Se afișează postările cu eticheta meditatie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta meditatie. Afișați toate postările

miercuri, 29 aprilie 2009

Ajutor ce nu esueaza niciodata


“Îmi ridic ochii spre munti…de unde Îmi va veni ajutorul?
Ajutorul Îmi vine de la Domnul, care a facut cerurile si pamântul. El nu va lasa sa ti se clatine piciorul; Cel care te pazeste nu va dormita” (PsalmuI 121.1-3).

Psalmistul se uita la munti în maiestatea si grandoarea lor, si apoi pune o Întrebare “De unde îmi va veni ajutorul?” El nu se asteapta ca ajutorul sa-i vina de la munti. Totusi, ei slujesc prin faptul ca îi reamintesc de Cel care a creat muntii si marile si Întreg pamântul. El îsi da seama ca acest Creator este si Ajutorul Sau. Marimea si grandoarea creatiei vizibile îi ofera un standard prin care poate sa masoare resursele divine care stau la dispozitia lui personala.
Din când în când avem si noi nevoie sa contemplam puterea si minunatia creatiei si sa ne aplicam noua însine lectia psalmistului. Creatorul nostru este si Pazitorul nostru. Zi si noapte El vegheaza asupra noastra si ne sustine. El nu adoarme niciodata.

Odata am privit un baietel care era purtat în brate de catre tatal sau, si am observat cât de strâns se agatase de reverul hainei acestuia. Totusi, dupa un timp, el a adormit si mâna i-a alunecat de pe rever. Cu toate acestea, tatal sau a continuat sa-l tina la fel de strâns. Siguranta baiatului nu depindea de faptul ca el se tinea de tatal sau, ci numai de faptul ca tatal sau îl tinea pe el.

La fel stau hicrurile si În relatia noastra cu Dumnezeu. Uneori simtim ca daca nu ne tinem destul de strâns de Dumnezeu, vom cadea. Dar realitatea este ca Dumnezeu continua sa ne tina pe noi, chiar daca noi îi dam drumul. Este posibil ca noi sa adormim, dar El nu face niciodata acest lucru.
Raspunsul credintei:
Fie ca sunt slab sau puternic, treaz sau adormit, îti multumesc Tie Doamne, ca ma vei sprijini la fel.

vineri, 10 aprilie 2009

Cum sa biruiesti frica



Un lucru pe care il apreciez in mod special la Biblie este sinceritatea. Ea priveste realitatea in fatza si descrie viata asa cum este, tinand cont de slabiciunea omeneasca. David nu face afirmatii false despre sine insusi. El nu spune : " Nu ma voi teme niciodata" . Ci mai degraba recunoaste : " S-ar putea sa apara situatii in care ma voi teme. Dar cand vor veni aceste vremuri, eu voi sti ce sa fac. Eu ma voi increde in Dumnezeu si voi lauda Cuvantul Sau- cuvantul Sau sigur, care nu esueaza niciodata. Prin incredere si lauda imi voi birui frica"
In viata de credinta exista adesea un conflict intre aceste doua domenii ale fiintei noastre: duhul si emotiile. In emotiile noastre, noi trecem prin toate reactiile de frica si poate chiar de panica. Ne luptam in van impotriva lor. Ne paralizeaza. Dar exista un alt domeniu al fiintei noastre, duhul, care nu se va supune panicii, care nu va accepta dictatura emotiilor. Duhul dinauntrul nostru spune: " Eu nu voi accepta verdictul emotiilor asupra acestei situatii. Eu ma voi intoarce catre Dumnezeu. Imi voi aduce aminte ce spune Cuvantul Sau. Voi gasi promisiunea lui Dumnezeu care vine in intampinarea nevoii mele. Este posibil ca in emotiile mele sa simt frica, dar in fiinta mea interioara eu ma incred, si acest lucru imi aduce o siguranta si o incredere, care sunt mult mai adanci decat emotiile mele."
Intr-o astfel de situatie, personalitatea noastra poate fi comparata cu un rau intr-o zi furtunoasa. Emotiile noastre sunt ca valurile la suprafata- tulburate si furioase. Dar in adancul fiintei noastre launtrice, viata duhului nostru curge mai departe cu o pace netulburata.
Raspunsul credintei
Doamne, eu Iti multumesc pentru pacea din adancul meu, care nu este afectata de vanturile de la suprafata vietii
Derek Prince - Meditand la Psalmi

sâmbătă, 20 decembrie 2008

UITĂ ŞI IARTĂ




Nu zice: „Ii voi întoarce eu răul!" Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta.
Proverbe 20.22

Nu te grăbi. Lasă să treacă mânia ta. Nu zice şi nu face nimic pentru a te răzbuna (Rom. 12.17). Sigur că vei lucra fără chibzuinţă, luând băţul pentru a te răzbuna; şi vei fi departe de a arăta astfel Duhul Domnului Isus. Dovedeşti mai multă nobleţe dacă ierţi şi treci cu vederea purtarea rea a aceluia care ţi-a arătat-o. Dacă laşi să curgă ca un venin în tine amintirea unui rău pricinuit, gândindu-te sa-l întorci, înseamnă să păstrezi în inima ta o rană deschisă, care atrage altele. Mai degrabă uită şi iartă.
Dacă vei găsi cu cale că trebuie să faci ceva, căci altfel vei fi în pierdere, atunci urmează sfatul care-ţi este dat aici: „Nădăjduieşte în Domnul şi El te va ajuta!" Acest sfat nu te va costa nici un bănuţ, şi totuşi înaintea Lui are mare valoare. Rămâi liniştit! Aşteaptă-L pe Domnul şi spune-i păsul tău! Deschide înaintea Domnului scrisoarea lui Rabşache (2 Împ. 19); numai aceasta va fi pentru inima ta tulburată, o uşurare. Nu ai făgăduinţa: „El te va ajuta"? El va găsi mijlocul să o împlinească. Cum? Nici tu, nici eu nu putem şti, dar El o va face, fii sigur. Şi dacă Domnul te va ajuta, aceasta-ţi va da mai multă bucurie, ca urâtele certuri în care te-ai putea încurca, acoperindu-te cu ruşine prin cearta cu vrăjmaşul tău. Încetează de a fi întărâtat si razbunator, încredinţează-ţi soarta în mâinile Judecătorului tuturor.

miercuri, 17 decembrie 2008

Cum să fi o persoană binecuvântată ?




Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi si nu se aseaza pe scaunul celor batjocoritori; ci isi gaseste placerea in legea Domnului si zi si noapte cugeta la legea Lui. El va fi ca un pom sadit langa niste paraie de apa, care isi da rodul la timpul sau si a carui frunza nu se vestejeste, tot ce incepe duce la bun sfarsit. Psalmul 1:1-3

Binecuvântat(Fericit este omul care) : cuvantul cu care incep Psalmii contine esenta a tot ceea ce urmeaza. Binecuvantarile continute in Psalmi curg in doua directii: de la Dumnezeu spre om si de la om inapoi spre Dumnezeu.
David continua prin a rezuma intr-o propozitie scurta si expresiva toate binecuvantarile promise omului: " tot ce incepe duce la bun sfarsit". Cum poti fi o astfel de persoana- binecuvantata de catre Dumnezeu, astfel incat sa prosperi in tot ceea ce faci ( sau : tot ceea ce faci sa duci la bun sfarsit)?. David stabileste cinci conditii, primele trei ne spun ce sa nu facem, iar ultimele doua ne spun ce sa facem.
Prima, ce sa nu facem : nu trebuie sa mergi la sfatul celor rai, nu trebuie sa te opresti pe calea celor pacatosi; nu trebuie sa te asezi pe scaunul celor batjocoritori. Exista o chestiune decisiva :
de la cine iti iei sfatul?
Sfatul pe care il urmezi determina cursul vietii tale. Daca sfatul pe care il primesti provine de la oameni care resping principiile lui Dumnezeu si care dispretuiesc cerintele Lui, nu poti avea nici o asteptare sa fii binecuvantat de El.
Urmatorul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa iti gasesti placerea in legea Domnului si sa meditezi la ea zi si noapte. Sursa finala a oricarui sfat intelept si corect este legea Domnului. Daca iti umpli mintea si inima neincetat cu Legea Lui, daca iti calauzesti viata conform acestui Cuvant, atunci binecuvantarea si fericirea vor fi " portia" pe care Dumnezeu a randuit-o pentru tine.
Poate ca ai obosit din cauza frustrarii si a esecului. Atunci urmareste cu atentie aceste legi. Cugeta la ele. Aplica-le. Ele vor lucra in viata ta. Dumnezeu Insusi iti garanteaza ajutorul si pacea.

Raspunsul credintei
Doamne, eu voi urma exemplul lui David si voi spune : "Marturiile Tale sunt desfatarea mea si sfatuitorii mei" - Psalmul 119:24

marți, 16 decembrie 2008

DUMNEZEU ESTE ALIATUL NOSTRU



Dar, dacă vei asculta glasul Lui, şi dacă vei face
tot ce-ţi voi spune,Eu voi fi vrăjmaşul vrăjmaşilor
tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi.
Exod 23.22


Domnul Cristos trebuie să fie recunoscut ca Domn şi ascultat în mijlocul poporului Său. El este locţiitorul lui Dumnezeu şi vorbeşte în Numele Tatălui, şi noi trebuie să ascultăm în totul şi îndată toate poruncile Sale. Dacă nu îndeplinim această rânduială, pierdem făgăduinţa.
Ce binecuvântare nespus de mare se găseşte într-o ascultare deplină! Dumnezeu face cu poporul Său un legământ de luptă şi de apărare. El îi binecuvântează pe aceia care ne binecuvântează pe noi şi blestemă pe acei care ne blestemă pe noi. Dumnezeu este cu toată inima şi cu tot sufletul cu ai Săi; El este prieten cu ei în toate împrejurările prin care trec ei. Ce ocrotire presupune această făgăduinţă! Noi nu trebuie să ne ocupăm de vrăjmaşii noştri, fiindcă ştim că, dacă ei ni se împotrivesc, ei devin vrăjmaşi ai lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu ia asupra Lui apărarea noastră, noi n-avem decât să îi lăsăm în seama Lui pe vrăjmaşii noştri.
Atâta timp cât sunt în joc interesele noastre personale, nu vom avea vrăjmaşi; dar de îndată ce sunt ameninţate adevărul şi dreptatea, noi luăm armele şi pornim la luptă. În acest război sfânt, noi suntem aliaţii Dumnezeului celui veşnic şi, dacă noi ascultăm în totul de Domnul nostru Isus, El îşi va desfăşura puterea Sa spre binele nostru. Aşadar să nu ne temem de oameni.

Tezaurul promisiunilor lui Dumnezeu - C.H.Spurgeon

marți, 18 noiembrie 2008

Cum sa biruiesti frica



Un lucru pe care il apreciez in mod special la Biblie este sinceritatea. Ea priveste realitatea in fatza si descrie viata asa cum este, tinand cont de slabiciunea omeneasca. David nu face afirmatii false despre sine insusi. El nu spune : " Nu ma voi teme niciodata" . Ci mai degraba recunoaste : " S-ar putea sa apara situatii in care ma voi teme. Dar cand vor veni aceste vremuri, eu voi sti ce sa fac. Eu ma voi increde in Dumnezeu si voi lauda Cuvantul Sau- cuvantul Sau sigur, care nu esueaza niciodata. Prin incredere si lauda imi voi birui frica"
In viata de credinta exista adesea un conflict intre aceste doua domenii ale fiintei noastre: duhul si emotiile. In emotiile noastre, noi trecem prin toate reactiile de frica si poate chiar de panica. Ne luptam in van impotriva lor. Ne paralizeaza. Dar exista un alt domeniu al fiintei noastre, duhul, care nu se va supune panicii, care nu va accepta dictatura emotiilor. Duhul dinauntrul nostru spune: " Eu nu voi accepta verdictul emotiilor asupra acestei situatii. Eu ma voi intoarce catre Dumnezeu. Imi voi aduce aminte ce spune Cuvantul Sau. Voi gasi promisiunea lui Dumnezeu care vine in intampinarea nevoii mele. Este posibil ca in emotiile mele sa simt frica, dar in fiinta mea interioara eu ma incred, si acest lucru imi aduce o siguranta si o incredere, care sunt mult mai adanci decat emotiile mele."
Intr-o astfel de situatie, personalitatea noastra poate fi comparata cu un rau intr-o zi furtunoasa. Emotiile noastre sunt ca valurile la suprafata- tulburate si furioase. Dar in adancul fiintei noastre launtrice, viata duhului nostru curge mai departe cu o pace netulburata.
Raspunsul credintei
Doamne, eu Iti multumesc pentru pacea din adancul meu, care nu este afectata de vanturile de la suprafata vietii
Derek Prince - Meditand la Psalmi

miercuri, 5 noiembrie 2008

Pedeapsa controlata


( David- Lau-Clau-Radu si Ema) - salvati anul asta.
" Te voi pedepsi cu dreptate"
(Ieremia 30:11)

A nu fi pedepsit niciodata, n-ar fi un semn bun; din partea lui Dumnezeu aceasta ar insemna: "S-a alipit de idoli, lasati-l in pace". Dar Dumnezeu nu vrea ca aceasta sa fie partea noastra. O propasire neintrerupta a celui credincios este un lucru de care ar trebui sa ne speriem si sa ne cutremuram. Pe toti aceea pe care Dumnezeu ii iubeste cu duiosie, ii mustra si ii pedepseste; pe aceia care nu au nici un pret inaintea Lui, ii lasa sa se ingrase in voie, ca boii sortiti pentru macelarie.
Dar, in dragostea Sa, Tatal nostru ceresc foloseste nuiaua pentru copiii Sai.

Totusi trebuie sa luam seama ca pedeapsa este cu "masura", pentru indreptare. Dragostea Tatalui ti s-a dat fara masura, dar pedeapsa Sa este masurata cu grija. Un om nu putea sa primeasca, dupa legea veche evreiasca decat " patruzeci de lovituri fara una", acestea silea pe cei ce pedepseau, sa numere exact si sa puna hotar suferintei. Tot asa pentru oricare madular din poporul celor credinciosi, fiecare lovitura este numarata. Asta este masura intelepciunii, masura simpatiei, masura dragostei care randuieste pedeapsa noastra. Departe de noi gandul de a ne razvrati impotriva randuielii dumnezeiesti.

Doamne, daca Tu esti langa mine ca sa numeri picaturile amare din paharul suferintelor mele, voi lua acest pahar cu bucurie din mana Ta, il voi bea dupa indemnurile Tale sfinte si voi zice: " Faca-se voia Ta". Eu am incredere in Tine, Tatal meu, caci Tu stii ce este bun pentru copilul Tau.

Tezaurul Promisiunilor lui Dumnezeu - C.H.Spurgeon

joi, 9 octombrie 2008

"The Chicken and The Eagle Story"


Povestea gainilor si a vulturului

Anthony De Mello a reuşit să surprindă "greutatea" cuvântului într-o poveste simplă dar plină de tâlc:

Povestea vulturului
Un bărbat a găsit într-o zi un ou de vultur. L-a luat şi l-a pus în cuibul unei găini din ograda sa. Odată cu puii de găină a ieşit şi puiul de vultur, iar acesta a crescut împreună cu ei. Toată viaţa lui, vulturul a făcut ceea ce făceau şi găinile de curte, scurmând pământul după viermi şi insecte, gândindu-se că şi el e găină... Într-o zi, văzând o pasăre pe cer, a început să dea din aripi şi chiar a reuşit să zboare câţiva metri în aer. Când au văzut aceasta, păsările din curte au început să râdă spunându-i că degeaba încearcă să imite zborul păsărilor... oricum nu va reuşi pentru că nu este altceva decât o găină... iar găinile nu zboară. Anii au trecut si vulturul a îmbătrânit. Într-o zi a văzut o pasăre mare şi impunătoare deasupra lui, pe cer. Ea zbura cu măiestrie în bătaia vântului, dând cu forţă din aripile sale puternice şi aurii. Bătrânul vultur s-a uitat în sus cu teamă dar şi cu respect. "Cine e această pasăre?" a întrebat. "Acesta e vulturul, regele păsărilor", au răspuns păsările de curte. "El aparţine cerului. Noi aparţinem pământului pentru că suntem găini". Astfel, vulturul a trăit şi a murit ca o găină, pentru că asta i s-a spus că este.

Scrisoare catre omul din tine


Ia decizii! Vorbeste! Actioneaza! Indrazneste!.

Pentru ca oamenii asteapta ca tu sa existi prin ei. Devii esenta odata ce incepi sa iti doresti, sa gusti, sa ai pretentii. Nu ma refer la a te infinge in pacat, ci la a te defini ca om si a-ti identifica personalitatea, a descoperi ceea ce esti tu cu adevarat. Si nu vei fi TU pana cand nu te vei certa cu tine insati, pana cand nu te vei intreba cine esti, ce esti si mai ales, CUM esti.
A fi TU, inseamna sa iti pui intrebari, sa te consumi, sa iti descoperi slabiciunile, dorintele, capacitatile si sa ramai, in toate astea, in El. Ca sa ii intelegi pe cei din jurul tau, trebuie intai sa te intelegi pe tine. Pentru ca Dumnezeu are rabdare si asteapta ziua cand tu vei deveni in sfarsit, Omul pe care l-a creeat.
Pentru ca un Om, isi cunoaste si isi accepta natura in lumina scripturala. Nu isi coloreaza natura dupa cum si-ar dori sa fie vazut, nu isi pune sperante desarte in virtuti pe care nu le va capata niciodata, ci se accepta in lumina pe care i-a dat-o Cristos . Ultimul lucru pe care ar trebui sa si-l doreasca, e sa umble prin oras, afisand o masca falsa, ca sa poata fi acceptat cu usurinta de catre cei din jur pe care ii considera „cool” . Ba mai degraba,
sa se increada in totalitate in Dumnezeu, fara de care este totalmente pierdut.
Insa Dumnezeu nu a vrut niciodata, ca noi sa fim niste roboti care in mod automat raspund la comenzi si implinesc sarcinile de pe lista.
Daca ar fi fost asa, nu ar fi existat pacat, Cristos nu ar fi murit pentru noi si nu am fi avut capacitatea sa rationam, sa gandim, sa facem alegeri, fara indoiala, de cele mai multe ori gresite, dar totodata, care ne apartin in totalitate.
Nu e nimic gresit in a dori sa te descoperi, in a te defini ca om, a avea gusturi, dorinti, stil si personalitate unica.Asta ne face oameni. Dar aici trebuie sa intervina o mica paranteza: (daca gusturile tale, dorintile tale, stilul tau sunt insusite intr-un mod egoist, fara pic de atentie si dragoste fata de cel de langa tine… nu mai esti decat un "bou cãpos-egoist-aerian si ignorant de carne"1 ).
Bucuria unui tanar este bucurie in ochii Tatalui, atat timp cat tanarul intelege, ca lucruri importante ca: lacomia, ura, curvaria (sau, sa spun „imoralitatea”, pentru ca suna mai elegant :) ?!? ) incapatanarea (adica „ce e al meu, este doar al meu”) si altele similare, nu trebuie nici macar pomenite in viata lui.
Ai libertatea sa faci ceea ce iti place, atat timp cat Cristos este fruntar intre ochii tai si pacatul nu este una dintre optiunile de pe lista indulcitorilor.
Si nu te teme, omul spiritual din tine nu va lasa ca superficialitatea sa iti atace identitatea pe care o ai in Cristos. El(omul spiritual), va fi puternic, atat timp cat il hranesti cu adevarata hrana.


1. "Without His Grace we are only a demonstration of ignorant flesh, like an aerian selfish-stubborn bull that hit a porcelain store."Paul Washer


Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică