Se afișează postările cu eticheta poem. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poem. Afișați toate postările

sâmbătă, 19 februarie 2011

Poem de John Wesley


Un legamant cu Dumnezeu
de John Wesley

Eu nu mai sunt al meu ci al Tau.
Fa-ma ce vrei Tu,randuieste-ma cu cine vrei Tu:
fa-ma sa lucrez,
fa-ma sa sufar;
lasa-ma sa fiu folosit pentru Tine,
sau pus deoparte pentru Tine.
inaltat pentru Tine,
sau coborat pentru Tine;
fa-ma sa fiu plin,
fa-ma sa fiu golit,
fa-ma sa am toate lucrurile,
fa-ma sa nu am nimic:
liber si din toata inima Iti dau toate lucrurile
pentru placerea si la dispozitia Ta.
Si acum,Slavit si Binecuvantat Dumnezeu,
Tata,Fiu si Duhule Sfant,
Tu esti al meu si eu sunt al Tau.

luni, 25 mai 2009

Daca Tu n-ai fi fost


,, Dacă Tu n-ai fi fost ce-ar fi fost viaţa mea,
Isuse, când singur zăceam la pământ
şi să ma ridic nu reuşeam...
Dacă Tu n-ai fi fost, să-mi întinzi mâna Ta,
m-aş fi zbătut ca un val dus de vânt pe ocean...

Numai Tu mi-ai adus bucuria
când uitasem şi să mai zâmbesc...
Tu, Isus, m-ai salvat
şi curajul mi-ai dat să trăiesc..
Dacă Tu n-ai fi fost,
să rămâi lângă mine,
zile şi nopţi aş fi plâns fără rost
şi viaţa mea mult prea trista ar fi fost...
Dacă Tu n-ai fi fost,
Să mă umpli de tine;
Doar un hoinar rătăcit aş fi fost
şi viata mea s-ar fi scurs fără rost…
Dacă Tu n-ai fi fost…

Dacă Tu n-ai fi fost , cine m-ar fi primit,
când oamenii toţi fără nici un cuvânt
m-au alungat, m-au părăsit...
Dacă Tu n-ai fi fost unde aş mai fi găsit
odihnă şi cine pe-ntregul pământ m-ar fi iubit...

Numai Tu ai făcut să dispară
întristarea din sufletul meu
şi ai adus şi ai adus pacea Ta
să mă bucur de ea, tot mereu şi mereu...
Dacă Tu n-ai fi fost, să rămâi lângă mine,
zile şi nopţi aş fi plâns fără rost
şi viaţa mea mult prea tristă-ar fi fost...
Dacă Tu n-ai fi fost,
Să mă umpli de tine;
Doar un hoinar rătăcit aş fi fost
şi viata mea s-ar fi scurs fără rost…
Dacă Tu n-ai fi fost…

Isuse, dacă Tu n-ai fi fost”

vineri, 3 aprilie 2009

Lumina lina - Ioan Alexandru



In fiecare primavara si in apropierea amintirii si jubilarii Invierii Domnului Isus Christos imi fac timp sa ascult acest poem scris de Ioan Alexandru - ( asa ma numesc si eu T. Ioan Alexandru) cantat de Tudor Gheorghe.

Asculta aici.
LUMINA LINA
de Ioan Alexandru

Lumină lină lini lumini
Răsar din codrii mari de crini
Lumină lină cuib de cară
Scorburi cu miere milenară

De dincolo de luni venind
Si niciodată poposind
Un răsărit ce nu se mai termină
Lină lumină din lumină lină

Cine te-aşteaptă te iubeşte
Iubindu-te nădăjduieşte
Căci într-o zi lumină lină
Vei răsării la noi deplină
Cine primeşte să te creadă
Trei oameni vor venii sa-l vadă

Lumină lină lini lumini
Răsari din codrii mari de crini
I-atâta noapte şi uitare
Si lumile au perit în zare
Au mai rămas din vechea lor
Luminile luminilor

Lumină lină lini lumini
Instrăinându-i pe străini
Lumină lină,nuntă leac
Tămăduind veac după veac
Cel întristat şi szrăcit
Cel plâns şi cel nedreptătit
Si pelerinul însetat
In vatra ta au înoptat

Lumină lină leac divin
Incununându-l pe străin
Deasupra stiinsului pământ
Lumină lină Logos sfânt.




Al doilea cantec preferat este in ton cu anotimpul florilor.
"E primavara, iarasi primavara".

luni, 23 martie 2009

Cautarea dupa Dumnezeu

„Dacã existã undeva un om mai incompetent ca mine, dar care-L cautã pe Dumnezeu mai sincer decât mine, pe acela îl va folosi Dumnezeu înaintea mea."

Poem -Maica Teresa 1910-1997
...La urma urmei, este intre tine si Dumnezeu!
Nu a fost niciodata intre tine si ei, oricum!

marți, 4 noiembrie 2008

As vrea mai mult ....


Cerul surprins in drum spre Valea Lotrioarei.


AS VREA MULT IN TOATE, SA SEAMAN CU ISUS.
SA POT SA FIU BLAND SI SMERIT, CA EL.
AS VREA PRIVIREA MEA SI GANDUL,
SA FIE RIDICATE CATRE CER MEREU.
VREAU INIMA SA-MI FIE TOT CURATA,
SA AM IN EA MEREU, EU, DRAGOSTE SI PACE.

AS VREA SA AM UN DUH INTODEAUNA BLAND.
SA POT TRAII MEREU SMERIT,
SI CEI DIN JURUL MEU CA SA CUNOASCA,
CA-N MINE DOMN ESTE HRISTOS ISUS.

AS VREA PRIVIREA MEA SA FIE TOT SENINA.
SI ZAMBET EU SA AM PE FATA MEA MEREU.
IN SUFLETUL SI GURA MEA SA AM CANTARE.
SA POT SA FIU GASIT STATORNIC ORISICAND,
CONDUS SA FIU IN VIATA DE CERESC FIOR...
IAR DORUL CE IL AM IN SUFLET SI VIATA,
SA FIE NUMAI VOIA TA SA FAC.

AS VREA CA SA TRAIESC MEREU LUMINA,
SA SEAMAN CU ISUS PASTORUL BUN.
IN CERURI EL S-A DUS SA-MI FACA CASA,
ACOLO SUS PROMIS-A CA MA DUCE...
IN SLAVA SUS EL IMI VA DA CUNUNA,
SI NUMELE CEL NOU IL VOI PRIMI,
CU EL VOI FI PE TOTDEUNA.

rev. Jonathan G. Rivish

sâmbătă, 2 august 2008

plafonarea - mediocritatea asteptarii Mirelui iubit















Păcatul cel mai răspândit e plafonarea
Şi lucrul doar la jumătate dus
Atunci când ţi se pune întrebarea
Şi când te mulţumeşte căutarea
Cuvântului prea ieftin ca răspuns.

Păcatul nu-i atunci când faţa-i tristă
Şi nici atunci când visele te dor
Ci numai dac-o faptă altruistă o faci de mântuială
Sau pentru nu ştiu care spectator.

Cumplit nu e când pierzi în mod total
Ci numai să te joci că ai învins
Şi nu-i ruşine să te zbaţi sub val
Şi nici să cazi în drumul tău spre mal
Ci e păcat să fii un luptător pretins.

Un lucru nu-i destul să fie început
Şi nici sfârşit aşa-ntr-o doară
Un zâmbet dacă-i numai de-mprumut
Iar bună-ziua -noapte buna -ii sec şi abătut
E ca un mucegai căzut peste cămară.

Eroul doar pe jumătate nu-i erou
E doar un trădător de veşnicie
Şi numai noul lustruit nu este nou
Iar binele neterminat e rău
Ca şi atunci când eşti bogat pe datorie.

La Dumnezeu nu merge cu trişare
Şi nici cu sfinţi pe jumătate decăzuţi
Ori aşteptarea este aşteptare
Ori alergăm în alergare

În cerul Lui nu-i loc de prefăcuţi.


