Detronarea Capului lui Christos- Semnele initiale ale Apostaziei

In trupul lui Isus Christos- (Biserica sa) cei neregenerati de Duhul lui Dumnezeu il vor inlatura pe capul Christos si se vor incorona ei cu autoritate si influenta peste comunitati,congregatii,grupuri de credinciosi.

Astfel au schimbat conducerea biblica si divina cu niste capete umane.

De ce suntem atat de ineficienti in a duce Evanghelia celor din jur?
Facem toate lucrurile motivati de capu' nostru si nu mai urmam calauzirea demna de incredere a lui Isus Christos,  nu mai implinim Voia lui din Scriptura, si  ne impotmolim ,ne ratacim urmand un lider uman,mic si limitat.

Care este pozitia ta fata de Capul Christos?
Intelept este sa ne asezam sub Domnia si Autoritatea Sa.

Care sunet te atrage mai mult?

Un indian american se plimba, impreuna cu prietenul sau, prin centrul New York-ului. Era ora amiezii, iar strazile erau pline de oameni. Masini claxonand, taximetre ce luau curbele cu viteza, sirene ce se apropiau sau se departau, toate aceste sunete ale orasului parca te asurzeau. Dintr-o data, indianul a spus:
– Am auzit un greiere.
– N-ai cum sa auzi un greiere in tot vacarmul asta! i-a spus prietenul lui.
– Sunt sigur: am auzit un greiere! a insistat indianul.
– Asta-i o nebunie! a raspuns prietenul
Indianul a ascultat cu atentie un moment, dupa care a trecut strada spre o zona unde se aflau cativa copaci.
A cautat imprejur, sub ramuri si a gasitmicul greiere. Prietenul sau a ramas uimit.
– E incredibil! Trebuie sa ai un auz supraomenesc!
– Nu, a spus indianul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce vrei sa asculti cu ele.
– Dar nu se poate! a continuat prietenul. Eu n-as putea auzi un greiere in acest zgomot!
– Depinde de ceea ce este important pentru tine – a venit imediat raspunsul.
Da-mi voie sa-ti arat.
A bagat mana in buzunar si a scos cateva monede pe care le-a lasat sa cada discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al orasului, au remarcat ca toti oamenii de pe o raza de 5 metri au intors capul privind in jur daca nu cumva banii cazuti erau ai lor.
– Intelegi ce am vrut sa spun? a continuat indianul. Totul depinde de ceea ce este important pentru tine.

Auto-confruntare

                                                "Uneori bătălia se dă cu tine însuţi"
                                                                   Oscar Wilde

De cat pamant are nevoie un om?

                                                           credit photo: Lev Tolstoy

Lev Tolstoi a scris o scurtã nuvelã în care este vorba despre un tãran ,,Pahom, care, la un moment dat, declarã:„Dacã as avea foarte mult pãmânt, nu mi-ar fi fricã nici de diavol “.

Dupa aceasta Pahom, mujic rus, ar fi auzit că prin Siberia un mare proprietar de terenuri vinde oricât pământ poate cuprinde cineva cu pasul într-o zi, dus-întors, pe o mie de ruble. Ispitindu-l vânzarea, s-a dus la proprietarul de pământ şi i-a spus că vrea şi el să cumpere. Proprietarul i-a zis: Iată, suntem la acest hotar. Va trebui să mergi de aici drept înainte, şi atât cât vei cuprinde cu piciorul, va fi al tău. Cu o singură condiţie, să fii înapoi tot în acest punct, înainte de apusul soarelui. Cât de mult pământ vei cuprinde, tot va fi al tău. Dar dacă nu ajungi aici înainte de apusul soarelui, vei pierde mia de ruble.

Iar omul a pornit să-şi cucerească pământul. Şi a mers, şi a mers, şi a mers. Se uita şi la soare, se uita şi la pământul din faţă. Îşi tot zicea mereu în sinea lui: am timp să mă întorc şi înapoi, dar trebuie să înconjur cât mai mult pământ. Şi a mers până când şi-a dat seama că, dacă mai înaintează, nu are timp să se întoarcă la locul stabilit. A plecat spre întâlnirea cu boierul, dar soarele începuse să scapete. Se apropia de asfinţit, dar Pahomie era încă departe de hotar.

