Însă foarte puţini trăiesc în realitatea acestei diferenţieri. Foarte puţini au înţeles, că „Dumnezeu avea în vedere ceva MAI BUN pentru noi” în Noul Legământ (Evrei 11:40).
Dacă nu „luăm seama la noi înşine” şi nu suntem vigilenţi, oricare dintre noi poate cădea, aşa cum au căzut mulţi predicatori – fiindcă Satan e un duşman şiret. Suntem în siguranţă numai dacă împlinim cu exactitate învăţătura Noului Testament şi ne supunem conducerii evlavioase. (Şi prin conducere „evlavioasă”, înţeleg acei oameni care nu au nici măcar una din valorile negative enumerate în cele zece puncte de mai înainte). Dacă învăţăm din greşelile altora putem evita săvârşirea aceloraşi greşeli, în vieţile noastre. Deci haideţi să ţinem tot timpul feţele noastre aplecate la pământ înaintea Domnului – pentru că acolo vom primi descoperire dumnezeiască, stând cu faţa la pământ ca Ioan (Apocalipsa 1:17). Dacă ne smerim vom primi har ca să fim biruitori (1 Petru 5:5). Iar când Duhul Sfânt ne arată adevărul în Cuvântul lui Dumnezeu şi adevărul despre noi, haideţi să fim pe deplin sinceri şi să „primim dragostea adevărului ca să fim mântuiţi” de tot păcatul. Astfel vom fi protejaţi de toate înşelăciunile, de către Însuşi Dumnezeu (2 Tesaloniceni 2:10-11). Amin. de Zac Ponnen
