Am cerut...

"I-am cerut lui Dumnezeu sa-mi indeparteze obisnuinta.
Dumnezeu a spun NU.
Nu eu trebuie sa ti-o indepartez ci tu trebuie sa renunti la ea.
I-am cerut lui Dumnezeu sa-l vindece pe copilul meu handicapat
Dumnezeu a spus NU.
Spiritul sau este intreg, iar corpul sau este trecator.
I-am cerut lui Dumnezeu sa-mi dea rabdare.
Dumnezeu a spus NU.
Rabdarea este un derivat al durerilor; ea nu se acorda, ea se invata.
I-am cerut lui Dumnezeu sa-mi dea fericire.
Dumnezeu a spus NU.
Eu iti dau binecuvantare; fericirea este in tine.
I-am cerut lui Dumnezeu sa ma scape de durere,
Dumnezeu a spus NU.
Suferinta te face sa lasi la o parte grijile lumesti si te aduce aproape de mine.
I-am cerut lui Dumnezeu sa creasca spiritul meu
Dumnezeu a spus NU.
Tu trebuie sa te cresti pe tine insuti dar ma voi ingriji ca sa fii roditor.
I-am cerut lui Dumnezeu toate lucrurile care ar putea sa-mi incante viata
Dumnezeu mi-a spus NU
Eu ti-am dat viata, asa ca poti sa te bucuri de toate lucrurile.
I-am cerut lui Dumnezeu sa ma ajute sa-i IUBESC pe ceilalti, asa de mult cat ma iubeste El pe mine.
Dumnezeu a spus…Ahhhhhhhhhhhhhhhhhh, in sfarsit ti-a venit ideea cea buna."
Adevarul ne e la-ndemana, Dumnezeu e gata sa dea un raspuns pozitiv ... trebuie doar "sa ne vina ideea cea buna". 
"Sa iubesti pe Domnul Dumnezeu ... si pe aproapele tau ca pe tine insuti ..."

Nici un om nu poate sluji la 2 stapani

 

„Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţinea la unul şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona" (Matei 6:19-24).

 

"Evanghelia succesului nu numai ca prezinta o imagine deformata a lui Dumnezeu, dar perverteste doctrina biblica despre Persoana si lucrarea Domnului Isus Christos. Domnul Isus n-a murit ca sa ne faca sanatosi, bogati si fericiti; El a murit ca sa ne faca sfinti si sa ne mantuiasca. Sa transformi Calvarul intr-o carte de credit sfintita, care sa ne dea ocazia sa risipim in placeri, inseamna sa ieftinesti cel mai costisitor lucru pe care L-a facut Dumnezeu vreodata.

Moderna "evanghelie a succesului" se potriveste perfect unei societati ca a noastra, care se inchina la sanatate, bogatie si fericire.

Dumnezeu are dreptul sa judece pe cei care predica o evanghelie falsa, fiindca mesajul Evangheliei L-a costat enorm. Pretul platit a fost insasi viata Fiului Sau. Domnul Isus Si-a varsat sangele pentru ca sa satisfaca Legea si Dreptatea Sfanta a lui Dumnezeu. asa ca pacatosii pierduti sa poata fi iertati si impacati cu Dumnezeu.

Daca Domnul Isus ar fi astazi pe pamant, ar condamna stilul de viata extravagant si impopotonat al acestor pastori ai "prosperitatii" si evangheliei succesului..si ai adeptilor lor. In viata si lucrarea Sa, in invataturile Sale si in special in moartea Sa, Isus Christos a respins evanghelia succesului.

Predicatorii succesului ne dau o imagine deformata a lui Dumnezeu, a Mantuitorului, a vietii crestine si de asemenea a Bisericii. Dupa ei, Biserica lui Isus Christos este o adunare de oameni fericiti, care se bucura de viata. Conform Bibliei mele, Biserica este o adunare de oameni care urmaresc sfintirea inaintea lui Dumnezeu si cauta sa fie de ajutor unei lumi aflate in nevoi.

Da, trebuie sa fie sarbatoare si bucurie cand Biserica se strange la inchinare, dar de asemenea se cer a fi impartasite poverile si spalate ranile, trebuie vindecate inimile zdrobite. Conform Evangheliei succesului insa crestinii n-ar trebui sa aiba deloc rani.

Dar predicatorii succesului nu vad in asemanarea cu Christos scopul vietii crestine. Desigur trebuie sa-i stinghereasca atunci cand sunt pusi fata in fata cu faptul ca potrivit cu mesajul lor, Domnul Isus n-a fost un succes. El n-a fost bogat si Si-a petrecut viata identificandu-Se cu saracii si cu proscrisii.

El a fost un " Om al durerii si obisnuit cu suferinta" ( Isaia 53:3), nu o celebritate care sa se bucure de o viata extravaganta.

La biserica ne strangem nu ca sa scapam de viata, ci pentru a fi echipati si incurajati sa mergem inapoi in viata, cu sarcinile si bataliile ei. Da, avem bucuriile noastre, dar nu acestea sunt scopul principal. Scopurile noastre sunt sfintirea si ajutorarea; fericirea este doar un rezultat aditional.

Cand biserica predica un mesaj gresit, sfasie lucrurile si slujirea isi pierde integritatea.

Dupa ce ai citit aceste randuri, intreaba-te sincer:

" Cum arata modelul tau Isus Christos pentru tine?",

"Ce fel de Dumnezeu si Evanghelie iti este prezentata si transmisa in biserica ta?

Pe curand

Cu credinciosie si respect pentru Christos

Domnul Slavei si neprihanirii.

pag 56-57, din Criza Integritatii de Warren W. Wiersbe, Editura Stephanus.

Ten Commandments on Money by Zac Poonen

A list from Zac Poonen which he calls the “Ten Commandments” on money for Christian workers:
1. Never make your financial needs known to anyone but God (Phil.4:19).
2. Never accept money from unbelievers (3 John 7).
3. Never expect any gifts from anyone (Psa.62:5).
4. Never allow anyone to control you or influence your ministry by giving you money.
5. Never accept money from those who don’t receive your ministry.
6. Never accept money for your personal or family needs, from anyone poorer than you.
7. Never be dependent on any man for your financial needs.
8. Never handle God’s money in a way that would cause others to suspect mishandling (2 Cor.8:20,21).
9. Never be excited when you receive money.
10. Never be depressed when you lose money.

Care sunt motivele pentru care mergi la biserica?

Trebuie sa mergem la biserica?

Această întrebare se face din ce în ce mai auzită şi izvorăşte din frământarea şi de pe buzele a tot mai mulţi oameni care se pare că Îl caută cu sinceritate pe Dumnezeu. Dacă această întrebare ar veni din partea celor mai lumeşti, a celor mai iubitori de bani, a celor mai bogaţi, a celor mai lacomi, a celor mai certăreţi participanţi, nu m-aş obosi să scriu; dar tocmai pentru că aceasta este frământarea acelora care s-au scârbit de viaţa duplicitară pe care o duc, de căderea permanentă în păcat, de lipsa de roade din viaţa lor şi de puţinele progrese pe care le-au făcut, de aceea, doresc să împărtăşesc aceste gânduri.

Această întrebare îmi aduce aminte de o altă întrebare care se ridica frecvent cu ceva timp în urmă (mai puţin astăzi) de către un alt grup de participanţi la întâlnirile bisericilor: „Este bine să mergem la teatru?” Desigur, nu creştinii zeloşi, evlavioşi puneau această întrebare, ci aceia care şchiopătau de ambele picioare. Dar îndrăznesc să spun că se poate da acelaşi răspuns la ambele întrebări, deoarece astăzi „mersul la biserică” are aceeaşi motivaţie şi aduce aceleaşi efecte pentru cei mai mulţi participanţi ca şi mersul la teatru.

Înainte de a mă împroşca cu pietre, dă-mi voie să mă apăr; şi te rog înaintea Celui ce este gata să vină să judece vii şi morţii (Isus Hristos) cercetează-ţi motivaţia cu care mergi la biserică şi ia aminte la efectele pe care le aduce în viaţa ta această practică ca să vezi dacă nu cumva eşti un om nelipsit de la teatru şi nu de la templu.

Cu câteva decenii în urmă Dr. A.W. Tozer spunea: „Mi se pare semnificativ; dacă nu chiar ameninţător, faptul că în limbajul bisericesc de astăzi apar atât de frecvent cuvintele program şi programare." Într-adevăr ceea ce a observat Dr. Tozer este semnificafiv (plin de semnificaţie), dar ceea ce a fost o ameninţare atunci, acum este o realitate tragică pe care o experimentăm. Adoptarea cuvântului program pentru a descrie întâlnirile de biserică, a fost o ameninţare pentru viitorul apropiat al bisericilor, ameninţare care suna aşa: în curând veţi fi teatre. Dar cel ce ne-a ameninţat odinioară, ne a prins acum: aţi devenit teatre. Pentru că cuvântul program a fost preluat din teatru şi era foarte bun acolo pentru că teatrul este un loc de privit pentru cei ce ocupă un loc în sală şi un loc de oferit spectacole pentru cei ce urcă pe podium; şi cine neagă faptul că este necesară o programare pentru susţinătorii de spectacole pentru ca apoi să fie anunţaţi şi privitorii?

Conducătorii bisericilor din trecut nu s-au cutremurat când au văzut că cuvântul program li se potriveşte şi lor, că ceea ce trebuia să fie părtăşia sfinţilor a devenit un program, ci – lipsindu-le discernământul ca să vadă ameninţarea – l-au adoptat şi l-au sfinţit în loc să se pocăiască şi să se întroarcă la dragostea primilor creştini. Ne-au dat aurul părtăşiei sfinte pe arama sclipitoare a programului. Această practică L-a scos afară pe Domnul Isus Hristos din adunările noastre, şi în loc să ne adunăm în jurul Omului , ne strângem în jurul unui om, locul în care Isus Hristos trebuia să fie prezent în mijlocul mădularelor Sale, a devenit un loc în care unii ţin spectacole şi alţii le privesc. Va trebui să decidem acum dacă vom păşi pe urmele înaintaşilor noştri adoptând şi sfinţind cuvântul teatru pentru bisericile noastre, sau vom deschide prin pocăinţă Celui ce bate la uşa bisericilor???

Problema nu este în cuvintele pe care le folosim, ci în faptul că aceste cuvinte descriu cel mai bine lucrurile care se petrec între noi – că ceea ce trebuia să fie un loc unde slava lui Dumnezeu să se pogoare, Domnul Isus să fie în mijlocul sfinţilor Lui, fiecăruia să i se dea arătarea Duhului spre folosul altuia, a devenit un loc în care unii se programează să îşi joace rolul (piesa) de creştini, iar alţii vin să privească spectacolul prost pregătit. Cei mai mulţi slujitori de astăzi sunt actori. Ei nu trăiesc ceea ce pretind în faţa publicului. Predicatorul se pregăteşte să predice ca Spurgeon şi măcar că încearcă de sute de ori şi vede că nu poate, continuă. Coriştii sunt învăţaţi că cânte ca unii care au bucurie, să încerce să exprime pe faţă ceea ce, de fapt, nu au în inimă. Vin la biserică, îşi joacă rolul, dacă au reuşit să-l joace bine şi unii îi felicită, atunci pleacă bucuroşi acasă, dacă nu, nu-i nimic, încearcă duminica viitoare. Doamne ai milă de noi! Avem şi filme "creştine" care ne învaţă cum să ne comportăm ca Ieremia sau ca unul din proroci fără să depunem efort, doar privindu-le... Şi nimeni nu-şi dă seama că noi nu devenim ca unul din acei proroci, ci devenim ca aceia care au jucat rolul acelui proroc, devenim actori!? Încă puţină vreme, foarte puţină vreme şi actorii vor fi descoperiţi! Aceia care au pretins că sunt şi nu sunt vor fi arătaţi ca mincinoşi înaintea oştirilor cereşti şi înaintea tuturor oamenilor.

Nu mai e timpul să nu ne mai jucăm de-a creştinul; e timpul să fim creştini!

Nu mai e timpul să nu ne mai jucăm de-a mersul la biserică; e timpul să căutăm părtăşia cu sfinţii!

Nu mai e timpul să nu mai vorbim despre rugăciune; e timpul să ne rugăm!

Nu mai este timp de pierdut în controverse cu privire la „botezul cu Duhul Sfânt”; trebuie să fim plini de Duh!

Nu mai e timpul să nu mai vorbim despre credinţă; e timpul să credem!

Nu mai e timpul să intrăm în polemici cu privire la cea de-a doua venire a Domnului Isus; e timpul să-L aşteptăm şi să iubim venirea Lui!

„De acum vremea s-a scurtat.”

„Se apropie ziua!”

Părtăşia creştină este esenţială pentru sănătatea spirituală a credinciosului şi el nu poate trăi o viaţă de biruinţă constantă fără ea, dar participarea la spectacole nu numai că nu este folositoare, dar este chiar dăunătoare!

Eram orb şi acum văd

Librăria New Life, de pe Str Morilor Nr 47, va găzdui vineri 17 septembrie, lansarea cărţii autobiografice "Eram orb şi acum văd", de Vasile Tofan. Evenimentul este programat să înceapă de la orele 18:00.

Cartea "Eram orb şi acum văd" a apărut la Editura Emanuel din Galaţi. "Cu un fizic impresionant, Vasile Tofan a fost timp de 8 ani boxer de performanţă având succese pe plan intern şi internaţional. A căutat drumul Occidentului pentru a se afirma în boxul profesionist. A fost uşor racolat de durii lumii interlope care i-au promis lansarea. Totul s-a spulberat pentru că a fost corupt să spargă vitrinele a două mari magazine de bijuterii din Germania. A fost prins, arestat de către poliţia germană, stând doi ani în închisoare.

Lansarea, realizată în colaborare cu Radio Vocea Evangheliei Sibiu, va fi urmată de o mărturie a autorului şi de o sesiune de autografe.

Sursa: Rondul de Sibiu

Femeia invizibila

Valori rasturnate

“It always seemed strange to me that the things we admire in men, kindness and generosity, openness, honesty, understanding and feeling are the concomitants of failure in our system. And those traits we detest, sharpness, greed, aquisitiveness, meanness, egotism and selfinterest are the traits of sucess. And while men admire the quality of the first, they love the produce of the second.”

John Steinbeck

Convertiti si totusi neregenerati

We are living in a day when people are getting converted without being regenerated; when they are making decisions for Christ but are not being born again; when they are believing without receiving. This is a day when people are professing to be Christians and yet not becoming new creatures. Old things have not passed away, nor have all things become new. There is no change.

- Oswald J. Smith

Dorinta unui tanar - scrisoare catre pastori si frati lucratori

Spune STOP scuzelor false

Fiecare, Oricine, Cineva şi Nimeni sunt fraţi. Fraţi la biserică vreau să zic. Sunt nişte tipi cumsecade, de societate, care se respectă şi-i întâlniţi pretutindeni. Oricine şi Cineva sunt de câţiva ani şi în Comitet, pentru că au fost votaţi de Fiecare. Fiind nepotul lui Cineva, Fiecare a fost promovat de curând în «sfatul bătrânilor». Nimeni, a rămas singurul membru al bisericii care nu are o funcţie de şef..

Cineva rămâne de obicei duminica dimineaţa acasă. E prea obosit, serialul preferat s-a sfârşit după miezul nopţii, iar ziua-ntâi a săptămânii e singura când nu trebuie să fie la 8 fix la muncă. Fiecare, ar dori să meargă la cină, dar şi-a adus aminte că Oricine l-a sunat şi a-nroşit telefonul cu ştiri despre Pastor. Cică ar fi zis ceva despre zeciuială, şi chestiunile-astea i-ar fi vizat direct şi pe ei. Totuşi ar merge, dar dacă se supără Oricine sau Cineva? Joia seara la rugăcine, primul care vine la ora stabilită e Nimeni. Apoi la intervale de 30 minute apar şi Fiecare, Oricine şi Cineva. Ultimul, mai mult s-atingă amvonul.

Fiecare a fost anunţat de Cineva, că miercuri seara trebuie să conducă studiul biblic pentru tineri, deoarece el nu este în urbe. Fiind luat pe nepusă masă, Fiecare a dat sms lui Oricine, motivându-i că are febră şi e cam răguşit. Acesta, bănuind că gluma e nesărată, l-a sunat imediat pe Nimeni. Care, având râvnă ca-n biserica primară, n-a putut refuza.

Odată, Păstorul a făcut apel la fraţii care vor să ducă Masa Domnului unui invalid. Cineva a crezut că merge Fiecare, acesta a crezut că merge Oricine, aşa că până la urmă a ajuns tot Nimeni. Altă dată, au intrat în biserică nişte străini. Fiecare ar fi vrut să-i ia la masă la prânz, dar ştia că Oricine are bucate mai gustoase. Acesta însă s-a gândit că Cineva, ca de fiecare dată va lua musafirii la el. Însă hotărându-se cam greu, musafirii au prânzit la Nimeni.

Când burdufurile cerurilor s-au căpat prea tare, iar apele dezlănţuite au inundat bisericile fraţilor din aval, Cineva a avut o iniţiativă bună: să se strângă fraţilor fonduri! Dar n-a dat decât... ideea. Oricine nu a putut să doneze nimic pentru că e bugetar şi i s-a diminuat considerabil leafa. Fiecare, fiind foarte nedecis, pentru că nu ştia cum să se-mpartă între o plasmă de 80 inchi, nişte travertin pentru scări şi un play-station pentru prunci, s-a hotarât să lipsească de la colectă. Ca de obicei, Nimeni a dăruit cel mai mult.

În timpul anului, cine credeţi că a adus duminical câte un prieten la biserică? Nimeni. Cine-a vizitat bolnavii la spital? Nimeni. Cine-a spart iarna lemne văduvelor bătrâne? Nimeni. Cine-a cumpărat adidaşi noi copiilor din familiile sărace? Nimeni. Cine-a făcut pacheţele cu hrană pentru orfanul ce doarme în scara blocului? Nimeni. Cine-a plivit florile din faţa bisericii? Nimeni. Cine-a dat Noi Testamente prin gări şi prin pieţe? Nimeni. Cine a venit la muncă voluntară? Nimeni. Cel mai harnic, cel mai darnic, cel mai săritor, cel mai plin de zel, e el: Nimeni!

Iubiţilor, toţi suntem răspunzători de gătirea Miresei pentru Hristos Isus. Dar, dacă vom crede că problemele bisericii pot fi rezolvate de Fiecare, Oricine sau Cineva, de fapt le rezolvă Nimeni.

Resurse Crestine

Dumnezeu m-a chemat să-mi dau viaţa pentru fiica Lui…

                                    

                                                           de Paul Washer

"Nu conteaza daca ea este o persoana buna sau foarte dificila. Asta nu conteaza deloc, ci faptul ca Dumnezeu ti-a incredintat o fiica de-a Lui… Si nici o scuza egoista n-o sa inlature faptul ca El ti-a incredintat o fiica, in mod suveran ti-a oferit o fiica de-a Lui!.
Si se asteapta sa faci exact ceea ce iti porunceste, anume sa-ti sacrifici viata pentru ea.

Dar iata ce vreau sa intelegi…Stiti, intalnirile acelea unde se incearca gasirea unui partener care sa fie compatibil? Eu va spun ca nu reflecta voia lui Dumnezeu.

Pentru ca, in mare, voia lui Dumnezeu nu este sa gasesti un partener compatibil. Acum te simti mai bine cand te gandesti la casnicia ta, nu? Ai sa spui “Uau, asta da descoperire!”. Cand tot timpul ai crezut ca asta e important.

Nu! Nu asta este voia lui Dumnezeu.

Dumnezeu iti va oferi o partenera care este puternica in domeniile in care trebuie sa fie puternica, ca sa nu fii ispitit peste puterile tale. Acelasi lucru il pot spune si despre ea. Dar Dumnezeu ti-a oferit o partenera pregatita in mod special, cu slabiciuni….El iti da o femeie cu slabiciuni in domenii in care tu ai vrea mai mult ca orice sa fie puternica.

Ganditi-va la lucrul asta.

Dumnezeu ti-a oferit in mod intentionat o femeie cu slabiciuni si lipsuri in multe din domeniile in care tu vroiai ca ea sa nu fie slaba sau cu lipsuri. Nu stiu ce parere aveti voi, dar pe mine ma linisteste o astfel de afirmatie. De ce a facut Dumnezeu asta?

Ca sa te faca asemenea chipului lui Cristos.

Cand vorbim despre a fi asemenea chipului lui Cristos, cand te gandesti la Isus Cristos…Care sunt caracteristile care iti vin imediat in minte? Despre ce cantam noi? Nu cantam prea mult despre mania lui Isus, desi El intr-adevar se manie si cunoastem mania Mielului. Nu cantam despre asta; dar despre ce cantam? Cantam despre dragostea Sa neconditionata, despre mila si indurarea Sa, despre harul Sau, nu-i asa? Acestea sunt lucrurile care ies in evidenta si asa ar trebui sa fie.

Sa nu credeti altceva. Asadar, sa te faci asemenea chipului lui Cristos inseamna ca in viata ta se reflecta tocmai aceste trasaturi ale lui Cristos.

Permiteti-mi sa va pun o intrebare.: Cum sa inveti ce inseamna dragoste neconditionata daca esti casatorit cu o femeie care indeplineste toate conditiile? Daca ai fi casatorit cu o femeie care indeplineste toate conditiile impuse de mintea ta egoista, ai mai invata vreodata dragostea neconditionata? Daca ai fi casatorit cu o femeie ideala, ai mai invata vreodata ce inseamna mila? Ai mai invata vreodata harul?

Nu!

Nu intelegi? Intelepciunea lui Dumnezeu este cu mult mai mareata decat a noastra. Singura intrebare pe care ar trebui sa ti-o pui este: Ce vrei? Vrei ceea ce Dumnezeu vrea, anume sa te faci asemenea chipului lui Cristos, sau vrei ceea ce barbatul lumesc vrea: o femei cu masurile 90-60-90 si cu salariul de 6 cifre.

Ce vrei? Femeia perfecta, sotia trofeu? Ce vrei? Daca inima ta este buna, vei vrea sa fii facut asemenea chipului lui Cristos. Si dupa lucrurile pe care lumea ti le spune, casnicia ta s-ar putea sa nu mearga bine pentru ca nu exista
compatibilitate. Nu sunteti compatibili.

Sotiei tale nu-i place sa faca unele lucruri care tie iti plac…Personalitatea sotiei este diferita de-a ta. Sotia ta poate e dificila, probabil la fel de dificila ca tine si te intrebi:

Oare este casnicia mea voia lui Dumnezeu? Oare sunt prins intr-o situatie care nu mi se potriveste? Alti barbati au casnicii mai bune, in timp ce eu trebuie sa indur consecintele alegerii mele Daca gandesti asa, te asigur ca sotia ta indura mai multe consecinte.