În sfârşit, cu câteva clipe înainte de apusul soarelui, alergând cu sufletul la gură, gata să piardă şi pământul, dar şi mia de ruble, a reuşit să facă ultimul pas şi, întinzând mâna, a ajuns la locul de unde pornise, bucuros în inima lui că reuşise să cucerească o atât de mare întindere de pământ. Dar în clipa în care a atins piciorul proprietarului de pământ, i-a stat şi inima şi a murit pe loc. Atunci, boierul le-a spus slujitorilor săi: „Săpaţi-i o groapă de doi metri lungime şi un metru lăţime, fiindcă doar de atât pământ are nevoie un om şi nu de atâta cât cu lăcomie a venit el să cuprindă!“ (Preluare din volumul „Tâlcuri noi la texte vechi“, mitropolit Antonie Plămădeală, Tiparul Tipografiei Eparhiale Sibiu, 1989)

Sursa :Ziarul Lumina

Contra Mundum

“Whenever you find yourself on the side of the majority, it is time to pause and reflect.” (Mark Twain)

Legalismul ucide (1)- sau proasta si incompleta intelegere a Harului

Asez aici cateva ganduri avute la studiul cu tinerii Betel Sibiu din 27.03.2014

LEGALISMUL UCIDE 

Dacă ai fost scăpat din lanţurile unei religii fără viaţă şi fără putere esti liber să nu te mai concentrezi asupra propriilor performanţe. Legalismul este mai dur ca o închisoare fizică- Este o închisoare în care bucuria este răpită, credinţa este uneori ucisă iar speranţa deseori distrusă.

Când totul este centrat pe om, cel care este preocupat de propria persoana va impune altora performanţele sale religioase, dar asta duce direct la un legalism orb sau la un elitism rasist.

Dar cel care trăieşte sub har, cucerit de dragostea lui Dumnezeu şi conştient de puterea lui Dumnezeu ce îl susţine va incuraja sufletele să işi dorească o relaţie mai profundă cu Cuvântul lui Dumnezeu şi nu vor mai ţine cont de sfaturile, codurile şi regulamentele umane. 

Ce face omul in plus fata de Evanghelie se numeşte "cîrpăceala oamenilor".

Este o prostie colosală să planezi asupra sufletelor pe care le “slujeşti” o presiune psihologică, un sentiment de ruşine şi vinovăţie. Cred că prin aceste mijloace sunt mai uşor de controlat masele .

Aud des cum unii sunt păcăliţi să creadă că dacă vor urma în viaţă un traseu, o reţetaă miraculoasă, o direcţie spirituală oferită de aceşti mici guru-automesianici, dacă vor aplica orientarea indicată de ei, dacă vor fi cuminţei şi nu vor deranja pe nimeni, dacă vor fi cuminţei şi işi vor achita toate indatoririle şi responsabilităţile religioase (A) Dumnezeu drăguţu’de El cu mare drag abia aşteaptă să toarne din Cer binecuvântările Sale (B) sau să le rezolve problemele financiare, să le repare vieţile, să le fixeze relaţiile, să le implinească şi fericească viaţa.

Si astfel oamenii trăiesc cu această presiune şi aşteptare irealistă,iraţională şi exagerată din partea lui Dumnezeu că dacă vor face (A) Dumnezeu în mod categoric (e obligat) va face (B).

Dumnezeu niciodată nu va fi obligat să actioneze conform activismului nostru religios. Pe Dumnezeu nu îl impresionează agitaţia noastră şi chinuiala noastră, dacă la bază sunt principii şi valori erodate, şubrete, împîmăntenite şi nu duhovniceşti, spirituale, evlavioase.