E timpul să ne plângă inima de dor
E vremea să cântam cu toată gura
Şi să trăim ca orice bun aşteptător
Cu ochii pironiţi la răsărit de nor
Iar El, venind, ne va plăti toată măsura.

marți, 8 iulie 2008

Trenul vietii
















Psalmul 8

Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tãu pe tot pãmântul! Slava Ta se înaltã mai presus de ceruri.


Din gura copiilor si a celor ce sug la tâtã, Ti-ai scos o întãriturã de apãrare împotriva potrivnicilor tãi, ca sã astupi gura vrãjmasului si omului cu dor de rãzbunare.

Când privesc cerurile - lucrarea mâinilor Tale - luna si stelele pe care le-ai fãcut,

îmi zic: “Ce este omul, ca sã Te gândesti la el? Si fiul omului, ca sã-l bagi în seamã?


L-ai fãcut cu putin mai prejos decât Dumnezeu, si l-ai încununat cu slavã si cu cinste.

I-ai dat stãpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui:

oile si boii laolaltã, fiarele câmpului,
pãsãrile cerului si pestii mãrii, tot ce strãbate cãrãrile mãrilor.
Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tãu pe tot pãmântul!

"Sunt un om trecator, calator, chirias si dator, temporar, pasager, sunt un abur, un fum ce piere dar am in mine duhul sau nemuritor. Sunt un om trecator, pregatit sa nu mai mor" A.J.
TRENUL VIETII- de Balasanu C-tin

Viaţa, o călătorie, ca în tren se desfăşoară,
Fiecare călător, întâi urcă apoi coboară.
Pot accidente să apară în staţii, surprize,
De aceea vă supun unei scurte analize.

Când ne naştem, spunem că în tren suim
Unde întâlnim părinţii, şi, pe care îi iubim.
Credem că vor fi cu noi în călătoria toată,
Insă ei vor coborî, fiecare-n altă haltă.

Vom rămâne fără ei, ne vor lipsi prietenia,
Dragostea, ataşamentul lor şi compania.
Alte persoane vor urca ce-i drept în tren,
Fraţi, oameni minunaţi şi dragi, un prieten.

Unii văd călătoria, drept o scurtă plimbare,
Alţii lasă-n urma lor o profundă întristare.
Sunt unii care atenţi, te ajută când oftezi,
Alţii urcă şi coboară fără ca măcar să-i vezi.

Suferim când cel iubit în alt vagon se mută,
Mergem, îl căutăm, în înghesuială multă.
Din păcate, dese ori, atunci când l-am aflat,
Constatăm că lângă dânsul, locul este ocupat.

Aşa-i călătoria cu vise, speranţe, petrecere
Dar, pentru toţi pasagerii, este fără întoarcere.
Trebuie bine făcută, nu aşa, precum un joc,
Să ajungem la un capăt, c-o fărâmă de noroc.

Misterul călătoriei nu-l poate gândul cuprinde,
Cine ştie pe parcurs să coboare, când şi unde?
Vei lăsa în întristare pe cei dragi, urma ta
Dar, ştiind că într-o zi, în gara mare vei sta,

Si-i vei vedea sosind odată, cu bagaje fiecare,
(Foarte multe dintre ele, nu le-au avut la urcare).
Fericit te face gândul că ai făcut să le sporească
Cantitatea de bagaje şi valoarea să le crească.

Călătoria bună să o facem, şi veghind neîncetat,
Să putem spune la urmă că efortul a meritat. .
Locul gol din urma noastră, la fiinţele rămase,
Să producă numai dor, numai amintiri frumoase.

Cei care aţi mers cu mine şi vă duceţi mai departe,
Faceţi ca itinerariul să-l străbateţi ca la carte.
Sprijiniţi-vă între voi, asta fără vorbă multă,
Iar eu vă doresc, CĂLĂTORIE PLĂCUTĂ!

vineri, 20 iunie 2008

Lucian Blaga - ganduri -






















"Soarele nu-si ascunde petele cu minciuni, ci cu mai multa lumina"

" E usor sa crezi ca exista soare cand straluceste nestingherit pe cer ; dar ce te faci cand e furtuna ? "

" Si fericirea si tristetea te dau de gol. Totusi o prefer pe cea dintai"

"Norii negri nu intuneca curcubeul ci il arata mai bine".