Insa, trebuie sa intelegi ca totul a fost orchestrat perfect. Dumnezeu stie exact de ce ai nevoie pentru a ajunge asemenea chipului lui Cristos. Nu-mi place sa vorbesc astfel, pentru ca barbatii ar putea avea impresia ca sunt superiori si Dumnezeu le-a dat sotii cu ceva probleme.
Insa daca le-as vorbi femeilor, le-as spune acelasi lucru. Si ei i-a fost dat un barbat care sa fie puternic in domeniile in care trebuie sa fie puternic, ca sa nu fie ispitita peste puterile ei. Dar ale carui slabiciuni au fost orchestrate in mod suveran, pentru ca ea sa invete sa iubeasca asemenea lui Cristos. Iar lucrul acesta este minunat, deoarece casniciile noastre sunt cum trebuie sa fie… Si ne dau un sens nu doar cand totul merge bine si exista armonie, dar si cand apare conflictul, facandu-ne sa intelegem ca vietile ne sunt astfel modelate, asa cum fierul ascute fierul.

Dumnezeu ne descopera egoismul inimilor noastre ca barbati si ne cheama sa ne pocaim. Si cand ne criticam sotia, cand avem probleme cu femeia pe care ne-a dat-o Dumnezeu, nu-I criticam fiica, ci pe insusi Dumnezeu.

‘Nu-mi place ce-ai facut!”

Vedeti?

Casatoria are un scop, pe care trebuie sa-l descoperiti. De asemenea, casnicia este o chemare.

Sa va explic altfel:
Un tanar vine la mine si spune “Sunt indragostit de fata asta si vreau sa ma casatoresc cu ea…”
Si-i cer sa-mi spuna mai multe.

Iar el spune: “Imi place sa fiu in preajma ei, este frumoasa si putem vorbi, ma simt asa de bine cand suntem impreuna si vreau sa ma casatoresc cu ea”.

Si eu ii spun: “Ok, da-mi voie sa vad daca am inteles bine: vrei sa te casatoresti cu ea pentru ca indeplineste toate nevoile tale egoiste. Asta vrei sa spui?”

“Nu, nu asta am vrut sa spun!”

“Ba tocmai asta ai vrut sa spui. Vrei sa te insori cu ea pentru ca este frumoasa. Dar ce se intampla cand n-o sa mai fie frumoasa? Ce se intampla cand apare cineva care e mai frumoasa decat ea? Si vor fi astfel de situatii. Spui ca poti sa vorbesti cu ea si de-asta vrei sa va casatoriti. Dar ce se intampla ca n-o sa poti sa ii vorbesti? Sau ce se intampla daca apare altcineva cu care poti vorbi mai bine decat cu sotia ta? Unde ai sa mergi?”

Te simti bine in preajma ei…Dar ce se va intampla cand nu te vei mai simti bine in prezenta ei? Si cand te simti mai bine in prezenta altcuiva.
Aceste lucruri nu sunt fundamentul casatoriei.

Fundamentul casatoriei este ca Dumnezeu m-a chemat sa-mi dau viata pentru fiica Lui.

Dragi tineri, noi avem ideea asta ca in totul este vorba doar despre noi si despre indeplinirea nevoilor noastre. Si ne irosim viata hranidu-ne dorintele egoiste. Pe noi insine. Insa bucuria o gasim doar prin supunerea vietii noastre dupa voia lui Dumnezeu. Acesta este fundamentul casniciei, este baza ei, dar nu este totul. Casnicia nu este foar un fier care ascute alt fier. Daca esti plin de Duhul Sfant si traiesti cu Dumnezeu vei avea parte de multe binecuvantari alaturi de sotia ta.

Vei intelege ca ea este un dar minunat de la Dumnezeu…
Dar ceea ce vreau sa scot in evidenta este ca fundamentul casniciei este chemarea. Asta este scopul! Astfel, daca este frumoasa, slava Domnului! Daca este desfigurata in urma unui accident nefericit, nu plec nicaieri, ci sunt mai dedicat ca niciodata pentru ca are nevoie de mine.

Daca este usor de inteles, slava Domnului! Dar daca nu este, exista un scop chiar si in incercarile prin care trec. Totul are ca scop asemanarea cu chipul lui Cristos. Si ce a fost Cristos? Slujitorul lui Dumnezeu. Servitorul Sau. Asta inseamna casnicie.

Acum, am vorbit despre faptul ca barbatul trebuie sa urmeze principiile Imparatiei, sa mearga si sa cucereasca lumea, pentru Numele lui Dumnezeu si pentru largirea Imparatiei Sale si pentru implinirea voii Sale.

Insa de unde incepe o astfel de lucrare? Nu incepe in grupul de ucenicizare pentru barbati. Nu incepe in mod obligatoriu intr-o biserica. Daca esti barbat si esti casatorit, incepe cu tine si cu sotia ta."

O noua carte scrisa de A.W.Tozer "Sfetnicul"

Mă preocupă orice lucru care este o piedică pentru oamenii lui Dumnezeu şi care îi ţine departe de privilegiile lor depline din viaţa creştină. Uneori trebuie să atac cu violenţă lucruri pe care nu le cred corecte şi care simt că au devenit o piedică pentru oamenii lui Dumnezeu. Unii au spus că nu este treaba mea, însă este. Am fost uns de Dumnezeu să fac ca această preocupare să fie treaba mea.
Acolo unde Isus este glorificat, Duhul Sfânt vine. El nu trebuie să fie implorat – Duhul Sfânt vine când Mântuitorul este glorificat. Când Hristos este onorat cu adevărat, Duhul vine.
Acum vreau să spun un cuvânt clar despre Biserica creştină care încearcă să se descurce prin propria putere: Acest fel de creştinism îl face pe Dumnezeu să verse, pentru că încearcă să conducă o instituţie cerească într-un mod pământesc. În ce mă priveşte, dacă n-aş fi putut obţine puterea divină a lui Dumnezeu, aş fi abandonat întreaga lucrare. Biserica ce doreşte puterea lui Dumnezeu va avea de oferit ceva mai mult decât cluburi sociale, societăţi de tricotat, echipe de cercetaşi şi toate celelalte lucruri asemănătoare.
Eu prefer să fiu un membru al unui grup care se întâlneşte într-o cameră mică de pe o străduţă lăturalnică, decât să fiu parte a unei mari activităţi care merge bine şi nu este nou-testamentară în doctrina ei, în duhul ei, în trăirea ei, în sfinţenia ei, în toată structura şi conţinutul ei.
Oamenii vor beneficiile crucii, dar cu toate acestea, nu vor să se supună controlului crucii. Ei vor să ia tot ceea ce poate oferi crucea, dar nu vor să fie sub domnia lui Isus.
Există mai multă bucurie tămăduitoare în cinci minute de închinare decât în cinci nopţi de chefuire.
Duhul Sfânt poate fi absent din Biserica şi pastorul poate să tot pună lucrurile în mişcare‚ şi nimeni nu-şi dă seama de asta ani de zile. Ce tragedie‚ fraţilor‚ ce tragedie -că lucrul acesta se poate întâmpla într-o biserică creştină! Nu trebuie să fie aşa! Cine are urechi‚ să asculte ce zice Bisericilor Duhul.
Eu vreau prezenţa lui Dumnezeu Însuşi‚ altfel nu vreau să am nici o legătură cu religia. Îl vreau pe Dumnezeu Însuşi‚ altfel voi pleca şi voi fi altceva‚ dar nu creştin.
Cred că ar fi bine pentru noi ca să ne oprim pur şi simplu din toate activităţile noastre, să ne liniştim, să ne închinăm înaintea lui Dumnezeu şi să-L aşteptăm. Nu mă face popular faptul că vă reamintesc că suntem o adunătură de oameni fireşti, dar, oricum, este adevărat că majoritatea creştinilor sunt fireşti. Poporul lui Dumnezeu ar trebui să fie un popor sfinit, pur, curat, însă noi suntem o mulţime firească. Suntem fireşti în atitudinile noastre, în tendinţele noastre, suntem fireşti în multe lucruri. Tinerii adesea nu au reverenţă în serviciile noastre creştine. Ne-am degradat atât de mult înclinaţiile religioase, încât serviciul nostru creştin este, în mare parte, exhibiţionism. Avem nevoie disperată de o vizitare divină, pentru că situaţia noastră nu va fi niciodată îndreptată prin predici! Nu va fi niciodată îndreptată până când Biserica lui Hristos nu va fi confruntată deodată cu ceea ce cineva a numit mysterium tremendium – misterul înfricoşat care este Dumnezeu, maiestatea înfricoşată care este Dumnezeu. Aceasta face Duhul Sfânt. El aduce misterul minunat, care este Dumnezeu, la noi, şi Îl prezintă duhului omenesc.
Nu vom cunoaşte niciodată mai mult despre Dumnezeu decât atât cât ne învaţă Duhul. Nu vom cunoaşte niciodată ceva mai mult despre Isus decât atât cât ne învaţă Duhul, pentru că numai Duhul dă învăţătură. Oh, Duhule Sfânt, cât de mult Te am întristat! Cum Te-am ofensat! Cum Te-am respins! El este Învăţătorul nostru, şi dacă El nu ne învaţă, noi nu putem cunoaşte niciodată. El este Cel ce ne luminează, şi dacă El nu aprinde lumina, noi nu putem vedea vreodată. El este Vindecătorul urechilor noastre surde, şi dacă El nu ne atinge urechile, noi nu putem auzi niciodată. Bisericile îşi pot continua activitatea săptămâni, luni, ani fără să ştie nimic despre aceasta sau să cunoască pogorârea Duhului Dumnezeului Celui viu peste ei. Oh, inimă, stai liniştită înaintea Lui, prosternează-te, adoră-L înlăuntrul tău!
Oh, ce ruşine că ignorăm prezenţa regească. Avem aici o Regalitate mai înaltă decât cea pământească – Îl avem pe Domnul domnilor şi pe Împăratul împăraţilor – Duhul Sfânt este prezent şi noi Îl tratăm ca şi cum nu ar fi deloc aici. Noi ne împotrivim Lui, nu-L ascultăm, Îl stingem şi ne compromitem inimile. Auzim o predică despre El şi ne hotărâm să învăţăm mai mult şi să facem ceva în privinţa aceasta. Convingerea noastră se ofileşte şi, nu după mult timp, ne întoarcem în aceeaşi stare lipsită de viaţă de dinainte. Ne împotrivim Sfetnicului binecuvântat. El a venit să mângâie. A venit să dea învăţătură. El este Duhul învăţăturii. A venit să aducă lumină, pentru că este Duhul luminii. El vine să aducă puritate, pentru că este Duhul sfinţeniei. Vine să aducă putere, pentru că este Duhul puterii. El vine să aducă aceste binecuvântări în inimile noastre şi doreşte să avem acest fel de experienţă. Dumnezeu va face lucrul acesta pentru oameni. El nu ne întreabă care este contextul nostru denominaţional. Nu ne întreabă dacă suntem arminieni sau calvinişti. Nu ne întreabă nimic altceva decât dacă vrem să ascultăm şi să încetăm cu neascultarea. Vrei să încetezi să mai stingi Duhul? Vrei să încetezi să te mai împotriveşti Duhului?
Tot ce doreşte El este ca noi să ne supunem, să ascultăm, să ne deschidem inimile, şi El va da năvală, iar vieţile noastre vor fi transformate şi schimbate!
Dacă există ceva în viaţa ta mai mare decât dorinţa de a fi un creştin plin de Duhul, atunci tu nu vei fi niciodată un creştin plin de Duhul, până când acel lucru nu este îndepărtat. Dacă există ceva în viaţa ta mai solicitant decât tânjirea ta după Dumnezeu, atunci nu vei fi niciodată un creştin plin de Duhul. Am întâlnit creştini care au tot vrut să fie umpluţi, într-un mod vag, mulţi ani de zile. Motivul pentru care nu au fost umpluţi de Duhul este că sunt alte lucruri pe care le doresc mai mult. Dumnezeu nu dă busna într-o inimă omenească, până când nu ştie că El este răspunsul şi împlinirea celei mai mari şi mai copleşitoare dorinţe ale acelei vieţi.
Eu cred că noi suntem cea mai ocupată adunătură de activişti înflăcăraţi care s-au pomenit vreodată în lumea religioasă. Ideea pare să fie că, dacă nu alergăm într-un cerc cu limba de-un cot, nu Îi suntem pe plac lui Dumnezeu.
De unde avem conceptul acesta că, deoarece ucenicii au fost umpluţi cu Duhul atunci, în primul secol, nu este necesar pentru noi să fim umpluţi cu Duhul acum?
Acum, în vremea nostră, avem învăţători atât de naivi, încât să ne spună că nu trebuie să facem altceva decât să mergem tot aşa liniştiţi înainte, până când va veni Domnul şi ne va da în stăpânire multe cetăţi. Nu vă cer decât să cercetaţi Scripturile şi să vedeţi dacă aceste lucruri sunt adevărate. Rugaţi-vă, supuneţi-vă, credeţi, ascultaţi şi vedeţi ce va face Dumnezeu pentru voi!
Cred că va trebui să studiem din nou toată acastă învăţătură cu privire la locul Duhului Sfânt în Biserică, astfel încât Trupul să poată funcţiona din nou.

Cartea o puteti comanda aici

Vrednic, Sfant si Glorios este Domnul meu

Trairea mea nu il face pe Dumnezeu mai sfant si mai glorios decat este....

Tabara Poarta Oilor

Pentru 10 zile voi fi din nou plecat in lucrare la Poarta Oilor.
Va doresc tuturor o vara placuta in slujire pentru Imparatul nostru.

Atentie slujitori!: " Dumnezeu nu se lasa batjocorit"

După ce a interpretat cu credincioşie visul, Daniel l-a îndemnat pe monarhul cel îngâmfat să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu ca printr-o viaţă curată să îndepărteze nenorocirea care-l ameninţa. “De aceea, împărate”, l-a rugat proorocul, “placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!”

Pentru o vreme impresia avertizării şi sfatul proorocului au fost puternice asupra lui Nebucadneţar; dar inima care nu este schimbată prin harul lui Dumnezeu pierde repede impresiile Duhului Sfânt. Îngăduinţa de sine şi ambiţia nu fuseseră eradicate din inima împăratului, iar mai târziu aceste trăsături au apărut iarăşi. În ciuda îndrumărilor date cu atâta îndurare şi a avertizărilor cu privire la experienţa trecută, Nebucadneţar a îngăduit iarăşi ca spiritul de invidie împotriva împărăţiilor care aveau să urmeze, să-l ia în stăpânire. Conducerea lui, care până atunci fusese într-o mare măsură dreaptă şi îngăduitoare, a devenit apăsătoare. Împietrindu-şi inima, a folosit capacităţile date de Dumnezeu pentru proslăvirea de sine înălţându-se mai presus de Dumnezeu care-i dăduse viaţa şi puterea.

Timp de luni de zile judecata lui Dumnezeu a întârziat. Dar în loc să fie condus la pocăinţă prin această îngăduinţă, împăratul a dat frâu liber mândriei până acolo încât a pierdut încrederea în interpretarea visului şi şi-a dispreţuit anii lui de mai înainte.

La un an după ce a primit avertizarea, Nebucadneţar, plimbându-se în palatul lui şi cugetând cu mândrie la puterea lui de conducător, cât şi la reuşitele lui de constructor, a exclamat: “Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?”

Chiar când trufia îngâmfată era încă pe buzele împăratului, un glas din cer a făcut cunoscut că timpul de judecată rânduit de Dumnezeu venise. În auzul lui s-a auzit hotărârea lui Iehova: “Află, împărate Nebucadneţar, că ţi s-a luat împărăţia! Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, şi vei locui la un loc cu fiarele câmpului; îţi vor da să mănânci iarbă ca la boi, şi vor trece peste tine şapte vremi, până vei recunoaşte că Cel Prea Înalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea”.

Într-o clipă raţiunea pe care Dumnezeu i-o dăduse i-a fost luată; judecata pe care împăratul o socotea desăvârşită, înţelepciunea cu care se mândrea i-au fost luate, iar acela care odinioară fusese un conducător puternic, a devenit un maniac. Mâna lui nu mai putea ţine sceptrul. Soliile de avertizare nu fuseseră luate în seamă; acum, lipsit de puterea pe care Creatorul i-o dăduse şi alungat dintre oameni, Nebucadneţar “a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat cu roua cerului, până i-a crescut părul ca penele vulturului şi unghiile ca ghearele păsărilor”.

Timp de şapte ani, Nebucadneţar a fost o uimire pentru supuşii lui; timp de şapte ani a fost umilit înaintea lumii întregi. Apoi judecata i-a fost reabilitată, şi ridicându-şi ochii în umilinţă către Dumnezeul cerului a recunoscut mâna divină în pedepsirea lui. Într-o proclamaţie publică şi-a recunoscut vinovăţia şi mila cea mare a lui Dumnezeu în vindecarea lui. “După trecerea vremii sorocite”, a declarat el, “eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer, şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte veşnic, Acela a cărui stăpânire este veşnică, şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam. Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-l zică: 'Ce faci?'

În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; şi slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii şi mai marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăşi peste împărăţia mea, şi puterea mea a crescut”.

Monarhul atât de mândru odinioară a devenit copilul umil al lui Dumnezeu; conducătorul tiran şi arogant a devenit un împărat înţelept şi îndurător. Acela care sfidase şi hulise pe Dumnezeul cerului, a recunoscut acum puterea Celui Prea Înalt şi cu seriozitate a căutat să promoveze temerea de Iehova şi fericirea supuşilor lui. Sub mustrarea Aceluia care este Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Nebucadneţar a învăţat în cele din urmă, lecţia pe care toţi conducătorii trebuie să o înveţe, şi anume că adevărata măreţie constă într-o bunătate adevărată. L-a recunoscut pe Iehova ca Dumnezeul cel viu, zicând: “Acum eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie”.

Planul lui Dumnezeu ca cea mai mare împărăţie a lumii să dea pe faţă lauda Sa a fost împlinit. Această proclamaţie publică în care Nebucadneţar a recunoscut mila, bunătatea şi autoritatea lui Dumnezeu a fost ultimul act al vieţii lui raportat în istoria sfântă.

E timpul sa ne trezim !

Sergiu si Magda au plecat langa Domnul

Cu durere ne luam ramas bun de la Sergiu, student la Teologie in anul II. Nedespartit de Magda, sotia lui, cei doi se pregateau la Colegiul Biblic Est European pentru a merge misionari. In aceasta vara si-au planificat sa fie in Albania. Se pregateau intens pentru a fi misionari pe termen lung. Astazi, 31 mai Sergiu a venit la ultimul examen. Si-a predat lucrarea scrisa pe care o avea.

Aveau o motocicleta. In fiecare vineri mergeau la Botean ca sa lucreze cu copiii. Astazi, 31 mai, dupa examen, s-au dus la cumparaturi si apoi au pornit spre casa. Sergiu a ajuns acasa in ceruri. Ploaia, neatentia, masinile au creat un amalgan care i-au curmat viata. Avea doar 27 de ani.

Cu nici un an in urma s-a casatorit cu Magda. Sergiu a plecat acasa lasand in urma multa durere. A fost singurul copil al familiei sale, parintii lui l-au avut cu greu. Despartirea de el adanceste nevoia prezentei lui Dumnezeu aproape de noi. Ne rugam pentru familia lui greu incercata.

Astazi vorbim despre Magda la timpul trecut. Azi noapte dupa ora 2, ea a plecat sa fie cu Domnul. Acolo l-a intalnit si pe Sergiu. Familia ei este zdrobita de durere. De la aflarea vestii despre accident, tot drumul din Bicaz pana la Oradea au nadajduit ca se mai poate face ceva. Aseara cand au ajuns speranta le-a inghetat. Au realizat ca Magda, fiica lor, nu se va mai intoarce inapoi.

Segiu si Magda au fost un cuplu fericit. Astazi ne dam seama ca au fost si unul exemplar. Aseara, in apartamentul lor era Biblia deschisa la citirea zilnica de dimineata, caietul cu meditatii langa. Oamenii acestia L-au iubit pe Domnul si Domnul i-a luat aproape de El.

Sa ne rugam pentru familiile lor. Sergiu si Magda vor fi inmormantati la Turda.

Fugi si salveaza-ti viata din calea Evangheliilor False

“RUN from gospels that Focus only on Success and Prosperity. RUN! RUN from those who use the Name of Christ Only for his Personal Gain. RUN from those that are Picking your Pocket in the Name of Jesus RUN! RUN from gospels that only focus on Self-Improvement...Three Steps to a Better Personality. RUN from Churches where Men and Not Christ are Glorified. RUN! RUN!...Body of Christ RUN!...Get Out! Don't Touch the Unclean Thing! RUN from Churches in America and Canada where there is No Bible, there's No Cross in their Theology, No Soul Searching Word, there's No Repentance from Sin, there’s No mention of the Blood of Jesus. RUN! It’s Unclean. RUN! RUN from Churches where the Worship leaves you Cold, there’s No sense of God, because they don’t know God. RUN! RUN from Churches where you’re Comfortable in your Sins...that's a Table of devils. If you come into the House of God and you've got Sin in your Life, and you’re Not Convicted of it, your at a Table of devils. RUN from Pulpits that are filled with Political men, who are using the Pulpit of God for a Personal Political Agenda. RUN! RUN from those who Preach Division between Races and Cultures. RUN! RUN! Get out! Turn it off. Get Away from it! They know Nothing of God. RUN from ungodly, spasmodic movements and endless empty Prophesying. Beloved Church. RUN, for your Life! RUN from Preachers that stand, and tell Stories and Jokes. RUN like you’ve never RUN before. RUN from those that are only after your Money, and they use one Gimmick after another, one foolish thing after another to get your Money. RUN.”

—Carter Conlon - Times Square Church - Senior Pastor

Fugi - Carter Conlon

It is Better to be Divided by Truth than to be United in Error

"It is better to be DIVIDED by TRUTH than to be UNITED IN ERROR. It is better to SPEAK THE TRUTH that HURTS and then HEALS, than FALSEHOOD that COMFORTS and then KILLS. Let me tell you something, friend, it is NOT LOVE and it is NOT FRIENDSHIP if we FAIL to declare the WHOLE COUNSEL OF GOD. It is better to be HATED for telling the TRUTH, than to be LOVED for TELLING A LIE. It is IMPOSSIBLE to find ANYONE in the BIBLE who was a POWER FOR GOD who did NOT have ENEMIES and was NOT HATED. It's better to STAND ALONE with the TRUTH, than to be WRONG with a MULTITUDE. It is better to ULTIMATELY SUCCEED with the TRUTH than to TEMPORARILY SUCCEED with a LIE. There is only ONE GOSPEL and Paul said, "If any man PREACH ANY OTHER GOSPEL unto you than that which WE have PREACHED UNTO YOU, let him be ACCURSED."

—Adrian Rogers - Pastor & Former Head of the Southern Baptist Convention - (1931-2005)

Jean Constantin si celebra expresie

Marele actor de teatru si film Jean Constantin a murit in locuinta sa din Constanta la 81 de ani ... maestrul spunea adesea: "daca nu trece prin tine, publicul te simte". La fel si in cazul predicatorilor(daca ei nu experimenteaza si practica ceea ce predica), publicul simte:). Analogie personala

Traiesti ca lumea si te mai numesti crestin? Paul Washer

Paul Washer: Unde sunt barbatii?

La ce te astepti cand vii la Biserica, Vladimir Pustan

Mesaj 1

Mesaj 2

Mesaj 3

Mesaj 4


Mesaj 5

Paul Washer la Carol Davila, predica integrala

Acum sunt inregistrate toate cele 13 clipuri. Domnul sa va binecuvanteze in ascultarea si implinirea Cuvantului Sau. Click aici pentru celelalte clipuri si a asculta mesajul complet.

Paul Washer la Carol Davila-Bucuresti

Sesiunile cu Paul Washer au avut loc la Biserica Baptista "Sfanta Treime" de pe strada Iuliu Valaori. Aici Paul predica in biserica Evanghelica Romana din strada Carol Davila. Domnul a binecuvantat inimile noastre cu Evanghelia sa curata, nobila,corecta, dumnezeiasca lipsita de falsuri si imitatiile seculare de azi.

Sa ne rugam mereu ca Duhul Sfant sa il insoteasca in orice loc ca sa prezinte curat si corect Adevaratul Caracter al lui Dumnezeu si Evanghelia Domnului Isus Christos care poate schimba si transforma inimi pacatoase.

Hristos e totul- John Piper

Vladimir Pustan, o inima ce bate pentru El

Dupa Evanghelizarea de la Sala Transilvania Domnul mi-a oferit un gand:

Mi se pare normal ca salile,teatrele,casele de cultura sa fie arhipline atunci cand oameni programati de EL proclama si inalta,glorifica si slavesc pe Fiul Sau intr-un mod simplu, plin de dragoste si putere de la Duhul Sfant. ..asa ceva nu vor avea parte "pastorii cu intelepciunea dupa standardul lumii acesteia".

Am gasit intr-o agenda personala din 2007 un interviu oferit de fratele Vladimir Pustan. L-am scris dintr-o revista. Domnul sa il binecuvanteze cu putere si har in aceasta generatie. M-am bucurat mult sa recitesc aceste ganduri, sper ca te vor motiva si cerceta si pe tine.

Faptele Apostolilor 20:19-21

19. Am slujit Domnului cu toata smerenia, cu multe lacrimi si in mijlocul incercarilor pe care mi le ridicau uneltirile iudeilor.

20. Stiti ca n-am ascuns nimic din ce va era de folos si nu m-am temut sa va propovaduiesc si sa va invat inaintea norodului si in case

21. si sa vestesc iudeilor si grecilor pocainta fata de Dumnezeu si credinta in Domnul nostru Isus Hristos.

"Obligatiile mele de predicator fata de aceasta generatie, propovaduind si traind Evanghelia

"Am plecat din Biserica, cand aveam 17-18 ani. Aveti copii de varsta aceasta. O sa le vina unora clipa daca nu le-a venit pana acum, cand omeneste nu se mai poate face nimic pentru ei. Au trecut 5 ani pana m-am intors in Biserica. Stiam ca locul nostru este pe ultima banca verde de langa cuier. Deci m-am dus pentru prima data dupa o absenta asa mare, dupa 1990, i-am spus sotiei atunci : "Tu sa te duci in fata, caci esti prietena 3, eu ma duc in spate, caci sunt fiul risipitor". In clipa cand am ingenunchiat a venit la mine diaconul bisericii, un om batran care nu avea decat 2 clase. M-a luat de mana si mi-a spus:" Vino, caci de 5 ani ne rugam pentru tine, locul tau este pe banca a doua langa geam, caci de acolo ai plecat".

Cu ce suntem datori noi (pastorii) acestei generatii
1) In primul rand trebuie sa aratam acestei generatii un crestinism autentic
Filipeni 2:15 "ca sa fiti fara prihana si curati, copii ai lui Dumnezeu, fara vina, in mijlocul unui neam ticalos si stricat, in care straluciti ca niste lumini in lume".
Cand vor umbla unii dupa afaceri, noi sa umblam dupa Cuvantul lui Dumnezeu, cand altii vor umbla dupa foloasele lor, noi sa umblam dupa foloasele altora, caci Dumnezeu ne va da toate Binecuvantarile Lui.
Crestinismul autentic inseamna intoarcerea cu spatele la lume si cu fata la Isus Christos.
Filipeni 3:14"alerg spre tinta, pentru premiul chemarii ceresti a lui Dumnezeu, in Hristos Isus."
Sa vedem in fata noastra tot timpul crucea lui Isus Christos si sa spunem :"
Doamne ajuta-ma sa traiesc in asa fel ca Numele Tau sa fie proslavit tot timpul in viata mea, sa traiesc frumos ca in timpul zilei, sa-mi fie scarba de pacat, de minciuna, de lacomie, de toate lucrurile acestei lumi si sa te iubesc pe Tine, sa tanjesc dupa Tine."

Trebuie sa traim un crestinism adevarat care sa ne faca sa semanam cu Isus Christos. Nu trebuie sa fim pe placul unei biserici sau unor oameni, ci trebuie sa fim placuti Domnului Isus Christos ( asta am accentuat si eu mult in biserica unde merg eu...si am fost taxat mereu), caci El ne va judeca intr-o zi si trebuie sa semanam cu El.

2. Suntem datori acestei generatii sa predicam oamenilor predici adevarate
In fapte 2 Petru s-a rugat 10 zile, a predicat 4 minute ( azi unii predica o ora si 15 minute si tot fara nici un rezultat sau reusita, pentru ca este Evanghelie plina de om si nu de Christos) si s-au pocait 3000 de oameni. Astazi ne pregatim 10 zile, predicam 3 ceasuri, ne rugam 3 minute si apoi ne botezam copiii si suntem foarte fericiti ca Biserica creste. ( ce realitate amara).
S-au predat 3000 de oameni la predica unui pescar simplu, om fara multa scoala, dar el a predicat o predica adevarata . O predica care te face sa simti ca ceva nu este in regula cu tine, o predica din aceea care ii face pe oameni sa plece altfel decat au venit. O predica adevarata spune: " Pe acest Isus pe care l-ati rastignit voi".
Am invatat la scoala ca o predica adevarata trebuie sa deranjeze. La sfarsitul predicii lui Petru, oamenii au ramas strapunsi in inima. Noi generatia asta, trebuie sa predicam predici adevarate si sa-i deranjam pe oameni. Cand pleaca din Biserica oamenii trebuie sa fie strapunsi in inima, sa nu poata iesi pe usa din cauza ei si sa spuna:"Fratilor, ce sa facem?".
Apoi o predica adevarata trebuie sa directioneze. Petru i-a directionat:"Pocaiti-va". Aceasta este directia, nu " veniti in biserica noastra, ci veniti la Isus Christos si veti avea Biserica Adevarata".
Nu in ultimul rand, predica trebuie sa divizeze oamenii. Cei ce au primit propovaduirea au fost botezati. Nu toata lumea se va pocai la predicile noastre. Oamenii se vor diviza pentru ca Domnul Isus a spus " Nu am venit sa aduc pacea, am venit sa aduc sabia".
Sabia despica, o predica trebuie sa-i schimbe pe oameni. Am stat si m-am gandit la acel pasaj din Biblie unde spune de Naomi, a plecat din tara bunastarii si a binecuvantarii lui Dumnezeu spre o tara indepartata.Stiti de ce?
Pentru ca nu a fost paine. Marea noastra problema e cand ne intrebam:" De ce ne pleaca oamenii din biserica". Stiti de ce? Nu au ce manca.
In momentul cand a auzit ca este paine in Israel, Naomi s-a intors si nu a venit singura, a mai adus pe cineva din amaraciune. Si vreau sa spun ca atata timp cat va fi paine in bisericile noastre oamenii nu vor pleca, ci dimpotriva, vor veni cei care au plecat si vor aduce pe altii. Asa se vor inmulti bisericile noastre, daca vom predica o Evanghelie adevarata.
3. In al treilea rand, noi, suntem datori acestei generatii sa ne rugam pentru trezire. Nu sa facem studii biblice despre rugaciune ci sa facem rugaciuni.
Fapte 4:31. "Dupa ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunati; toti s-au umplut de Duhul Sfant si vesteau Cuvantul lui Dumnezeu cu indrazneala."

Satana poate construi foarte multe ziduri in jurul nostru, dr niciodata nu le poate pune acoperis.
El nu poate opri legatura noastra cu Cerul, legatura noastra cu Cerul este libera si pot vorbi cu Dumnezeul meu care imi raspunde la rugaciune.

4. Pastorii acestei generatii, noi suntem chemati sa slujim in Dragoste!
Trezirea nu este aceea cand bancile sunt pline, trezirea este atunci cand inimile noastre sunt pline de Dragostea lui Dumnezeu, caci bancile pot fi pline cu oameni goi pe dinauntru.
Apocalipsa 2:2. "Stiu faptele tale, osteneala ta si rabdarea ta, si ca nu poti suferi pe cei rai; ca ai pus la incercare pe cei ce zic ca sunt apostoli, si nu sunt, si i-ai gasit mincinosi.

3. Stiu ca ai rabdare, ca ai suferit din pricina Numelui Meu si ca n-ai obosit.

4. Dar ce am impotriva ta este ca ti-ai parasit dragostea dintai."

Citeste aici un interviu recent cu Vladimir Pustan in Revista Pasi

Paul Washer la Bucuresti

“HeartCry Missionary Society” organizează în perioada 6-8 mai 2010 o conferinţa cu tema “Realitatea Bătăliei Spirituale” şi are ca vorbitor principal pe Paul Washer. Conferinţa va avea loc în Bucureşti, la Biserica Baptistă “Sfânta Treime” din Str. Prof. Iuliu Valaori nr. 20. Programul conferinţei este următorul: Joi şi Vineri (6 şi 7 mai) de la ora 16:00 până la ora 20:00, iar sâmbătă (8 mai) de la ora 9:00 până seara.

Vladimir Pustan la Sibiu

Conferinta Strajerii - transmisie Live

In zilele de 23, 24, 25 Aprilie 2010 la Baile Felix, la Hotelul Padis va avea loc a 40-a Conferinta Nationala de post si rugaciune a Strajerilor din Romania.

Vladimir Pustan predica Evanghelia la Sibiu

Vineri 23 aprilie 2010 , ora 18 la Sala Transilvaniei Sibiu, putem asculta Evanghelia lui Christos care are puterea de a schimba inimi, vieti si a transforma oameni pacatosi.

Invitati prieteni, vecini si suflete pe care Dumnezeu vi le descopera ca sunt nemantuiti si se indreapta spre IAD!
Domnul sa aseze in inima voastra povara nemantuirii oamenilor, sa ne rugam pentru cei care vor asculta Cuvantul lui Dumnezeu, prin marturia fr.Vladimir Pustan.

Mai multe informatii aici

“Aţi făcut din Evanghelia Mea o meserie” meditatie de Niculae Moldoveanu

"Azi marea majoritate a predicatorilor se dau rotunzi cu experientele lor cu Niculita Moldoveanu, cu vizitele facute la dansul, cu valorile si principiile primite din partea slujitorului lui Dumnezeu, dar putini dintre ei mai si doresc sa plateasca pretul de a le aplica la inima lor". Tantar Ioan Alexandru

„Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-om cunoscut depărtaţi vă de la Mine, voi toţi care lucrati faradelege".

Cît de perfect ar fi omul, cît de adâncit ar fi în cunoaştere şi cât de înţelept ar fî, tot în parte cunoaşte; şi de aceea, poate fi înşelat. Numai

Domnul cunoaşte desăvârşit şi El nu poate fi înşelat de nimeni. Şi le va spune curat, în ziua judecăţii, celor care au spus numai cu gura: „Doamne, Doamne” dar inima le-a fost departe de realitatea vieţii de credinţă şi sfinţenie: „Niciodată nu v-am cunoscut”

Nu v-am cunoscut ca făpturi născute din nou, ci ca fiinţe vechi, născute în păcat.

Nu v-am cunoscut ca slujitori ai Mei. Deşi aţi venit în Numele Meu, voi v-aţi slujit vouă, eului vostru care umbia după mărire. Aşa v-am cunoscut.

Nu v-am cunoscut ca oameni smeriţi, ci ca oameni mîndri.

Nu v-am cunoscut ca oameni sfinţi şi evlavioşi ci ca oameni care aţi iubit păcatul şi făţărnicia.

Nu v-am cunoscut ca trăitori ai vieţii Mele, ci ca unii care v-aţi însuşit cu mintea învăţăturile Mele şi aţi căutat să profitaţi de pe urma lor.

Aţi făcut din Evanghelia Mea o meserie şi un mijloc de exploatare a oamenilor neştiutori.

Nu v-am cunoscut ca purtători ai crucii, ci ca unii care aţi fugit de ea tot timpul, chiar dacă cu gura o predicaţi şi o cântaţi.

Nu v-am cunoscut ca oi ale mele, ci ca nişte lupi răpitori, îmbrăcaţi doar în piele de oaie.

Aşa v-am cunoscut – şi nu M-am înşelat în cunoaşterea Mea. Voi aţi crezut că Eu nu cunosc, dar v-aţi înşelat amarnic. Aţi lucrat tot timpul

fărădelege. Eu v-am dat Legea Mea şi calea Mea care sigur vă ducea la o viaţă fericită şi duhovnicească. Voi aţi căutat o cale a voastră şi tot timpul aţi fost nefericiţi în inima voastră, tot timpul aţi fost fără pace şi bucurie în Duhul Sfânt, tot timpul aţi căutat să păreţi că aveţi ceva din harul Meu, dar în realitate n-aţi avut nimic. V-aţi înşelat voi şi aţi înşelat şi pe alţii.

Eu niciodată nu M-am uitat la vorbele voastre, ci M-am uitat totdeauna la inima voastră. O, şi inima voastră era plină cu altceva, nu cu voia Mea, nu cu Duhul Meu Cel Sfînt. Inima voastră era legată numai de pămînt, neavînd nimic ceresc în ea.

Cuvîntul Meu l-aţi aruncat totdeauna înapoia voastră şi aţi trăit de capul vostru.

Voi care ari trăit departe de realitatea vieţii cu Mine, departe rămîneţi şi de aici încolo, pentru că Eu nu am altă voie, altă viaţă şi altă

lege decît aceea pe care v-am dat-o şi căreia n-aţi vrut să vă supuneţi. Nici de aici înainte nu vă veţi putea supune ei. Trăiţi în locul pe care vi l-aţi ales.

„Depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege”.

Ce mirare mare va fi cînd se va vedea că ceea ce noi numim creştinism a fost o mare autoamăgire! Şi ce persoane ilustre au fost aceştia la vremea lor!

Pentru ca să scăpăm de o asemenea osândă, să ne judecăm clipă de clipă pe noi şi să ne lăsăm lucraţi de harul lui Dumnezeu.
Niculae Moldoveanu
Sursa :Vestea Buna