Da! Clar şi Absolut că Dumnezeu binecuvantează (1 Samuel 2:30) cinstea,integritatea, onoarea, virginitatea, caracterul şi curăţia..dar DACĂ motivaţia ta în toate acestea este doar ca să capeţi (B) : o soţie credincioasă şi fidelă, un loc de muncă onorabil şi bine remunerat, o poziţie în societate, o funcţie cu autoritate publică, un domeniu de slujire în Biserică, o maşină puternică, atunci iţi spun direct şi deschis că eşti pe o pistă falsă!

Dumnezeu onoreaza pe cel care îl onoreaza pe El, dar in termenii si conditiile Sale, nu în ceea ce impunem noi celor din jur, făcându-i să se simtă vinovaţi dacă au ratat o întâlnire cu El la Adunare, sau nu au oferit generos la ultima colectare de finanţe,(când nu dăruiesc cu suficient spirit de sacrificiu), când nu sunt indeajuns de activi în a mărturisi altora Evanghelia, cînd nu se roagă sau nu citesc Biblia destul. Toate acestea sunt bune, demonstrează autenticitatea converitirii tale, dar ai grijă DE CE FACI CEEA CE FACI?

Mereu am fost sceptic şi în dubii cu privire la modelele ce se perindă în faţa noastră cu formulele lor prestabilite de success, (*eu nu am facut asta în tinereţea mea, eu nu am atins, eu nu am gustat, eu nu am fost acolo, eu nu…eu nu, adică rămâi cu un EU GIGANTIC), un om care doar a abordat şi aplicat tehnica evitării păcatului.

Viata creştina  normală şi autentică nu este şi nici nu a fost vreodată un efort omenesc- de a asculta poruncile lui Dumnezeu din Scriptură. Cineva spunea că viaţa creştina este rezumată cât se poate de bine in cuvintele: "Străduieşte-te să împlineşti poruncile lui Dumnezeu ( un mod de gîndire liniar, reducţionist şi simplist de a vedea lucrurile).

Alt tînăr poate mărturisi “ Am senzaţia că nu mă ridic la înălţimea aşteptărilor pe care le are Dumnezeu de la mine”.

Este limpede că mulţi tineri azi trăiesc cu un anumit grad – sau sentiment de vinovăţie. Se străduiesc din greu, dar fără a se ridica la înălţimea aşteptărilor.

Domnul nostru si apostolul Pavel – au rezervat cele mai dure şi mai tăioase acuzaţii ipocriţilor care perpetuau şi proliferau nişte sisteme religioase legaliste.

IMPORTANT ÎN VIAŢĂ ESTE SĂ ÎI CHEMĂM PE OAMENI ŞI SĂ ÎI INDREPTAM SPRE CHRISTOS –nu spre regulile, standardele, programele sau performanţele noastre.

Unii oameni vin la biserică pentru că doresc să fie acolo dar alţii participa fiindcă au sentimentul că trebuie s-o facă. Altă persoană marturisea “Sunt motivat să îl slujesc pe Dumnezeu mai mult din pricina unui sentiment de vinovăţie şi obligaţie (unii îl slujesc pe Dumnezeu ca să işi inăbuşe sentimentul de vinovăţie) decît datorită bucuriei şi recunostinţei.

Aici putem trage o concluzie – fie oamenii il slujesc  pe Dumnezeu fiindcă  se simt legaţi de El prin simţul datoriei şi încearcă să îi câştige aprobarea.

Fie il slujesc pentru a mulţumi pe cineva din biserică ( un pastor, un prieten, un soţ sau alte persoane). In ambele cazuri motivaţia este greşită iar binecuvântarea lui Dumnezeu pierdută.

Câteodată vrem să arătăm oamenilor că ne descurcăm de minune.

Legalismul te va impinge să fi un performer spiritual- mereu să munceşti din greu pentru Dumnezeu!

Dictionaul Webster – oferă două definiţii legalismului:

1- Aderare strictă, deseori prea strictă şi literală la spusele legii

2- In teologie- doctrina – mântuirii prin fapte bune. (sau "plus"-  sau dar mai trebuie şi asta)

Legalismul inseamnă:

1.  Accentuarea literei mai degrabă decât a spiritului legii

2. Credinta in mântuire prin ascultarea de lege- mai degrabă decat prin harul lui Dumnezeu sau prin credinţă.

3. Evidenţierea exagerată a detaliilor legii- fără echilibrarea lor prin luarea în considerare a dreptăţii sau milei.

DEŞI LEGEA lui Dumnezeu este :sfântă, dreaptă şi bună- Romani 7:12- încercarea de a o respecta pentru a fi acceptat de Dumnezeu nu este nici sfântă, dreaptă sau bună.

DE CE? Pentru că Dumnezeu nu l-a creat pe om- şi nici nu a aşteptat vreodată de la el să păzească poruncile Lui prin PROPRIILE PUTERI şi nici nu a prevăzut aderarea strictă la lege drept calea spre a-l face pe om neprihănit.

-A ACCEPTA să ajungi într-o relaţie corectă cu Dumnezeu pe baza performanţelor religioase este ca şi cum ai aştepta ca o oglindă să-ţi curete mizeria de pe faţă. Scopul oglinzii nu este de a de CURĂŢA ci de a-ţi arăta mizeria.

In acelasi fel “prin Lege vine cunostinta deplină a păcatului” – (rom3:20) insă nu şi puterea de a-l inlătura.

Acum- asemeni unui virus – care atacă un program de computer- LEGALISMUL- poate corupe chiar si cele mai nobile strădanii spirituale. PRODUCE CONFUZIE şi inclinaţie spre activism.

CHUCK SWINDOLL spune “Legalismul este o atitudine, o mentalitate bazata pe mândrie. (Aceasta mandrie duce si la un spirit de judecta, te compari cu altii).
Este conformarea obsesivă unui standard artificial, cu scopul inălţării propriei persoane…

LEGALISMUL spune :O fac pe aceasta şi pe cealaltă- dar pe aceasta n-o fac şi astfel ii sunt plăcut lui Dumnezeu”.

O intrebare inţeleaptă care poţi să o adresezi unui legalist:
 ” Cum poţi fi vreodata sigur ca ai făcut destul”?

CU alte cuvinte credinta în “Isus plus orice altceva nu mai este credinţa in Isus”.

LEGALISMUL-creştin caută să ajungă, să câştige sau să păstreze acceptarea lui Dumnezeu ori sa realizeze creşterea spirituală prin respectarea unui cod sau standard de performanţă.

CARE ESTE REZULTATUL LEGALISMULUI?

Legalismul creştin –este un drum înfundat – care ne secătuieşte vitalitatea spirituală- ne fură bucuria, ne stinge pasiunea, pentru Dumnezeu şi care îi duce pe mulţi oameni la depresie.

CAPCANA PERFORMANTEI

De ce ni se pare ca nu ne putem ridica la inălţimea cerinţelor?

De ce mulţi tineri nu se simt “creştini prea buni”?

LEGALIŞTII pun căruţa înaintea cailor!

Sistemul lor de convingeri spune :”Dacă sunt un activist în domeniul spiritual- mă voi bucura de harul şi de binecuvântarea lui Dumnezeu”. Dar adevăratul crestin spune “Fiindcă Dumnezeu este plin de har, iar eu sunt deja acceptat in Christos, Dumnezeu mă va binecuvânta”.

Vedeti voi- Bunăvoinţa lui Dumnezeu nu poate fi cumpărată sau smulsă de la Dumnezeu ducând o viaţă disciplinată. (Deci atentie lupi de dupa tufisuri electronice)...sunt pentru discipline spirituale, dar ele nu iti garanteaza binecuvantarea).

EVREI 10:6- Nu mai este vorba de un efort exterior pentru a dobândi o relaţie corectă cu Dumnezeu, ci de o realitate launtrică a neprihănirii. Aceasta nu se obţine prin ceea ce facem noi- ci prin ceea ce El a facut deja in noi- in calitate de credincioşi in Isus Christos.

In Evanghelia vagabonzilor de Brenan Manning – “Spus pe şleau biserica Americană- de astăzi acceptă harul în teorie, dar îl neagă în practică. Credem, spunem noi- că structura fundamentală a realităţii este harul, nu faptele dar viaţa noastră ne dezminte credinţa. In general, Evanghelia Harului nu este nici proclamată, nici înţeleasă, nici trăită. Prea mulţi creştini trăiesc în casa fricii- şi nu în cea a iubirii”.

DAR CINE STABILESTE CÂT ESTE DESTUL?

Cînd oamenii dicteaza poporului lui Dumnezeu- fără Invatatura Scripturii cum să-şi trăiască viaţa acesta este control spiritual.

In general îi numesc oameni care construiesc GARDURI PESTE GARDURI.

Minciuna care alimentează flacăra acestui activism spune “ Am valoare doar atunci când muncesc din greu” – sau “iubirea lui Dumnezeu pentru mine depinde de performanţele mele”.

Acestor activişti le este greu să spună NU!

Să fim inţelesi legea lui Dumnezeu e buna, principiile şi valorile ce derivă din Cuvântul Său- toate acestea dau viaţă si nu il irită pe tânărul credincios....INSA acele porunci inventate de bibilica noastră intelectuală...ce mai mult sugrumă,sinucid,strangulează, subnutresc oamenii de Harul lui Dumnezeu şi nu au nici o utilitate veşnică.

Cum se obtine victorie spirituala?

"Mijlocul lui Dumnezeu de a ne elibera de pacat nu este acela de a ne face din ce in ce mai tari, ci acela de a ne face din ce in ce mai slabi. Veti gandi ca aceasta este o forma cam ciudata de victorie, dar aceasta este calea divina.
Dumnezeu nu ne elibereaza de sub stapanirea pacatului intarind omul nostru cel vechi, ci rastignindu-l, nu ajutandu-l sa faca ceva, ci indepartandu-l de pe scena actiunii".


Watchman Nee
in "Viata crestina normala".

Cine este "omul orchestra"?

                                                         Sursa photo : Cinema-francais
In cartea " Predators in our pulpits" (Prădători in amvoanele noastre) W. Phillip Keller, cel care este autor al cunoscutei cărţi "Un păstor priveşte Psalmul Păstorului 23" mentiona la pag 29:

"Westerners are captivated by showman-ship"

Noi vom numi personajul "ONE man show" adaptat culturii noastre  - "omul orchestră"

Cine este OMUL ORCHESTRĂ?

Este cel care in cadrul servicilor divine urează bun venit,amuza si destinde atmosfera, el ofera indemn la rugaciune,apoi se roaga, el motiveaza intre cantari, el canta, el ofera o marturie, el tine apoi si studiu biblic,tot el iti prezinta ultimele proiecte ale bisericii, apoi anunta colecta, iar apoi incheie cu anunturi si se roaga. Unul si aceeasi persoana. Ne pare exagerata o astfel de imagine, ma gandesc ca uneori ati observat si voi acest "fenomen compulsiv".


De ce nu este biblic să monopolizezi întreaga lucrare dintr-o adunare?

1. Alegerea ta de a fi mereu în faţă ne demonstrează nouă că desconsideri întreg trupul lui Isus Christos din cauza unei înţelegeri incomplete a Scripturii şi a Voii lui Dumnezeu.

2.Alegerea ta de a fi mereu în faţă arată că nu există o echipă eficientă de slujitori, care să impartă sarcinile slujirii christice.

3.Atitudinea aceasta arata ca o astfel de persoana  nu are incredere in membrii Trupului sau  in principiul preotiei valabile universale si ca Domnul Isus Christos lucreza, vorbeste si se descopera prin Cuvant fiecarui credincios.

4. Aceasta atitudine descopera faptul ca incercam sa controlam noi tot.

5. Ne comportam ca "proprii nostri stapani"- uitand ca altcineva este Vrednic si Suveran.

6. Te suprasoliciti, cazi in superactivism religios si ti se consuma toata vitalitatea spirituala.

Nici nu intentionez sa transmit ideea ca cel care este frecvent in fata este manipulator, egocentric, dictatorial sau dominator, ci vreau doar sa semnalez ca un astfel de comportament compulsiv denota dorinta de a controla orice detaliu al partasiei, inchinarii si intregii lucrarii a lui Dumnezeu din cadrul Trupului Sau.

Nu sustin, nu promovez sau imbratisez egalitarismul, socialismul sau comunismul bisericesc ci doar vreau sa afirm ca Scriptura arata ca "Duhul da fiecaruia" nu doar "unuia" daruri de slujire spre zidirea altora.

Din El tot trupul, bine inchegat si strans legat, prin ceea ce da fiecare incheietura , isi primeste cresterea, potrivit cu lucrarea fiecarei parti in masura ei, si se zideste in dragoste. (Efes.4:16)

In mod paradoxal aceasta cale duce la epuizare, faliment si burnout.

Insa...

Inconjurandu-te cu oameni care lucreaza pe departamente,domenii de slujire, diferite responsabilitati spirituale viata este mult mai usoara si nu impovarata.

Evitand aceasta stare nu vei crea in mintile si inimile credinciosilor un cult al propriei personalitati, sau al importantei propriei tale persoane ci ei il vor vedea pe Christos in intreaga comunitate de slujitori.

Se mai recomanda pentru sanatatea ta ceva carti de John Maxwell (cu toate că pe mîna fiilor lui Adam, a celor neregenerati aceste carti produc pagube mari, pentru ca isi blindeaza capul doar cum sa fie LEADERI, cum sa domneasca si sa conduca pe altii, mai putin cum sa ii slujeasca) legate de munca in echipa, cateva epistole pastorale ale lui Pavel scrise colaboratorilor sai si mai multa apreciere fata de sanatatea ta.

Cei ce calca pe urmele lui Christos nu vor calca peste altii.

In Trupul lui ISus Christos doua principii trebuiesc urmarite si aplicate, anume
a) Echilibrul de greutate si Echilibrul de valoare

Prin urmare nici o persoana credincioasa nu trebuie chinuita, apasata cu prea multe slujiri, lucrari, responsabilitati si in acelasi timp nici o alta persoana nu trebuie sa fie prea inaltata, ridicata,aclamata, aplaudata.

Nu minimalizez rolul functilor eclesiale ci punctez faptul ca oamenii se mai si satura sa vada aceeasi persoana dansand, cantand, rugandu-se, motivand, facand colecta, predicand, salutand pe toti, oferind marturie, cel care sustine toata liturghia in picioare, cel care o incepe si o sfarseste.

Vorba populara romaneasca "Ce-i prea mult strica".
Si ma opresc si eu aici.

                                               (sursa photo: Histories for Kids)

Control,manipulare si dominare in "Casa fricii"

In cartea "Evanghelia vagabonzilor" scrisa de Brenan Manning descrie legalismul si lipsa harului astfel:

“Spus pe sleau biserica americană- de astazi accepta harul in teorie, dar il neaga in practica. Credem, spunem noi- ca structura fundamentala a realitatii este harul, nu faptele dar viata noastra ne dezminte credinta. In general, Evanghelia Harului nu este nici proclamata, nici inteleasa, nici traita. Prea multi crestini traiesc in casa fricii- si nu in cea a iubirii”.

Scriptura controleaza amvonul, nu multimea

Nu lasa pe nimeni din audienta sa-ti influenteze sau sa-ti afecteze predicarea. Mergi inainte si nu te ingrijora daca unii dintre ascultatori s-au simtit cercetati/ofensati. Inimile sincere iti vor multumi pentru aceasta.

Din "Samanta Adevarului" -dec.2013

P.S. E intelept totusi sa fii sensibil cu sensibilitatile altora.