Lucian Blaga

miercuri, 4 iunie 2008

port fericirea in Christos

port fericirea în Christos

culorile cu care trebuia să umplu oraşul de vorbele lui Christos,
s-au dus pe nimicuri.
mai am câteva pixuri cu pasta pe terminate.
afară clădirile poartă semnele vârstei mele confuze.
sentimentul ratării e mama generaţiei mele.

dacă fericirea e a fi cineva,
o să-mi scriu numele pe toate wc-urile publice ca să devin celebru.

tuburile din care îmi turnam tinereţea sunt goale.
generaţia mea freacă iarba pe trepte la Teatru’ Naţional.

mi-e frică de uşa camerei mele care s-ar putea deschide.
stau singur şi închis.
mă joc uşor de-a desenatul pe fereastră cu nişte pensule uscate.
îmi încrustez roşu în piele cu peniţa stiloului fără cerneală
versetul meu memorat cândva în copilărie.
pot totul în Christos, care mă întăreşte.
m-am săturat de cruciuliţa mea de loser irecuperabil.
eu ştiu că m-am vopsit în verde ca să par viu.

vreau să scap de durere.
hai să râdem, zic ei, să ne facem din râs un medicament,
o mască pentru suferinţă. încercă şi tu nişte comedii de succes.
nu-mi trece cu râs.

vreau să scap de durere.
hai să ne îndrăgostim şi să fim veseli
prin parcuri şi cofetării cu amicii noştri combinaţi.
să citim pagini pentru stârnirea lascivă a cărnii.
nu-mi trece cu sex.

vreau să scap de durere.
hai să ne punem căştile pe urechi şi să ne zburăm creierii cu decibeli.
să ne fericim într-una muzical până la mi-e tot una de trăiesc sau mor.
nu-mi trece cu muzică.

vreau să scap de durere.
hai să ne purtăm super-extra-mega-cool, să ne deghizăm cu stil,
să ţinem pasul ifoselor generaţiei noastre în nuanţe.
nu-mi trece cu postmodernism.
vreau să scap de durere.
hai să tragem iarbă. să ne ameţim cu chimicale.
să ne bălăcim în alcool.
nu-mi trece cu nimic. eu vreau să scap de mine.
eu, durerea mea.

azi am primele firicele de sânge alungite pe mână.
toate au tăria să mă ducă la cântarul bine ticluit sub pat.
acolo e Biblia.
eu nu sunt decât acea pânză de care se şterg pensulele pastelate,
la terminarea unui personaj superb.
Christos e mai mult decât să-mi văd şchiopătările,
decât să stau să-mi ling rănile.

ei se înghesuie să-şi găsească viitorul într-o pungă cu praf interzis.
fericirea lor e o glumă, dragostea lor e doar sex, muzică,
şi acel totul e permis ca rezultatul final al înfrângerii.

ies afară.
nu vreau să curăţ oarşul ăsta, de graffity.
vărs coca-cola, soundul generaţiei mele, gâl, gâl.
nu mai am vopsele pentru ei.
spre ei am un singur crez şi o singură dragoste de viaţă, Christos.
fără el suntem o dărâmare continuă de calitate.

fac cioburi ultimele CD-uri cu cranii.
îmi tai în bucăţi bucăţele revistele despre mutilarea sufletului.
azi o să port un tricou cu Nirvana
şi-am să scriu cu marker-ul pe el, nu vă sinucideţi, prieteni.
mâine îl iau pe cel cu Jim Morrison,
ajunge cu facerea de noi religii, treceţi de partea lui Dumnezeu!

Christos conteză mai mult decât toate slăbiciunile mele.
Christos contează mai mult decât toate durerile mele.
Christos contează mai mult decât toate fericirile mele.

13aprilie2007, petrică bistran.

miercuri, 28 mai 2008

Eu si fetele mele















Are we happy plastic people
Under shiny plastic steeples
With walls around our weakness
And smiles to hide our pain
Eu şi feţele mele
de Verne Becker


DE FAPT EU NU SUNT EU.
Ci ALTCINEVA.
Când ceilalţi mă privesc şi îmi vorbesc, ei se adreseaza unui strain, nu MIE.
Eu sunt ascuns la loc sigur, departe de orice descoperire sau atac,
în spatele cortinei măştilor mele,
în fiecare zi.
Câteodată ştiind, alteori nu.
Când îmi cercetez dulapul şi îmi aleg hainele pe care le voi purta,
caut de asemenea prin menajeria măştilor mele mentale
selecţionând cu grija imaginea ce doresc să o proiectez.


Asemenea unui actor am învaţat să joc multe roluri,
multe feţe,
multe stări.
Şi folosesc măşti diferite pentru fiecare.
Fiecare mască reprezintă ceva despre mine,
despre ceea ce AŞ DORI SĂ FIU.
Îmi pun masca unui om de societate pentru că îmi doresc prieteni cu care să mă distrez.
Masca autosuficienţei pentru că în mod real vreau să-mi iau viaţa în stăpânire.
ŞTIU că aceste ţeluri merită atinse.
Şi văd măştile ca pe un mijloc care mă poate ajuta
Să realizez păşind cu dreptul.

TOTUŞI se întâmplă ceva ciudat:
Pentru că eu continui să port aceste măşti, ele încep
Să devină prea comode.
Naturale.
Necesare.
Pot trăi săptămâni întregi fară să le scot.
Ca şi cum ar fi lentile de contact care necesită doar o curăţire ocazională.
Obişnuindu-mă cu măştile mele, încep să CRED că
ele sunt cu adevarat EU, nu doar o faţadă.
În acelaşi timp ADEVĂRATUL SINE dormitează în mine.
Izolat.
Uitat.


AŞA CĂ
In loc să mă apropie de ţelurile mele, măştile mă ÎNSTRĂINEAZĂ de ele.
Ca un zid de carămidă ele mă îngrădesc.
Mă izolează.
Mă ascund de alţi oameni.
Nu trece mult timp şi realizez că nu sunt ceea ce măştile spun că sunt ci exact CONTRARIUL.
Când îmbrac masca conformismului, identificându-mă cu un anumit grup, transmit de fapt propria mea lipsa de identitate, incertitudinea a cine sunt;
sau
Când port masca încrederii refuzând să-mi admit greselile, slăbiciunile sau rănile, telegrafiez propria mea nesiguranţă.


Posed şi alte măşti pe care le păstrez pentru a le folosi la momentul potrivit:
Masca SUPERIORITĂŢII
pentru a privi de sus sentimentele de inferioritate pe care le detectez în alţii
şi în mine;
Masca APARENŢEI
pentru a-mi spori atractivitatea faţă de alţii – astfel încât să uit ce urât cred de fapt că sunt;

Măştile de CLOVN sau SCANDALAGIU
pentru a câştiga atenţia pe care altfel nu aş primi-o;
Masca de PERSOANA INTEGRA
pentru a-mi ascunde brutalitatea;
masca DRAGOSTEI
pentru a acoperi o relaţie egoistă;
ba chiar masca SPIRITUALITAŢII
pentru a reduce la tăcere toate întrebările despre
statutul meu în faţa lui Dumnezeu.

CE SĂ MĂ FAC CU TOATE ACESTE MĂŞTI ???
Admit că m-am izolat nu numai de alţii
ci şi de mine.
Dacă întradevăr vreau să fiu eu însumi,nu altcineva,
trebuie să-mi scot măştile,
să le decojesc,
să le înlătur ca pe un plasture vechi.
Voi zdrobi unele din măştile fără valoare.
Altele le voi expune pe peretele dormitorului pentru
a-mi aminti de CEL care-mi doresc să ajung dar nu sunt înca.

Mă pot îndrepta deschis spre ţelurile pe care le reprezintă aceste măşti,
deoarece
A FI NATURAL nu înseamna a renunţa la domeniile
în care trebuie să mă schimb.
Nici că sunt mulţumit de mine însumi.
Ci pur şi simplu înseamnă că ACCEPT felul meu de acum,
şi recunosc în mod cinstit că mă străduiesc să-mi rezolv problemele.


ÎN FINAL NU VOI MAI AVEA NEVOIE DE MĂŞTI
ci,
voi arăta celorlalti OMUL VIU din spatele lor.
Nu un strain, ci
O FIINŢA SPECIALĂ, UNICĂ,
AUTENTICĂ -
cineva care nu este perfect, dar vrea să crească.
Doar când mă voi deschide altor oameni mă voi vedea limpede.
Şi doar când îmi voi scoate măştile voi fi cu adevarat liber.

miercuri, 21 mai 2008

the measure of a man


The measure of a man's real character is what he would do if he knew he never would be found out.


The true measure of a man is how he treats someone who can do him absolutely no good. - Samuel Johnson





Not - "How did he die?"

But - "How did he live?"

Not - "What did he gain?"

But - "What did he give?.

These are units.

To measure the worth

Of a man, as a man

Regardless of Birth.

Not - "What was his station?"

But - "Had he a heart?"

And - "How did he playHis God-given part?

Was he ever ready With a word of good cheer

To bring back a smile

To banish a tear?"

Not - "What was his church?"

Not - "What was his creed?"

But - "Had he befriended

Those really in need?"

Not - "What did the sketch in the newspaper say?"

But - "How many were sorry when he passed away?"

De regula - apreciem o persoana dupa ce nu mai este printre noi.

Apreciati-va si iubiti-va familia, prietenii si vecinii cat timp ii aveti printre voi.

Faceti istorie....

In care sa se vada El si sa se faca auzit El - Domnul Dumnezeu.

Mult har de sus.

joi, 8 mai 2008

pornita de la o rugaciune a unei surori ...

Cum lucrezi Tu , nu lucreaza nimeni !
Cum ridici Tu, nu ridica nimeni !
Cum iubesti Tu, nu iubeste nimeni !
Cum vindeci Tu, nu vindeca nimeni !


Cum mangai Tu, nu mangaie nimeni..
Cum ierti Tu, nu iarta nimeni
Cum ne privesti Tu, nu ne priveste nimeni
Cum ne pazesti Tu, nu ne pazeste nimeni
Cum imbratisezi Tu, nu ne imbratiseaza nimeni
Cum zambesti Tu, nu zambeste nimeni
Cum calauzesti Tu, nu calauzeste nimeni
Cum insanatosesti Tu, nu insanatoseste nimeni
Cum judeci Tu, nu judeca nimeni
Cum sprijinesti Tu, nu sprijineste nimeni
Cum stapanesti Tu, nu stapaneste nimeni
Cum linistesti Tu, nu linisteste nimeni
Cum biruiesti Tu, nu biruieste nimeni
Cum speli Tu, nu spala nimeni
Cum incurajezi Tu, nu incurajeaza nimeni
Cum atingi Tu, nu atinge nimeni
Cum vorbesti Tu, nu vorbeste nimeni
Cum daruiesti Tu, nu daruieste nimeni
Cum ne inveti Tu, nu ne invata nimeni
Cum desfatezi Tu, nu desfateaza nimeni
Cum asculti TU, nu asculta nimeni
Cum intaresti Tu, nu intareste nimeni
Cum imputernicesti Tu, nu imputerniceste nimeni
Cum vezi Tu, nu vede nimeni
Cum cantaresti Tu, nu cantareste nimeni
Cum incanti Tu, nu incanta nimeni
Cum te-ai sacrificat TU, nu s-a sacrificat nimeni



Cum esti Tu, nu este nimeni
Ce faci Tu, nu face nimeni

Ca TINE nu mai este nimeni altcineva
NU se aseamana nimeni cu Tine in Univers.
Esti Unic Domnul meu Viu.

Cum esti Tu insa vreau sa invat si eu.
amin

Alexandru

Tu nu pleci niciodata de la mine
















Tu nu pleci niciodata de la mine
Si nici o clipa singur nu ma lasi,
/ Tu esti mereu puterea ce ma tine
Din cel dintai la cei din urma pasi /

Au fost odata rauri de pacate
Dar sangele Salvarii a scris : NU
/Oricate-au fost eu le-am uitat pe toate
Si bine stiu ca le-ai uitat si Tu/

Sunt fericit chiar daca vrei sa sufar
Cand valuri vin si vanturi grele bat;
/Plutesc pe ape ca un fir de nufar
Pe care Tu-l pastrezi mereu curat /

Tu nu m-arunci Isuse , ca pe-o zdreanta
Ci esti mereu in mine ca o stea.
/Mi-ai pus in suflet, Doamne, o speranta
Ce nu e nimeni sa mi-o poata lua /

Iti multumesc ca esti cu mine-n lume,
Iti multumesc ca ma iubesti mereu,
/ Iti multumesc ca Tu mi-ai dat un nume
Ca-n Tine sunt si Tu esti Dumnezeu/

sâmbătă, 26 aprilie 2008

eu mor, tu mori ..EL vine




















Astept o sfanta dimineata cand
Vreau s-aud cu-adevarat
Pe toti spunand cu bucurie
Christos a inviat


Ioan Alexandru

vineri, 11 aprilie 2008

Nu te vinde pe gunoaie



















Nu te vinde pe gunoaie amagit de lucruri sfinte
Viata ta e mult mai scumpa decat ciorbele de linte
Si nu-L vinde nici pe Domnul care te-a rascumparat
Caci sangele Lui este pretul tau adevarat

Unge-ti ochii frate draga cu cereasca alifie
Caci de ei atarna viata-ti si intreaga vesticie
Eva a privit intruna fructul neingaduit
Si-a pierdut gradina Sfanta a Edenului dorit

Dima predica scriptura si mergea chiar si-n misiune
Dar privea si la vitrina cu pacatele nebune
Tot uitandu-se un pic....
A pierdut coroana vietii pentru lucruri de nimic

Iar femeia eleganta, harnica lui Lot sotie
Oare nu-i scapase viata din Sodoma de urgie???
Dar in clipa ce-a nefasta ochii i-au privit inapoi
Si s-a prefacut in sare inghetata intr-un sloi

Iuda ... n-a vandut pe Domnul
Iuda s-a vadut pe sine , si ispititorul vine cu argintii si la tine
Cand il vezi ca da tarcoale
Striga TARE, RASPICAT
AM FOST CUMPARAT DE ISUS TARGUL ESTE INCHEIAT.

joi, 3 aprilie 2008

Isus- demonstratia suprema de Dragoste





















Dă-mi credinţa care poate muta

Şi coborî muntele într-o câmpie;

Dă-mi asemanarea unui copil,

Mă rog pentru dragostea

Care tânjeşte să-Ţi zidească o casă din nou;

Dragostea Ta las-o să-mi întărească inima,

Lasă-mi sufletul răscumpărat s-o devoreze.


Aş vrea să răscumpăr timpul preţios

Şi să trăiesc mai mult numai pentru aceasta –

Să consum şi să fiu consumat pentru cei

Care încă nu l-au cunoscut pe Salvatorul meu;

Sarcina mea va fi dovedită pe deplin,

Când doar respir, să respir dragostea Ta.


Talentele mele, darurile şi favorurile, Doamne,

Primeşte-le în mâinile Tale binecuvântate;

Şi lasă-mă să trăiesc ca să propovăduiesc Cuvântul Tău;

Şi lasă-mă să trăiesc pentru gloria Ta

Fiecare clipă sfântă s-o petrec

Mărturisind despre Prietenul păcătoşilor.


Măreşte-mi, aprinde-mi şi umple-mi inima,

Necurmat, cu blândeţe divină;

Astfel îmi voi folosi toată puterea,

Şi voi iubi cu un entuziasm ca al Tau;

Şi voi conduce la Tine oilePentru care Păstorul lor a murit.

C. Wesley

luni, 24 martie 2008

ISUS PLANGE pentru mine

Isus plangea!

("Distrugerea Ierusalimului")

Isus plangea... nu pentru Sine,
Desi stia asa de bine
Cat de amar I-era paharul
Si de chinuitor Calvarul,
Isus plangea pentru-o cetate
Ce-a dat pe prooroci la moarte
Si-i grabnica sa verse sange
Din Cel ce de iubire plange...

Isus plangea nu pentru Sine,
Desi stia asa de bine
Ca se apropia de-o cruce
Pe care-avea, curand, sa urce...
Isus plangea pentru-un popor
Ce nu I-a fost ascultator
Si printre lacrimi de iubire
Vedea cu merge la pieire...

Isus plangea nu pentru Sine
Desi stia asa de bine
Ca-n schimbul dragostei curate
Va fi lovit cu biciu-n spate,
Isus plangea pentru o lume
Atrasa de dezmat si glume
Mai mult decat de-a Sa iubire
De pace si neprihanire...

Isus plangea nu pentru Sine
Desi stia asa de bine
Ce soarta cruda si nedreapta
Si ce sentinta Il asteapta,
Isus plangea nu pentru Sine,
Isus plangea, da, pentru mine,
Ca-am fost mereu un razvratit
Asa de greu de pocait...

Isus plangea nu pentru Sine,
Isus plangea chiar pentru tine
Si tremura din Ghetsemani
Vazand cum trec ani dupa ani
Si te apropii de pieire
Nepretuind a Sa iubire...
Si trupu-I perntru toti se frange !
Isus plangea si inca plange...

Am invatat ca atunci cand plangi pentru tine este un semn de slabiciune.

Atunci cand plangi pentru altii este un semn de putere.

Multumesc Monica.

vineri, 21 martie 2008

Dumnezeu asculta ..Voia Lui se face














Psalmul 4

Doamne, ascultă-mi rugăciunea,
Când strig - Dumnezeul meu,
Scoate-mă din strâmtorarea
Ce mă chinuie mereu.
Mulţi umblă după minciuni
Şi iubesc deşertăciunea,
Îşi bat joc de "Slava Ta",
Dar Tu-ascultă-mi rugăciunea!
Domnul m-a ales pe mine,
Mă aude când Îl chem,
Când mă culc, adorm în pace,
De nimic nu mă mai tem.
Locuinţa mea-i păzită
Şi-mi dai pacea Ta deplină,
Îţi întorci spre mine faţa
Şi mă umpli de lumină.
Rodica Dragoş.

miercuri, 19 martie 2008

Iubirea- de Ioan Alexandru
















Iubirea

Partasi suntem multor iubiri

Una singura e implinire

Celelalte numai presimtiri

Pana dam in inima de Mire

Impodobit cu-nfatisarea Lui

Dinspre inviere rasarinda

Pe cat in lacrimile orisicui

Voi ravni iubirea sa-si aprinda

Ce exista sa iubesc nespus

Oceanul stingerii de sine

Sa rodeasca-n cele care nu-s

Rasaritul ce le apartine

de I.Alexandru

miercuri, 12 martie 2008

a fi om e lucru mare a fi sfant e o onoare:)





















--------Daca--------
Rudyard Kipling (Premiul Nobel, literatura - 1907)

De poti fi calm când toti se pierd cu firea
In jurul tau, si spun ca-i vina ta;
De crezi în tine, chiar când omenirea
Nu crede, dar sa-i crezi si ei cumva;
S-astepti, dar nu cu sufletul la gura;
Sa nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
Sa nu raspunzi la ura tot cu ura,
Dar nici prea bun sa pari, nici prea-ntelept;

De poti visa - si nu-ti faci visul astru;
De poti gândi - dar nu-ti faci gândul tel;
De-ntâmpini si Triumful si Dezastrul
Tratând pe-acesti doi impostori la fel;
De rabzi sa vezi cum spusa ta-i sucita
De pisicher, sa-l prinda-n lat pe prost;
Când munca vietii tale, naruita,
Cu scule obosite-o faci ce-a fost;

De poti sa strângi agonisita toata
Gramada, si s-o joci pe-un singur zar,
Sa pierzi, si iar sa-ncepi ca-întia data,
Iar ca-i pierdut - nici un cuvânt macar;
De poti sili nerv, inima si vâna
Sa te slujeasca dupa ce-au apus,
Si piept sa tii când nu mai e stapâna
Decât Vointa, ce le striga: "Sus !"

De poti ramâne tu în marea gloata;
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese, dar de nimeni prea;
De toti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o întreci gonind mereu,
Al tau va fi Pamântul asta mare,
Dar mai mult: vei fi OM, baiatul meu !

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică