Se afișează postările cu eticheta integritate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta integritate. Afișați toate postările

miercuri, 13 ianuarie 2010

(5) Dumnezeu are nevoie in 2010 de bărbaţi:


41- bărbaţi care ştiu cum să se roage neîncetat şi sunt mereu la dispoziţie pentru lupta spirituală în post şi rugăciune;
42- bărbaţi care au învăţat să dăruiască cu generozitate, cu bucurie, în secret şi cu înţelepciune;
43- bărbaţi care sunt dispuşi să se facă „tuturor totul, pentru ca, prin orice mijloc, să aducă la mântuire” pe cât mai mulţi dintre cei pierduţi;
44- bărbaţi care doresc cu ardoare să-i vadă pe alţii nu numai salvaţi, dar şi devenind ucenici ai lui Hristos, ajungând la un nivel cât mai înalt de cunoaştere a adevărului şi să-i vadă ascultând de toate poruncile lui Dumnezeu;
45- bărbaţi care doresc cu ardoare să vadă că în orice loc, mărturia despre Dumnezeu este nepătată;
46- bărbaţi care au o pasiune arzătoare pentru a-L vedea pe Hristos glorificat în Biserică;
47- bărbaţi care în nici un fel nu „umblă după foloasele lor”;
48- bărbaţi cu demnitate şi autoritate duhovnicească;
49- bărbaţi care, în anumite situaţii, vor sta SINGURI de partea lui Dumnezeu, împotriva întregii lumi;
50- bărbaţi liberi de orice compromis, asemeni apostolilor şi proorocilor din vechime.

Astăzi lucrarea lui Dumnezeu în lume are de suferit, pentru că astfel de bărbaţi sunt puţini la număr. Hotărăşte din toată inima ta, ca în mijlocul unui neam viclean şi prea-curvar şi a unei creştinătăţi compromise, să fi tu un astfel de bărbat care se pune la dispoziţia lui Dumnezeu. Dacă doreşti sincer, din momentul în care în tine nu mai există parţialitate faţă de Dumnezeu, vei putea fi şi tu unul dintre ei. Este posibil pentru tine să fi un astfel de om, pentru că Dumnezeu cere devotament şi ascultare numai în domeniul conştient al vieţii cuiva. Chiar dacă domeniul conştient al vieţii tale este încă restrâns, acest domeniu va creşte continuu pe măsură ce umbli în lumină şi te străduieşti să ajungi desăvârşit. Deci nu există nici o scuză pentru a nu avea caracteristicile unui astfel de bărbat. Din moment ce ştim că „nimic bun nu locuieşte în firea pământească”, noi trebuie să căutam harul lui Dumnezeu pentru a putea avea aceste virtuţi enumerate mai sus. Deci cere-I zilnic lui Dumnezeu, cu stăruinţă, să îţi dea har pentru a fi un astfel de bărbat, în aceste ultime zile ale veacului.

de Zac Poonen

sâmbătă, 14 februarie 2009

Un adevărat test al dragostei



Gara Centrala din New York City, locotenentul John Blanchard se uita la ceasul mare. Era sase fara cinci. Inima ii batea nebuneste. Exact la ora sase avea sa o intalneasca pe fata de care credea ca este indragostit, dar pe care nu o intalnise niciodata. Iata ce se intamplase.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, John parcursese un stagiu de pregatire pentru pilotaj in Florida si, in timp ce se afla acolo, intr-o zi, a mers la biblioteca sa consulte o carte.Rasfoind cartea, a observat ca cineva facuse notite pe margini.Citind observatiile patrunzatoare facute cu un frumos scris de mana, si-a zis,”Mi-ar placea sa cunosc persoana care a scris notele acestea, oricine ar fi; dupa observatiile pe care le face , pare a fi atat de buna, de blanda si de inteleapta”.

S-a uitat la una din paginile de inceput ale cartii si a vazut pe ea un nume: Hollis Maynell, New York City. A decis sa incerce sa o gaseasca . Cu ajutorul cartii de telefoane a orasului New York, a gsit adresa ei si i-a scris o scrisoare. A doua zi dupa ce i-a scris, a fost imbarcat pentru a merge pe front.

Surprinzator, Hollis i-a raspuns la scrisoare.Curand cei 2 au inceput un schimb regulat de scrisori, care avea sa se intinda pe toata perioada razboiului. “Scrisorile ei erau asemanatoare notitzelor pe care le facuse pe marginile acelei carti”, avea sa-si aminteasca John mai tarziu. “Prin ceea ce-mi scria, Hollis ma mangaia si ma ajuta nespus de mult”.

Intr-una din scrisori, John ii marturisise ca fusese ingrozit de moarte cand intr-o noapte au zburat pe deasupra Germaniei.Hollis l-a incurajat, raspunzandu-i , “toti barbatii curajosi au momente in care le e frica. Data viitoare cand iti va fi frica, spune urmatoarele cuvinte,”Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei morii, nu ma tem de nici un rau, Caci tu esti cu mine”

Pe masura ce schimbau scrisori, John simtea ca incepuse sa se indragosteasca de Hollis. Intr-o zi i-a scris , “Te rog sa-mi trimiti o fotografie de-a ta”, dar ea i-a raspuns “NU, nu-ti trimit. Relatiile nu se zidesc pe felul cum arata oamenii”.

El insa se simtea tot mai atras de ea si dorea sa o cunoasca personal.In cele din urma a sosit si ziua cand urma sa revina in tara intr-o permisie. I-a scris lui Hollis ca se va intoarce acasa si ca ar dori sa ia pranzul cu ea. Au convenit sa se intalneasca in Gara Centrala din New York, la ora sase Dupa-amiaza, langa ceasul cel mare, “Ma vei recunoaste dupa trandafirul rosu pe care il voi purta “, i-a scris ea.

In cele din urma , a sosit si marea zi. John astepta emotionat sa o cunoasca in sfarsit pe fata pe care credea ca o iubea. Iata cum relateaza John prima intalnire cu Hollis Maynell:

O tanara venea spre mine; avea o fata placuta , cu o linie usor alungita, Parul Blond ii cadea in bucle peste urechile delicate.Ochii ii erau albastri ca cerul de mai. Buzele si barbia ei exprimau o feminitate blanda si, in costumul verde pal, arata ca primavara care s-ar fi trezit la viata!

Emotionat, am facut cativa pasi inspre ea, uitand cu desavarsire ca domnisoara pe care o asteptam trebuia sa poarte un trandafir rosu, ceea ce tanara care-mi furase privirea NU Avea. Vazand ca ii stateam oarecum in cale, domnisoara s-a oprit pret de cateva clipe. Un zambet usor, provocator, ii aparu pe buze.

“Imi dai voie , soldat?”, intreba ea timid. am mai facut un pas spre ea, si atunci am vazut-o…Pe Hollis Maynell cu trandafirul rosu prins la rever, exact in spatele fetei in verde. Inima parca mi s-a oprit in loc. Doamna cu trandafirul rosu era o femeie plinuta, trecuta bine de 40 de ani.Parul in buna parte carunt ii era strans sub o palarie cam uzata. Gleznele-i destul de groase erau varate in niste pantofi cu tocuri joase. Fata in costum verde se indeparta repede. Trebuia sa aleg . Sa o urmez pe frumoasa care tocmai imi vorbise, sau sa raman si sa o cunosc pe femeia aceea deloc atractiva care stiam acum ca e Hollis Maynell?

Am decis fara sa ezit. M-am intors spre femeie si i-am zambit. Incepand insa sa-i vorbesc , ma simteam sufocat de o dezamagire amara.

“Trebuie sa fiti domnisoara Maynell “am zis, intinzandu-i mana. “sunt foarte bucuros ca ati acceptat sa ne intalnim. Va invit sa luam pranzul impreuna.”

Pe fata femeii aparu atunci un zambet larg. “Nu stiu ce vrei sa spui, tinere” raspunse ea “dar cred ca ai vazut-o pe domnisoara aceea in costum verde, care tocmai a trecut, nu? am intalnit-o in tren. Ea m-a rugat sa port trandafirul asta la rever . Mi-a spus ca daca ma vei invita sa luam pranzul impreuna, sa-ti spun ca te asteapta la restaurantul acela mare de peste drum. Spunea ca e un fel de test”.

Uimitoarea si romantica poveste a lui John Blanchard si hollis Maynell este exemplul extraordinar al unei tinere care a fost dispusa sa astepte un barbat integru(foarte greu de gasit in lume, uneori si in biserica, baietii care poarta bratari cu w.w.j.d. (what would jesus do?) nu se ridica la standardele lui Hristos)ca si al unui barbat care a fost rasplatit pentru ca nu si-a urmat dorintele carnale, ci a raspuns potrivit caracterului lui Hristos.

Morala acestei istorisirii este urmatoarea: Fetelor, daca veti astepta cu rabdare si incredere ca Dumnezeu sa aduca in viata voastra un barbat cu un caracter ca al lui Hristos, nu veti fi dezamagaite. Iar voi baieti, invatati sa le tratati pe femei cum le-ar trata Gentlemanul Perfect, Isus Hristos. Daca veti face asa, nu numai ca nu veti mai fi niste “profitori” , dar veti fi si vrednici de o frumoasa printesa pura, care se va fi pastrat pentru voi.

capitol scris din
(Eric&Leslie Ludy-Cand povestea de dragoste ti-o scrie Dumnezeu, Kerigma,pag:158-160)
Povestea aceasta m-a incurajat cel mai mult din aceasta carte.
Se poate trai "diferit".
Poti fi un om "diferit".
Caci ai un Altfel de Dumnezeu.

Fii diferit, dar fa ce este drept!

luni, 9 februarie 2009

1. Lumina şi timpul- Marius Cruceru



PORTRETUL GENERAŢIEI ACTUALE

Generatia "Silicon"

Cine face parte din aceasta generatie? Si eu, oricine a început sa traiasca între sticle si a simtit beneficiile conectivitatii. Generatia noastra îsi cauta libertatea pornind din Templul aflat în Silicon Valey, si viseaza la mici protuberante în care se ascunde acelasi silicon, generatia noastra se misca din valea tehnologiei spre altarele de pe minorele ridicaturi ale sexualitatii.
O generatie numita I (generatia Internet), D (digitala), E (electronica) sau S (de sticla) nu are doar problemele specifice spatiului în care comunica, ci si problemele generice oricarei noi generatii: desprinderea de istorie, dispretuirea autoritatii exercitate de înaintasi, pericolul auînselarii prin construirea unei false identitati de generatie, mîndrie combinata cu agresivitate fata de valorile traditionale, egoism si nepasare fata de cei sacrificabili.

Acestei generatii i se cere relevanta fata de congeneri, dar nu îsi va putea îndeplini mandatul fata de cei dinafara, daca nu îsi rezolva problemele launtrice. Generatia noastra, desprinsa de trecut, decontaminata de istorie si nemolipsita de viitor, generatia careia nici nu îi pasa de ce s-a întîmplat în urma cu 17 ani, este prost plasata, ne-la-locul ei si ne-la-timpul ei. Sîntem rataciti fata de locul în care ar trebui sa ne gasim, întîrziati fata de timpul cu care ar trebui sa ne potrivim. Sîntem generatie nepotrivita. Poate ca, daca ne vom gasi noi locul si timpul, îi vom putea chema si pe altii în locuri de odihna si timpuri de lucrare. Sper sa gasim unde sunt valea, întunericul si pamîntul, pentru a putea aprinde lumina si pentru a urca muntele. S-a spus: "Sa nu blestemam întunericul, mai bine sa aprindem o lumina"... Frumos spus, dar întrebarea ramîne: unde sa aprindem lumina? Mai stim unde, daca sîntem dez-locuiti? Mai stim cînd? Daca nu mai simtim valea ca vale? Mai stim cum? Mai stim pentru cine? Lumea în care traim s-a schimbat radical în ultimii 100 de ani, este greu de recunoscut în ultimii 40 de ani, si chiar generatia celor care s-au nascut dupa 1990 simt deja ca pamîntul le fuge de sub picioare, ca schimbarile sînt mult mai rapide decît înaintarea noastra în vîrste.

1. Lumina si timpul.
Dumnezeu a pus soare si luna si luminatori ca sa ne puna între granite de timp, lumina si întuneric. Nu mai respectam limitele de luna si soare pe care Dumnezeu ni le-a stabilit.
Geneza 1:14 Dumnezeu a zis: „Sa fie niste luminatori în întinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei sa fie niste semne care sa arate vremurile, zilele si anii; 15 si sa slujeasca de luminatori în întinderea cerului, ca sa lumineze pamântul.” Si asa a fost. 16 Dumnezeu a facut cei doi mari luminatori si anume: luminatorul cel mai mare ca sa stapâneasca ziua si luminatorul cel mai mic ca sa stapâneasca noaptea; a facut si stelele

Generatia D ar trebui sa priceapa ca viata nu are buton de oprit si pornit, nici functie de stand-by sau hibernate. Viata nu se poate da înapoi si nu se poate întepeni pîna ne trezim sau ne odihnim noi. Generatia noastra s-a nascut sub luminile electrice în miez de noapte. Sîntem o generatie care avem lumina tot timpul, dar sîntem mai întunecati la minte decît au fost generatiile care si-au scris cartile la flacara lumînarii sau a lampii. Generatia lor a scris enciclopedii cu pana si fara google, citînd din memorie. Generatia noastra, conectata, informata, preaneonizata nu poate scrie un eseu de sapte pagini fara google sau a face cut and paste. Sîntem generatia care a produs atîta stralucire, încît si atunci cînd vrem sa adormim ne e greu sa ne mai ascundem retina de razele invazive ale stîlpilor de iluminat, ale farurilor de masina. Avem lumina tot timpul si nu mai gasim întunericul benefic al odihnei, acel întuneric al caselor de tara, în care nu ne puteam vedea mîna dinaintea ochilor.

Am fost luminati de neoane de la nastere, am învatat sa scriem sub lumina, tinem lumina aprinsa pîna la orele la care am fost nascuti. Din aceasta cauza, generatia noastra are o perceptie deformata asupra timpului si ciclului lumina-întuneric. Bunicii si parintii nostri au cîstigat o batalie asupra rotirii pamîntului, care acum ne mixeaza creierii într-un vîrtej din care nu mai putem iesi nici noaptea, nici ziua. Pentru generatia mea, nu mai este zi de lucru, este noapte de lucru, nu mai este noapte de odihna, sînt dimineti mahmure, care încep dupa orele 11.30. Lumina ispititoare în permanenta a condus generatia noastra la impresia ca timpul este elastic si se afla de partea ei, ca termenele pot fi amînate, ca într-o luna se poate face o lucrare de licenta si într-o saptamîna se poate cîstiga o sesiune... într-o saptamîna de nopti. Timpul nostru este scurt, dar în mintea noastra curge ca mierea. Sugestie? Ce-ar fi sa petrecem o saptamîna fara curent electric, vara. Ne-am putea vindeca de impresia ca avem timpul sub controlul nostru. Va fi un pas de reîntoarcere spre ritmul care ne va da odihna pe care au avut-o batrînii nostri. Una dintre cele mai frumoase vacante pe care le-am petrecut a fost undeva în munti, unde am ajuns dupa ce am lasat masina departe, dupa ce am vîslit patruzeci de minute, dupa ce am urcat pe jos douazeci de minute. Am intrat într-o casa pierduta în munti, unde nu era lumina electrica, nu era semnal pentru telefonul mobil, nimic. A trebuit sa intram în ritmul soarelui, sa ne culcam odata cu apusul si sa ne ridicam odata cu rasaritul. Am reintrat în ritmul odihnitor al rotirii pamîntului si mintea ni s-a desvîrtejit. Ne-am linistit sufletele si am învatat sa pretuim altfel timpul. În momentul în care ne-am reconectat la curent, inimile ne-au tresarit si viata a început sa ne sara din nou de pe sine.
Generatia noastra nu mai are odihna. Generatia noastra este în activitate tot timpul, se agita, dar nu munceste. Umblam, dar nu calatorim. Ne deplasam, dar nu ne ducem; circulam, dar nu ne miscam. Functionam, dar nu lucram. Sîntem plini de energizante, dar tot timpul obositi; bombardati de vitamine, dar lesinati. Abia ne tîrîim blugii spre locurile în care ne pregatim prea mult pentru munca. Generatia noastra se pregateste cu exces de zel în scoli pentru profesii pe care nu le va practica niciodata; reprezentantii generatiei noastre fac prea multe preparative pentru a merge la servicii la care vor întîrzia consecvent, îsi fac curaj prea mult pentru a se angaja în slujbe pe care le vor parasi prea devreme.

Generatia noastra nu mai poate munci mai mult de o jumatate de ora la un proiect, pentru ca trebuie sa sara, sa raspunda la email, sa îsi bea cafeaua, sa deschida dopul la sticla cu otravitorul cocteil menit sa ne daruiasca energie... pentru ce oare? Sugestie? Stai 50 de minute fara sa te ridici de pe scaun, fara sa tîsnesti spre cele pe care le consideri adjuvante în munca, dar care te deplaseaza dinspre munca însasi spre o agitatie fara rost. Asaza-te înainte de a calatori, stai înainte de a lucra, lasa-ti mintea sa se depuna si trupul sa se linisteasca, apoi lucreaza sustinut, fara opririle si întreruperile obositoare. Life cannot be defragmented.

Oare propensiunea generatiei noastre pentru întuneric si dragostea de lumina a generatiei lor nu spune ceva mai mult despre starea noastra spirituala?

Iov 24:13 Altii sunt vrajmasi ai luminii, nu cunosc caile ei, nu umbla pe cararile ei.
Ioan 12:36 câta vreme aveti lumina printre voi, credeti în lumina, ca sa fiti fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri: apoi a plecat si s-a ascuns de ei.
Efeseni 5:8 Odinioara erati întuneric; dar acum sunteti lumina în Domnul. Umblati, deci, ca niste copii ai luminii.
1 Tesaloniceni 5:5 Voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei. Noi nu suntem ai noptii, nici ai întunericului

Oare agitatia noastra continua nu spune ceva despre lipsa noastra de pace launtrica?
Ioan 14:27 Va las pacea, va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o da lumea. Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se înspaimânte.
Search:
De ce să ne facem portret de generaţie ?
blog Marius Cruceru
Material preluat de pe site: "Tineret Iris" Sesiunea a -8-a

luni, 2 februarie 2009

sexul are un preţ

De ce "Dragostea Adevărată Aşteaptă" ?
De ce se merită sa rămâi virgin?
Ce inseamnă să ai un legământ cu Christos şi să rămâi legat de Isus?

Un mesaj care nu se predică prin biserici azi, un mesaj care nu este transmis prin liceele şi facultătiile noastre, pentru că nu mai sunt lideri spirituali care să trăiască aşa ceva, sau există ruşine, prea mult păcat personal,trecut plin de răni şi experiente sexuale, sau este prea revoluţionar să atragi atenţia cu acest subiect contemporan.



Gândeşte'te şi la consecinţele sufletului, nu doar la experieţa şi plăcerea sexului.
Consecinţele sufletului sunt mai importante decât cele ale trupului.

Acest film trebuie să il arătăm mai departe tinerilor români..ca să nu zică nimeni: "nu am ştiut"!
Curaj tuturor.
Alegeti sa fiti speciali.
In Ochii Lui.
deja suntem.

miercuri, 19 noiembrie 2008

ce ar trebui sa fie o normalitate!


Ce ar trebui sa fie o normalitate astazi apare in ziare ca fiind senzational, nemaipomenit, iesit din comun, atipic, nonconformist, diferit, altfel, ciudat, sau ridicat la rang de virtute.
Chiar ca vremurile au devenit grele...si pentru lipsa de modele, lipsa de principii, lipsa de valori, lipsa prezentei lui Dumnezeu in inimile oamenilor. Doamne ce subtire este aceasta distanta intre mine si necredinciosi. Oricand pot cadea si eu. Doar Harul tau ma sustine.! ce pacatos sunt...Dar iti multumesc ca sunt in Mana Ta. Ma simt ocrotit si iubit de Tine, Isuse.

19 noiembrie 2008

A predat poliţiei banii găsiţi pe stradă
Un bărbat din municipiul Alba Iulia a găsit pe stradă o borsetă cu bani şi bijuterii, pe care a predat-o poliţiei locale.
Aflat în centrul oraşului, Ioan C. a observat o borsetă în mijlocul străzii. A ridicat-o şi s-a uitat în ea, găsind în interior suma de 775 de lei, un lănţişor de aur şi actele personale ale proprietarului. Omul a dus geanta la poliţie, iar aceasta va fi returnată aparţinătorului, un bărbat din comuna Poşaga, judeţul Alba, în cursul zilei de astăzi.

luni, 6 octombrie 2008

Păstorul şi abuzul spiritual



În America un păstor a devenit regele bisericii, şi asta pe seama adunării înaintea cărora slujeşte. Mii şi mii de cazuri stau ca şi exemplu viu al afacerilor murdare ce se petrec sub ochii membrilor bisericilor Evanghelice din întreaga lume. Astfel de evenimente s-au extins masiv în India şi în Africa, însă România nu este exclusă de pe lista abuzului spiritual. Biserica Ortodoxă, după cum ştim, deţine poziţia cea mai ridicată în topul Românesc - când vine vorba de îmbogăţirea abuzului spiritual pe seama celor slabi şi necunoscători ai Cuvântului Divin.

Înainte de a merge mai departe, cred că trebuie să stabilim care este semnificaţia abuzului spiritual. Abuzul spiritual este maltratarea unei persoane aflate în nevoie de ajutor, de sprijin, de o mai mare putere spirituală, care rezultă în slăbirea, subminarea sau micşorarea capacităţii spirituale a respectivei persoane[1].

Aş dori să completez această afrimaţie, prin a adăuga la această definiţie, faptul că abuzul spiritual desvigurează identitatea creştinului răscumpărat, transformândul pe acesta în ceea ce era înainte să fi fost răscumpărat. De acest abuz este afectat orice persoană în Universul nostru, însă acest virus global nu ar trebui să aibe loc şi în biserica locală. Din nefericire, biserica locală este deja afectată de acest virus distructiv.

Interesele personale, semnul abuzului spiritual

Abuzul spiritual, în totdeauna, a fost folosit de slujitorii şarlatani, ce doreau să profite pe seama bisericii locale, doar pentru aş crea un viitor sau aş atinge interesele personale stabilite înainte să fi fost acceptat în poziţia de conducere a Bisericii lui Cristos, în timpul investirii sau pe parcusul misiunii la care a fost chemat. Interesele personale sunt cele mai distrugătoare aspecte în lucrarea unui slujitor care este chemat să nu apeleze la o astfel de situaţie coruptibilă. Totuşi suntem conştienţi că omul îşi schimbă blana, dar năravul nu. Deseori, când aceasta îşi arată adevărata valoare şiretică, găsirea unei soluţii de externare devine dificilă.

Într-o societate ca şi a noastră, care este condusă de limbajul coruptibil, cred că este important să ne asigurăm că atunci când alegem păstorii Bisericii lui Cristos, că aceştia sunt aleşi conform caracteristiciilor prezentate de Pavel în epistolele sale. Nu putem să ignorăm astfel de cazuri, deoarece, prin nerespectarea cerinţelor Divine, prin propria decize, alegem să fim de acord cu abuzul spiritual. Această decizie, nu doar că va fi considerat ca şi un compromis, dar ea va fi şi o încălcare a valorilor şi principiilor biblice.

Necunoştinţa, o altă cale a abuzului spiritual

Un alt factor ce contribuie la această manipulare spirituală este faptul că membrii bisericii locale nu sunt capabil, sau mai bine spus, nu sunt pregătiţi să detecteze astfel de incidente. Totuşi atunci când membrii il detectează, cu certitudine pot afirma, că un război revoltant va începe în biserica locală. Păstorul înselător nu va putea să-i prostească pe fraţi prea mult. Acesta va cădea în capcana construită de el însuşi.
Responsabilitatea noastră ca şi slujitori ai lui Cristos este de a informa fraţii - nu numai despre bunul mers al bisericii, ci şi despre fiecare ascpect administrativ al bisericii locale. Interesul activităţiilor în biserica locală nu trebuie să fie ascuns de membrii bisericii locale. Păstorul şi conducerea bisericii locale trebuiesc să fie integrii şi transparenţi în tot ceea ce fac.

Dictatura, o frică impusă a abuzului spiritual

Teama fraţilor de a se opune păstorului este o altă formă a abuzului spiritual. Orice ar face un membru pentru a se opune unor astfel de situaţii, acesta nu are puterea necesară de a se opune. Dar dumneavoastră veţi spune că sunt mai mulţi frati în biserica locală - şi vă dau dreptate. Problema nu este câţi membrii avem în Biserică, ci câţi dintre aceştia se vor opune păstorului sau condecerii ce comit un abuz spiritual asupra sau împotriva Bisericii lui Cristos.

Totuşi, considerând că ne aflăm la acest subpunct important, aş dori să menţionez că în anumite cazuri, conducerea bisericii locale este cea care îşi caută motivele proprii pentru aş pune în funcţie proprii fii la conducerea bisercii locale. Iar printr-o astfel de santajare nemiloasă, păstorul ales de Dumnezeu este aruncat afară din Biserica lui Cristos.

Dictatura este asociată cu legalismul exsistent în rândul bisericiilor evanghelice Româneşti. Deşi suntem conştienţi de aceasta, şi de aspectele menţionate mai sus, trebuie să ne asigurăm că acestea nu trebuie să aibe loc în Biserica lui Cristos. Aceste aspecte neplăcute trebuiesc înlocuite, altfel biserica locală riscă să devină irelevantă şi necontextuală. Această corectare a sistemului incorect trebuie să pornească colectiv. Pentru asta, membrii bisericii trebuiesc echipaţi şi împuterniciţi pentru a se implica în slujire. Doar prin slujire vom fi capabil să identificăm slujitorii adevăraţi.

Slujirea, o derutare a integrităţii

Aici ne regăsim cei mai mulţi, şi asta datorită şantajului creştinesc de a ‘lucra pentru Domnul’, în timp ce un şarlatan, căci alt cumva nu îl putem numi, îşi umple geamantanul de bani pe seama fraţilor din biserica locală. Despre un astfel de eveniment, ce mi s-a întâmplat pe propria piele, îmi aduc amine foarte clar. Prin anumite mijloace, am început să lucrez cu un frate, care se afla la cârma conducerii în biserica locală, în aşa numitul câmp al Evangheliei. Deşi nu eram bine plătit, au venit lunile în care acesta uita-se (intenţional) să îmi ofere salariul lunar spunând că servicile mele sunt defapt un act voluntar în lucrarea lui Dumnezeu. Au trecut luni, şi conştient fiind, i-am cerut acestuia să îmi ofere salarile necesare, dar văzând că nu exsistă o rezolvare a cazului am renunţat la acel loc de slujire. Cu siguranţă acest exemplu nu este unic. Mulţi ne regăsim în această situaţie cumplită şi neplăcută.

Este o calomnie ca astfel de lucruri să aibe loc între creştini. Mult mai mult, atunci când aceste lucruri se întămplă, prin manipularea conştientă a unor slujitori (şi nu numai), printr-un astfel de act, distrugem şi distorţionăm imaginea Creatorului. Astfel, interesele persoanale nu se vor mai lupta cu omul, ci cu Dumnezeu, al cărui caracter este pus în joc. Iată că alinarea multora, şi a mea, nu se gaseşte în aceşti hoţi, ci într-un Dumnezeu care apără cauza celui neprihănit. Totuşi, Dumnezeu ne-a dat fiecăruia înţelepciunea de a discerne binele de rău. Această lucrare trebuie să fie responsabilitatea noastră, asigurandu-ne că aplicăm această metodă în tot ceea ce facem. Creştinul trebuie să fie o binecuvântare oriunde ar fi şi în orice ar face, căci prin aceasta, oamenii din jur vor fi direcţionaţi spre Creatorul Universului, adică Dumnezeu.

În final, cred cu stăruinţă, că intergitatea şi transparenţa unei persoane sunt preţioase, dar în acelaşi timp, acestea se pot pierde foarte uşor. Aceste două ingrediente sunt defapt ataşate de inima omului. Atunci când omul le pierde, acesta şi-a pierdut propria exsistenţă! Mă voi opri aici, sperând să mă reîntorc, într-o altă conjuctură, discutând despre abuzul laudei, abuzul rugăciunii şi abuzul predicării.


Scris de Cosmin Pascu

Notă de subsol:
[1] David Johnson si David VanVonderen

2. Puterea subtila a abuzului spiritual - de David Johnson si David VanVonderen
o puteti citi aici!

marți, 2 septembrie 2008

Arta Conversatiei
















"Nimic mai previzibil decat oamenii nestatornici!"

"..tentatii ai sa-ntalnesti mereu: barbati pe care sa-i doresti, care sa te nelinisteasca..trebuie sa-nveti sa te-nfranezi sa te disciplinezi!"

" Cu gura-si face omul si cel mai mare bine si cel mai mare rau..umbla cu vorbele cum ai umbla cu un ou moale"

"In lumea asta ai sa gasesti totdeauna pe altul mai sarac si mai necajit decat tine.Sa-i dai mereu sa nu spui: si eu sunt sarac si eu sunt necajit"

"Doua ganduri sa nu te parasesca niciodata: acela de a-ti imbogati mintea si sufletul si gandul ca suntem trecatori in lume: memento mori"

"Cat de frumosi suntem cand spunem adevarul!"

"Toate defectele psihice au la origine un complex de inferioritate. Cine e sigur pe sine nu e nici invidios, nici intrigant ,nici arivist...La om totul trebuie sa fie frumos, de la haine pana la suflet!"

"Cat de putin se cunosc oamenii! Isi dispretuiesc isi minimalizeaza trecutul, se leapada fara nici o jena- fata de ei insisi, in primul rand- de bucati din ei, din ceea ce a insemnat trupul si sufletul lor la un moement dat, si-n schimb le cer altora sa ramana ca o stanca, neschimbatori ca un mit.Cata superficialitate este in om!"

" Daca ai orgolii nici o relatie nu e posibila"

"O fapta rea se-ndreapta printr-o fapta buna..o vorba rea nu se-ndreapta prin nimic.."

'Durata afectiva e alta decat cea reala.O clipa de multe ori tine-n sufletul omului mai mult decat intamplari din ani si ani puse cap la cap"

" In viata repetabila e numai durerea numai ea are " editii" mereu adaugite si imbunatatite"

" Toate fructele au samburii amari.. nu sunt pesimista dar nu am iluzii.Sunt optimista daca accepti ca obiectivitatea si luciditatea sunt forme evoluate ale optimismului"

" Mi se pare nedemn sa speculezi slabiciunea cuiva.Nu mi-am dat niciodata osteneala nici sa cuceresc nici sa pastrez un barbat."

" E vorba de ceea ce nu faci si ceea ce nu spui!"

" Maternitatea este cel mai coplesitor lucru din viata unei femei..prin maternitate femeia-si atarna doua ghiulele de picioare, care nu-nseamna neaparat condamnare si apasare inseamna insa aderarea ei sigura la valorile fixe,ea se-nfinge in aceasta nemiscare ca un copac cu radacini imense, barbatul ramane un fel de planta cu exuberante si cochete radacini aeriene(:)"

" ORICAT AR PAREA DE CIUDAT LUMEA ARE TOTUSI UN SENS!"

"Invata sa cunosti oamenii intre oameni, invata sa meditezi asupra lor in singuratate"

"Am admirat intotdeauna felul deschis de a discuta orice lucru, lipsa temerii de a strica ceva prin brutalitatea pe care orice sinceritate o contine"

" Calea tacerii e o cale grea..,dar cu mai putine primejdii ca a cuvintelor"

" VA ROG SA-MI PROMITETI CEVA: DACA AM SA TRAIESC MAI MULT DECAT DUMNEAVOASTRA , FAGADUITI-MI CA LA INMORMANTAREA DUMNEAVOASTRA AM SA VIN!"

" In definitiv cand acceptam un om nu-i putem amputa bucati din suflet, il luam asa cum e!"

'Renunta la orgolii si mai ales la orgoliul reciprocitatii"

miercuri, 13 august 2008

Puterea exemplului bate sondajul





















De ceva vreme..s-a incheiat si al treilea poll din blogul meu " Face Rugaciunea o diferenta in viata ta" ? primele au fost "Cine trebuie sa se trezeasca spiritual in biserica ta?" cu 171 de voturi si "Pentru Misiune credeti ca avem nevoie de mai mult(a)?" cu 47 de voturi.
Votul acesta a durat o luna si a cuprins 96 de voturi.
Tin sa va anunt ca ati votat sub atenta privire a Celui Prea Inalt si Sfant.
Imi place sa ii spun Domnului si " Cel ce vede toate".
Imi vede prima data trairea mea.
cat citesc , cat ma rog, cat imi fac eu timp pentru Domnul si cat aplic din ce cunosc?
si are timp sa vada la lucru o omenire intreaga.
Depozitarul sper sa fie un depozit de hrana pentru cei flamanzi dupa El, dupa Adevar, dreptate, iubire si Har. Imi doresc sa fie in continuare. Tin insa sa precizez ca viata spirituala nu se traieste virtual ci prin experientele cu oamenii ( pe afara) . Sa nu neglijam viata noastra.
Isus tot ce auzea la Tatal comunica ucenicilor.
Isus tot ce vedea la Tatal facea prin propria lui viata.
Acesta este puterea Exemplului personal, trairea unui crestinism simplu si practic.
Cea mai frumoasa predica, cea mai frumoasa viata, cea mai influenta viata este puterea modelului personal. Acela te a te lasa prelucrat, modelat, folosit si imputernicit cu putere si dragoste de catre Dumnezeu in slujba altora la nivelul cel mai practic posibil.
Isus este singurul lider si slujitor din lume ce a spus " Faceti toti ce fac si eu". El a iubit - si noi suntem chemati sa iubim, El a avut mila si indurare de noroade, A avut compasiune, Dragoste pana la epuizare pe cruce, iertare pentru omenire. si ne cere si noua sa avem pasiune si durere pentru cei nemantuiti, sa iertam pe cei ce ne gresesc, sa ne iertam si noi unii pe altii, sa daruim. Binenteles ca nu ne cere sa ne autoflagelam , sa ne pedepsim singuri, sa ne biciuim cum altii doresc sa castige bunavointa unui zeu. Domnul Isus ne cere sa ii purtam crucea cu demnitate si onoare caci El a promis ca va fi mereu cu noi si ne va ajuta.
Tot acum imi aduc aminte de un citat superb:

Faptele tale vorbesc atat de tare incat lumea nu mai aude ce spui.
Niciodata nu am fost de acord cu cineva care doar declara ceva si nu vedeam asta si in viata lui.
De aceea va spun sincer..Sunt provocat sa traiesc altfel si sa fac o diferenta.
Si eu o mai sclintesc..si eu mai gresesc...dar vreau sa tintesc sus. Intr-adevar Bunul meu Parinte din ceruri sa se bucure de mine cand se uita si la viata mea.
Sunt convins ca ai avut parte de oameni care una spun, alta fac. Una te invata pe tine, alta fac ei. “Fa ceea ce spune popa, nu ceea ce face”, nu-i asa? Profesori, parinti, prieteni, colegi, sefi… chiar predicatori pot fi inclusi aici- una spun, alta fac. Colegii mei de facultate chiar asta imi spuneau " pe noi nu ne intereseaza calitatea morala a unui om, noua ne place doar ceea ce vorbeste" . FALS. Nu poti iubi un om ipocrit, duplicitar, fatarnic.
Nu ar fi bine sa faca exact ceea ce spun? De fapt, asta este atat o trasatura de bun simt pe care ar trebui sa o avem fiecare dintre noi: se numeste integritate. Domnul sa ne faca integrii pentru Imparatia Lui. Asta daca ne tot consideram atata " Fii si fiice de Imparat". Sa si dovedim asta prin practica vietii si Implinirea cuvintelor ce le auzim, citim, rostim, predicam, rugam, vorbim, declaram.
In domeniul de afaceri, domeniul marketing, management, sau chiar si relatii publice se mai numeste si “congruenta”. A fi congruent este un lucru foarte important in comunicare, mai ales cand vrem sa convingem pe cineva. Congruenta este unul dintre cele mai importante ingrediente ale credibilitatii. Cata incredere iti inspira o persoana care una spune si alta face?
In domeniul spiritual-duhovnicesc-bisericesc-pocait am putea concluziona prin aceasta idee:
Practice what you preach. / Practica ceea ce predici.
Conducerea prin exemplul personal este o forma puternica de management ,leadership sau de slujire. De fapt, este chiar singura forma de sluijire adevarat. Poti conduce si prin alte parghii, poti manipula oamenii. Exemple sunt destule. Una dintre problemele majore ale societatii romanesti este chiar aceasta: nu avem adevarati lideri, oameni care fac ceea ce spun. Una promit, alta realizeaza.
Domnul sa ne ajute pe toti sa ne rugam precum votam in polluri.
SA fim atat de rugativi in timpul nostru cu Domnul pe cat de accesibili in timpul nostru pe internet.
Sa iubim si sa fim indragostiti pentru Isus si de lucrurile de sus,
(intelepciunea, bucuria, pacea, iertarea) precum afirmam in discutiile noastre, in blogurile noastre.
Cateva stimulente gasite de mine in Scriptura pentru exemplu personal sau Implinirea promisiunilor facute.
-1 Ioan 3:18. Copilasilor, sa nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta si cu adevarul.
-1 Ioan 2:6 6. Cine zice ca ramane in El, trebuie sa traiasca si el cum a trait Isus.
- Numeri 30:22. Cand un om va face o juruinta Domnului, sau un juramant prin care se va lega printr-o fagaduiala, sa nu-si calce cuvantul, ci sa faca potrivit cu tot ce i-a iesit din gura.
Acum ma pregatesc sa lansez Poll-ul no.4 " Momentan sunt.." ?, pentru a va cunoaste si pe voi cei care intrati pe aici.
Domnul sa va binecuvanteze pe toti.
Si va multumesc de raspunsurile din sondaj. Ma bucur ca sunt tineri bucurosi si azi , insufletiti de Prezenta Domnului, care au experimentat rugaciuni ascultate, care simt puterea rugaciunii si care au nevoie disperata de calauzire si tovarasie cu Tatal prin rugaciune in aceasta viata.
Aceste voturi sa fie o realitate in viata noastra, a tuturor.
Amin

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică