Empatia 9

Loc pentru sentimente
"functie importanta de curatare"




















"toti avem un suflet indiferent ca suntem femeie sau barbat"Deci si barbatii plang cateodata :-).

Deseori consiliatul este coplesit de multe sentimente diferite, chiar si de sentimente, care sunt numite cateodata "Negative" cum ar fi : rautatea, agresivitatea, mania, amaraciunea, ura, invidia si gelozia. IN procesul de consiliere trebuie sa li se ofere spatiu de manifestare chiar si acestor sentimente.
Ele exista si nu pot fi negate sau oprimate. Una dintre marile responsabilitati atunci cand auzi si asculti aceste sentimente este puterea de a face fata, de a le aborda si suporta.
Intotdeauna exista o sursa a acestor sentimente, trairi si experiente. Cu toate ca nu intotdeauna putem identifica aceste legaturi, sentimentele trebuie abordate si prelucrate. Scoaterea la iveala a sentimentelor si discutarea lor poate fi foarte amenintatoare si dureroasa. Dumnezeu ingaduie sentimentele noastre si nu exista nici un motiv sa ne fie rusine de ele.Toti avem o viata sentimentala . Cand consiliatul este coplesit de sentimentele sale, ele pot fi incredintate Domnului care a promis ca ne va lua poverile si ne va da in schimb odihna (matei 11:28 ).
Procesul de prelucrare a sentimentelor poate lua timp, dar duce in cele din urma la vindecare si eliberare.
De asemenea trebuie sa existe loc pentru plans. PLANSUL are intotdeauna un mesaj. De aceeea, este important sa-l asculti. Plansul poate deschide calea si astfel poti ajunge acolo unde cuvintele nu au acces. Plansul are o importanta functie de curatare; el este " masina de spalat a sufletului".

Binenteles ca in cultura noastra nu exista loc pentru plans. Exista legi culturale nescrise care ne conduc poate mai mult decat banuim noi. A nu plange in diferite imprejurari ale vietii inseamna PUTERE si ISTETIME. In societatea noastra plansul este ceva privat si deseori este ascuns cu multa grija. Multi oameni afirma ca nu pot plange, cu toate ca vor sa o faca.

Este interesant sa aruncam o privire inapoi in istorie asupra PLANSULUI, in partea noastra de lume, in Europa. Plansul nu a fost intotdeauna asa cum il percepem noi astazi. Oamenii evului mediu erau obisnuiti cu sentimente puternice. Toti plangeau , atat femeile, cat si barbatii, indiferent de pozitia lor sociala. Lacrimile erau ceva frumos si edificator.

IMPOSIBILITATEA de a plange era considerata drept tulburare psihica. Chiar si in anii 1500-1600 era normal sa iti arati in public sentimentele. In parlamentul suedez, deseori se auzea un plans zgomotos.
Lacrimile erau permise tuturor indiferent de pozitie, varsta sau sex. Aceasta deschidere a continuat pana prin anii 1700. O frumoasa " cultura" a plansului se dezvoltase. Plansul era privit ca ceva NOBIL.

La inceputul anilor 1800- s-a produs o schimbare. Plansul a disparut; ceea ce era public s-a personalizat, pe deasupra s-a feminizat. Acum era nepotrivit ca un barbat sa planga. In a doua jumatate a anilor 1800 plansul era considerat deja caraghios, ceva ce era intalnit doar la femei si copii. Nu era indicat sa iti arati in public sentimentele puternice.
Plansul indica slabiciune si sentimentalism.
















merci Yobediah de poza!

In anii 1900, mentalitatea a ramas aproape aceeasi .
Plansul insa este folositor pentru OM. Daca pierdem plansul devenim mai saraci. Plansul face bine intregului trup. Cand omul plange se elibereaza hormonul numit acetilcolina. Acesta ajuta la relaxarea muschilor incordati. Dupa ce plangi te simti minunat, experimentezi o oboseala placuta si trupul se relaxeaza.
Consilierea trebuie sa fie un refugiu pentru sentimente cum este plansul. A-ti arata in vreun fel sentimentele este cu totul firesc.

Plansul apartine vietii insasi.

Un gand filtrat de mine " Plansul nu este un semn de slabiciune, ci este Puterea lui Dumnezeu declansata prin manifestarea Duhului Sfant in inima credinciosului"

In His Service,
Tarie si Onoare Lui ISUS!

Empatia 8

Mecanismele de aparare

" ingreuneaza dezvoltarea si maturizarea"

Viata este plina de greutati si incercari.
( Ti-a mai spus asta azi cineva ?)
Cateodata experientele sunt asa de complicate incat este greu sa le accepti in mod constient. Mecanismele de aparare presupun un anumit mod de a simti, gandi sau actiona, care are ca scop excercitarea unui control asupra deciziilor si greutatilor.
Toti oamenii poseda unele mecanisme psihologice de aparare. Ele reprezinta o proetectia naturala si normala impotriva diferitelor incercari ale vietii si intra in functiune in mod automat. In anumite situatii sunt absolut indispensabile si cel mai adesea sunt declansate in mod inconstient.

Mecanismele psihologice de aparare sunt la fel de importante atat pentru supravietuirea psihicului care apara imunitatea trupului, cat si pentru fizic. La un moment dat, omul este ajutat de mecanismele de aparare. Prin denaturarea realitatii, mecanismele de aparare protejeaza persoana in timpul incercarilor in asa fel incat aceasta sa-si poata pastra increderea in sine si echilibrul interior.

Denaturarea realitatii - ajuta persoana in cauza sa se apere de experientele neplacute, de sentimentele neplacute si de zbucium.
Cand mecanismele de aparare sunt folosite intr-o masura mai mica sau ocazional, in situatii dificile, acestea au un rol pozitiv pentru persoana si o ajuta. Ele ofera solutii de moment care trebuie urmate de alte rezolvari practice, solutii durabile si verificabile.

Este firesc ca mecanismele de aparare sa fie folosite pentru un timp scurt, pana cand dobandim puterea necesara sa infruntam realitatea. Dar mecanismele de aparare nu inlatura cauzele reale ale conflictului, ci doar ne elibereaza temporar de frustrare.

Desi mecanismele de aparare sunt necesare si multe situatii de viata au un rol important, ele pot crea si probleme. Pot denatura imprejurarile importante ale vietii, adica pot duce la formarea unei conceptii false despre viata.

Cand mecanismele de aparare actioneaza un timp indelungat, ele pot ascunde ceva, despre care ar fi bine sa avem cunostinta, deoarece acestea ingreuneaza dezvoltarea si maturizarea personala".

APARAREA- poate fi cauza unor complicatii si tulburari serioase ale individului . In consiliere este important sa cunoastem functiile si semnificatia mecanismelor de aparare, cel putin pentru a-i intelege pe oamenii care trec prin crize. In calitate de consilier este important sa poti identifica diferite tipuri de aparare si sa stii cum sa le abordezi.

De asemenea, este importanta sa -ti dezvolti capacitatea de -a identifica situatiile in care mecanismele de aparare- o functie pozitiva si cand acestea au un efect negativ si trebuie luate masuri. Apararea nu poate fi niciodata inlaturata daca consiliatul insusi nu este pregatit pentru asta. Consilierul il poate ajuta pe consiliat sa dobandeasca resursele necesare si sa fie gata sa faca fata realitatii!! Abia atunci a sosit timpul prielnic pentru inlaturarea mecanismelor de aparare. pentru asta este nevoie de PRUDENTA SI EXPERIENTA>


1 ) NEGAREA

Unul dintre cele mai obisnuite mecanisme de aparare este NEGAREA.
Aceasta aparare inseamna ca in realitate, persoana respinge sau trece cu vederea experientele neplacute. Cu toate ca a primit informatiile ea nu le inregistreaza in constiinta. A auzit, si totusi n-a auzit. A vazut si totusi n-a vazut. Persoana n-a fost capabila sa-si asume adevarul. Cunoasterea a produs o durere.

Negarea - este o reactie obisnuita cand omul se afla intr-o stare de soc. De exemplu. o persoana careia medicul i-a explicat ca sufera de o boala care ii ameninta viata poate merge acasa si sa se comporte ca si cum ar fi vorba de o febra musculara, nu de ceva grav. ADEVARUL a fost pus de o parte si negat.

Fireste, este important ca , treptat, negarea sa fie intrerupta si adevarul sa ajunga in constient. In timpul negarii, persoana are timp sa-si adune puterile pentru a fi gata sa faca fata adevarului. Atunci nu mai este nevoie de aparare. Persoana in cauza dispune iarasi de resursele necesare pentru a infrunta realitatea , chiar daca aceasta este in continuare dureroasa.


2) INLATURAREA
Inlaturarea- presupune experientele ingrozitoare sunt complet indepartate din constient si alungate departe in subconstient. Poate fi vorba despre amintiri triste, sentimente negative sau ofense, experimentarea unor catastrofe, accidente, abuzuri.

Amintirile sunt indepartate, dar ele exista totusi si continua sa influenteze sentimentele si comportamentul persoanei respective. Uneori reactile intalnit pot fi greu de inteles, atat pentru persoana in cauza cat si pentru cei apropiati . Doar efectele sunt vizibile, nu si originea lor.

3) TRANSFERAREA
Transfereara- este un mecanism de aparare folosit uneori ca reactie la diferite actiuni agresive. Ea inseamna ca omul agresat da frau liber sentimentelor sale sau isi directioneaza reactile spre ceva mai putin amenintator sau spre ceva neutru. Agresivitatea sa trece de la ceea ce , de fapt, ar trebui sa fie obiectul ei, la ceva nepericulos si care nu se poate razbuna.

UN exemplu este copilul ce se enerveaza pe parintii sai , dar isi descarca mania asupra jucariilor. Un alt exemplu este parintele care lasa ca iritarea sa sa se rasfranga asupra copiilor de acasa, in loc sa o directioneze spre patronul care este cauza reala a iritarii sale.

Transferarea pare a fi o solutie, dar de fapt, aceasta asigura doar o calmare temporara a celui agresat.

4) REGRESIA

Regresia este o aparare obisnuita. Regresia inseamna intoarcerea la un mod copilaresc de comportare . Se poate regresa atat in fapte cat si in gandire.Prin regresie se fuge de responsabilitate si de alte trairi neplacute si in acest mod se evita infruntarea realitatii.

Persoana devine neajutorata si dependenta. Se face mai mica decat este cu adevarat si astfel se bucura de un tratament pozitiv din partea celorlalti, primeste mai mult ajutor, este servita si ingrijita. Un exemplu clasic este copilul care are un nou frate si care , emotional si comportamental regreseaza pentru a se bucura iarasi de o atentie sporita din partea parintilor.

Chiar si adultii pot regresa. Cand intalnesc greutati cum ar fi SUPARAREA, BOALA sau pretentiile prea mari din partea altora, pot deveni total neajutorati. Aceasta este o reactie pozitiva, pentru o vreme, in timp isi aduna resursele pentru a putea privi realitatea in fata. Problema apare atunci cand regresia devine un obicei, o constanta si o comoda modalitate de a fugi de realitate.


5) RATIONALIZAREA
Rationalizarea este mai mult un mecanism de aparare -pe care il intalnim in consiliere.PRin rationaliare se cauta motive sensibile si rationale pentru diferite actiuni. Consiliatul incearca sa imbunatateasca treptat realitatea. Acest lucru se poate face prin descrierea si explicarea intamplarilor intr-o asemenea maniera incat sa-i fie mai usor sa le abordeze si sa le suporte.

Persoana incearca sa gaseasca explicatii logice pentru esecurile suferite, in loc sa-si asume responsabilitatea si sa inteleaga adevarul. Cele mai clare rationaliari apar cand imaginea de sine este afectata.

Un exemplu obisnuit este cel in care, un sportiv sau o echipa pierde un meci. In loc sa recunoasca ca au fost invinsi de un adversar mai bun, cei in cauza explica!! pierderea spunand " de exemplu ca arbitrul " a fost incorect" sau ca " cel mai bun jucator a fost ranit".
RAtionalizarea- este un fenomen obisnuit chiar si in domeniul relatiilor, deoarece aceasta ofera o cale de a scapa de asumarea responsabilitatii personale.


6) PROIECTIA
Prin proiectie- o persoana isi transfera sau proiecteaza propriile sentimente si motive asupra altor oameni. Exista trasaturi care nu ne plac sau pe care nu vrem sa le vedem la noi insine. Atribuim altor persoane opiniile si insusirile noastre negative in loc sa le luam asupra noastra.

Proiectia este folosita ca mecanism de aparare impotriva - sentimentelor si comportamentelor inacceptabile.
De exemplu, oamenii- isi pot proiecta propria agresivitate asupra altei persoane. Astfel , nu se mai gandesc la ei insisi si nu este nevoie sa-si asume responsabilitatea reactiei respective. Altcineva este aratat! cu degetul pentru ca este "zgarcit" sau "Curios" , in loc sa vada acele trasaturi in propria viata.

BInenteles-proiectia este doar aparent o solutie. Ea trebuie inlocuita cu curajul de a accepta realitatea si cu indrazneala de a o infrunta. Pe termen lung, proiectia reprezinta o piedica in calea empatiei, tolerantei si a autocriticii. Opusul se afla intotdeauna altundeva, nu in propria viata cu slabiciunile ei.

7) INTELECTUALIZAREA

Intelectualizarea - arata lipsa legaturii dintre gand si sentiment, atunci cand are loc o experienta neplacuta. Cateodata oamenii care au trecut prin experiente groaznice, pot sa le relateze si sa le descrie cu lux de amanunte fara sa se implice sentimental. In acest caz este vorba despre un mecanism de aparare care distanteaza in mod eficient persoana de acele experiente.

Astfel - relatarile experientelor devin mecanice, doar o reproducere neutra a propriilor incidente. Apararea impiedica pur si simplu toate sentimentele adecvate, deoarece ele sunt insuportabile. Intelectualizarea poate aparea de exemplu- in legatura cu experientele din timpul razboiului, cu abuzul sexual, cu catastrofele sau cu accidentele, respingerea sau dezamagirea.

Pentru un timp ea poate fi o strategie de supravietuire, dar treptat, persoana trebuie sa-si recunoasca sentimentele pentru a putea privi in fatza necazurile care au avut loc.

studiu din cartea "EMPATIA - Consilierea crestina in Biserica."
NE linistim inimile Inaintea lui Dumnezeu.
o zi binecuvantata de EL va doresc.
pe curand .

Darurile zidirii

"Fiti buni unii cu altii"

Inchipuiti-va ca ati avea un copil caruia ii place sa se joace cu un catel favorit si ca intr-o buna zi, catelusul sare pe strada si este calcat de un camion. Imaginati-va baietelul stand langa trupul cainelui zdrobit si alaturi de el imaginati-vi-l pe soferul camionului, care a oprit masina sa vada ce s-a intamplat. Imaginati-va ca-l auziti pe sofer spunand: "Bine ca a fost doar cianele acesta nebun. Mi-era teama de altceva mai rau. Alta data sa-ti tii ciinele in curte." si tragand o injuratura a plecat mai departe cu camionul lui. In urma lui, copilul a ramas cu lacrimi in ochi. Langa catelul zdrobit s-a asezat intre timp si inimioara lui zdrobita.

In fata acestui tablou tragic se opreste inca un trecator. Este un om cu inima buna. El ridica trupul cainelui de pe carosabil si-l aseaza cu grija pe iarba. Desi, grabit, el gaseste suficient timp ca sa stea de vorba cu copilul si sa-i spuna citeva vorbe de mangaiere. Inainte de a pleca, intreaba: "Este tatal tau acasa?" Cuvintele lui au ceva din caldura unei mangaieri duioase.

Imaginati-va acum ca sunteti pe drum cu masina si v-a explodat un cauciuc. Din pacate nu aveti nici unul de rezerva. Din goana traficului, un alt sofer lasa geamul jos si va striga ironic: "Norocosule!". Un altul se opreste si se apropie spunand: "Va pot ajuta cu ceva?" Cuvintele celui dintai apasa cu nesimtire pe o rana deja facuta, in timp ce vorbele celui de al doilea sunt ca un balsam alinator.

De mult, un om a cazut intre talhari in timp ce calatorea intre doua orase. Talharii l-au batut bine si l-au jefuit de tot ce avea, lasandu-l aproape mort la marginea drumului. Fara ajutor, omul acesta ar fi murit. Mi-l imaginez cum statea asa, zdrobit in trup si in suflet si se intreba singur: "Mor sau vine cineva sa ma scape?" Mi-l imaginez auzind cu bucurie pasii cuiva care se apropia pe drum si parca simt ca tresare de bucurie distangind in silueta trecatorului persoana unui preot. Cu siguranta ca acest trimis al cerului ii va sari in ajutor, dar ... preotul a trecut speriat si grabit pe alaturi ... si omul nostru a mai primit in inima lui inca o rana ...

Dar stai! Se aud iarasi pasi ... Numai sa nu fie iarasi hotii! Nu-s ei, e un Levit! Omul acesta obisnuit cu slujirea la Templu se va grabi sa-l ajute! Vai, nu! Levitul si-a strans si el haina infiorat de grozava priveliste si s-a furisat pe drum mai departe. Imaginati-va cat de trist trebuie sa fi fost omul nostru vazand ca cei doi reprezentanti ai religiei l-au lasat sa moara si si-au vazut egoisti de drum.

Dupa un timp, un alt om s-a coborat pe acelasi drum. Era un Samaritean, unul dintr-aceia dispretuiti de evrei. Probabil ca nici prin cap nu-i va trece sa ajute un evreu aflat pe moarte. Dar nu! ... Iata cum acest Samaritean se opreste, se apleaca cu mila, il ridica pe cel cazut si-l aseaza pe asinul sau. Amandoi ajung la primul han, unde Samariteanul ii unge atent ranile si-l lasa hangiului spre ingrijire, promitand ca va suporta toate cheltuielile la intoarcere.

Toata credinta muribundului in bunatatea omeneasca, crunt zdruncinata de atitudinea Preotului si Levitului, a fost acum restaurata de fapta de omenie a Samariteanului milostiv. Rautatea, indiferenta, egoismul, cruzimea darama. Numai bunatatea zideste si vindeca ranile sufletului. Nu-i de mirare ca Biblia ne spune:

"Fiti buni unii cu altii" (Efes. 4:32).

Empatia 7

Fericirea nu atârnă de împrejurări. Fericirea are de-a face cu Dumnezeu care e invariabil aşezat la capătul de linie al vieţii noastre.

Lacrimile varsate pentru tine sunt un semn de slabiciune, lacrimile varsate pentru altii sunt un semn de putere.

Marturisirea si iertarea

„ El ne iarta pacatele”

O parte importanta a consilierii crestine o reprezinta marturisirea pacatelor, care duce apoi la iertare si eliberare. Marturisirea pacatelor este o nevoie umana.

Marturisirea are loc in primul rand, inaintea lui Dumnezeu: „ Daca ne marturisim pacatele, EL este credincios si drept ca sa ne ierte de orice pacatele si sa ne curate de orice nelegiuire” (1Ioan 1:9). Imparatul David a experimentat intr-un mod extraordinar iertarea lui Dumnezeu ( Psalm 32:5).

Inainte ca o persoana sa-si poata marturisi pacatele inaintea lui Dumnezeu trebuie sa si le recunoasca.Dificultatea este ca trebuie sa se smereasca si sa-si dainuiasca esecul.

Deseori, noi, oamenii, construim ziduri de aparare in jurul punctelor noastre slabe, in loc sa ne ocupam de ele pentru a le schimba . Cata vreme a tacut ,David se topea de gemetele sale necurmate( Psalmul 32:3). Problema lui David a fost ca initial nu a vrut cu adevarat sa-si recunoasca greseala.

A ascunde ceva de Dumnezeu, inseamna deseori a ascunde problema de sine insusi.Punctul de cotitura in situatia lui David pare sa aiba loc atunci cand s-a decis pentru sine si pentru Dumnezeu:”Imi voi marturisi Domnului faradelegea” (Psalm 32:5). Intr-un mod similar, el spune in psalmul 32:18 :” Imi marturisesc faradelegea, ma doare pentru pacatul meu”.

Uneori este necesar sa te marturisesti in fata persoanei impotriva careia ai gresit. Inca din Numeri 5:6-7, Dumnezeu spune ca cel ce a gresit impotriva cuiva sa-si marturiseasca pacatul acelei persoane.

De asemenea, in pilda fiului risipitor, Isus accentueaza importanta marturisirii :” Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva Ta” . ( Luca 15:21). Este interesant sa observam ca aceasta marturisire are in acelasi timp doua directii: „ Dumnezeu („cerul”) si persoana dezamagita („tatal”).

Exista o putere extraordinara in marturisirea pacatelor in fata cuiva. Iacov ne provoaca : „ Marturisiti-va unii altora pacatele si rugati-va unii pentru altii ca sa fiti vindecati. Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit” ( iacov 5:16). Aici marturisirea este asociata cu neprihanirea care, la randul ei,este legata de rugaciunea puternica si eficienta.

Nu putem accentua suficient de mult importanta marturisirii. Aeasta nu are de-a face doar cu partasia din poporului lui Dumnezeu. Ea este o conditie necesara pentru a putea inainta in viata, pe toate planurile.

Doar in anumite cazuri speciale se poate pretinde o marturisire deschisa a pacatelor in fata unui grup limitat de oameni sau in fata intregii biserici. Aici consilierul – trebuie sa fie intelept si precaut fiindca astfel de marturisiri publice in loc sa ajute pot produce rani si mai mari. Ele sunt necesare numai atunci cand se refera la un pacat care a afectat direct intregul grup sau intreaga biserica, si marturisirea ar avea ca rezultat impacarea tuturor partilor implicate.

Persoanele neafectate nu vor participa la procesul de confruntare. Pacatul si esecul personal nu trebuie facute niciodata mai mari decat sunt si trebuie marturisite la nivelul potrivit si in contextul potrivit. Deci, oamenii afectati sunt cei mai raniti, si cei care au de marturisit au nevoie de tot sprijinul pentru a li se acorda iertare si ingrijire.

Exista multe promisiuni biblice legate de marturisirea pacatelor. Marturisirea aduce cu sine rezultate extraordinare si ca si consilier, trebuie sa-l motivezi pe consiliat sa indrazneasca sa-si marturiseasca pacatul. Deseori friica si rusinea ii face pe oameni sa ezite sa-si marturiseasca pacatul. De aceea, este important sa subliniezi faptul ca Dumnezeu este plin de dragoste si bogat in har, nu critic si de neimpacat. Cel ce-si marturiseste pacatul inaintea lui Dumnezeu, primeste prin har iertarea pacatelor. ( 1 Ioan 1:9) Dumnezeu asculta si raspunde rugaciunilor noastre atunci cand nu avem un cuget rau.( Psalmul 18:19).

Marturisirea pacatelor este, deasemenea, o protectie impotriva unei noi caderi si inseamna ca persoana care se marturiseste i se ofera sansa sa o ia de la inceput. ( Luca 15:11-32). O data cu marturisirea se deschid noi posibilitati pentru refacerea relatiilor dintre oameni.

Dumnezeu nu este razbunator . Cand ne marturisim, EL nu mai tine seama de pacatele noastre: „ El va avea IARASI mila de noi, va calca in picioare nelegiuirile noastre si va arunca in fundul marii toate pacatele noastre” ( Mica 7:19). Este important sa-l incurajam pe consiliat cu acest adevar. Cu alte cuvinte Dumnezeu nu este unul care pedepseste. De aceea, sa nu fim nici noi. Cel ce si-a marturisit pacatul si s-a lasat de el trebuie intarit si iertat. Fireste, pedepsele pot fi folosite pentru a da un exemplu, a-i atentiona pe altii sau a sublinia gravitatea greselii comise. Dar daca din acest proces lipseste sprijinul nou testamentar acordat celui vinovat, atunci aceasta disciplinare nu reflecta caracterul indurator al lui Dumnezeu si nu are nimik de-a face cu consilierea.

Fara marturisire nu avem niciodata posibilitatea iertarii si astfel nici eliberarea. Marturisirea este o conditie pentru a scapa de vinovatie. De aceea, nevoia de marturisire a pacatelor nu poate fi subestimata niciodata si ea trebuie sa ocupe un loc central in consiliere.

Este un mare har sa fii alaturi de consiliat si sa-l auzi marturisindu-si pacatele inaintea lui Dumnezeu. A trai minunea iertarii lui Dumnezeu este o mare binecuvantare si a contribui la impacarea deplina si la eliberarea unui om este o mare minune.

In consiliere intalnim si o alta perspectiva, cea a iertarii.Consiliatul trebuie sa poata acorda iertare celui sau celor care l-au nedreptatit si astfel sa poata realiza concilierea. Exista si situatii in care consiliatul trebuie sa se ierte pe sine insusi. Iertarea este o conditie pentru impacare, restaurare si vindecare.

Mesajul clar al Bibliei- este ca atitudinea noastra de baza trebuie sa FIE UN CARACTER IERTATOR. Iertarea este un act de vointa” Cum v-a iertat Cristos , asa iertati-va si voi”(Coloseni 3:13).Acest mesaj il transmite Pavel si in efeseni „ Fiti buni unii cu altii, milosi, si iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Christos” (Efeseni 4:32).

Mesajul despre iertarea altora se afla in rugaciunea care ne-a invat ISUS: „ Si ne iarta noua pacatele noastre, fiindca si noi iertam oricui ne este dator” ( Luca 11:4) ( varianta din matei – precum si noi iertam gresitilor nostri).

A putea ierta este hotarator, dar poate fi foarte dificil. Acest lucru nu se intampla automat si este nevoie de timp. Iertarea e ceva mult mai mult decat un cuvant spus de pe buze si nu este acelasi lucru cu a uita sau a cere scuze.Nici nu inseamna sa fugi de responsabilitati.

Iertarea – trebuie sa inceapa printr-un act interior, o vindecare interioara.Prin iertare se arata ca nu mai exista acea dorinta de a pedepsi pe cel care a facut raul. Renunti la dreptul pe care crezi ca il ai sa acuzi pe cel vinovat. A acorda iertare inseamna a deveni liber si a putea merge mai departe.

Iertarea adevarata si totala creste in timp ce se lucreaza cu situatiile dificile. De aceea, in consiliere, este important ca sa se acorde timp atat prelucrarii greutatilor si procesului de iertare. Exista multi factori decisivi cu privire la lungimea acestui proces. DE exemplu, poate depinde de gradul unei securitati de baza, de trairile unei inselaciuni anterioare, de marimea ofenselor si a dezamagirilor, de taria ajutorului care exista in persoanele din jur sau de eventuala relatie profunda cu Dumnezeu.

Un exemplu – interesant din Biblie este proorocul Ieremia ( Ieremia 18). Locuitorii Ierusalimului n-au ascultat avertismentul trimis de Dumnezeu prin Ieremia. In schimb, ei s-au gandit cu viclenie cum sa ajunga la el: „ Haidem sa-l ucidem cu vorba, si sa nu luam seama la toate vorbirile lui”( Ieremia 18:18).

Ieremia a reactionat normal si uman la actiunea lor. EL a devenit atat de dezamagit si trist, cat si furios. Rugaciunea lui catre Dumnezeu in acea situatie nu a fost chiar frumoasa. Evident, pentru el a fost totusi important sa-si exprime liber sentimentele inaintea lui Dumnezeu.

Dupa ce Ieremia I-a amintit lui Dumnezeu- cum el insusi a facut bine oamenilor, a cerut nenorocirea peste cei care i-au facut rau. El a fost condus de sentimente de razbunare si de ura. S-a rugat ca pruncii lor sa fie prada foametei, femeile lor sa fie lipsite de copii, barbatii loor sa fie luati de ciuma si jefuitorii sa vina impotriva lor. A mers atat de departe incat i-a cerut lui Dumnezeu sa nu le ierte nelegiuirea, sa nu le stearga pacatul, ci sa fie doborati ( Ieremia 18:21-23).

Insa timpul a trecut si Ieremia a inceput treptat sa-si vina in fire si sa se distanteze, cu toate ca ei si-au continuat atacurile impotriva lui. El a putut sa-i transfere lui Dumnezeu dreptul de a judeca : „ Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic...Doamne Dumnezeul ostirilor, care incerci pe cel neprihanit, care patrunzi rarunchii si inimile, fa ma sa vad razbunarea Ta impotriva lor! Caci Tie imi incredintez pricina” ( Ieremia 20:11-12).

Lasandu-L pe Dumnezeu sa faca dreptate, Ieremia si-a recastigat perspectiva corecta asupra vietii. El a fost eliberat de amaraciunea si razbunarea ce l-au tinut legat. Chiar daca avea dreptate in unele lucruri, el a fost eliberat in interiorul sau de negativism si astfel a putut merge mai departe cu o atitudine iertatoare. Pana la urma, el a putut exclama: „ Cantati Domnului! Laudati pe Domnul” ( Ieremia 20:13).

Procesul de vindecare este usurat daca se permite sa se vorbeasca deschis si direct despre ce s-a intamplat si se da frau liber sentimentelor In acest proces iertarea poate creste. Ca si consilier, poti fi aproape si poti sprijini consiliatul. Pentru aceasta este nevoie de o mare intelegere si o ureche sensibila. Consilierul trebuie sa poata suporta acele parti ale procesului care sunt incarcate de dezamagiri si emotii. !!!

In acelasi timp, el trebuie sa fie un purtator de speranta si sa poata arata calea spre tinta, care este iertarea si impacarea .

In acest proces Dumnezeu este aproape cu vindecarea. Schimbarea se produce prin harul, puterea si dragostea Sa.

Amin.

Si nu uitati..

Marturisiti azi ..daca aveti ceva de marturisit lui ISUS.

Harul si Sangele lui sfant este inca activ si are putere.

Vei deveni un om impacat si iertat deplin!
Iertarea Lui aduce libertate.

Empatia 6

Rugaciunea lui Francisc d' Assisi

"Doamne, fa-ma un instrument al Pacii Tale.
Acolo unde exista ura sa seman dragoste.
Sa seman iertare, acolo unde este rana,
Credinta, acolo unde este indoiala,
Speranta, acolo unde este disperare,
Lumina, acolo unde este intuneric,
Si bucurie, acolo unde este tristete.

O,Stapane divin, ajuta-ma
Sa caut sa mangai, nu sa fiu mangaiat,
Sa inteleg, nu sa fiu inteles,
Sa iubesc, nu sa fiu iubit.
Pentru ca daruind, primim;
Iertand suntem iertati,
Si murind ne nastem pentru viata vesnica."

Da Doamne fa-mi viata o rugaciune ..nu cuvinte goale.
amin!

Empatia 5

EMPATIA
"imbracati-va cu o inima plina de indurare"

Un concept important in consiliere este "Empatia". Cuvantul empatie vine din grecescul empatheia, in care em inseamna "in" si pathos inseamna "sentiment". Deci acest cuvant inseamna "simtire din interior", capacitate de traire si implicare, de intelegere a trairilor si sentimentelor pe care un om le are in interiorul sau.
Empatia inseamna intelegerea lumii interioare a altei persoane si identificarea cu sentimentele acesteia . Pentru consilier empatia reprezinta modalitatea de-a impartasi viata interioara a celeilalte persoane. Din "exterior" consilierul poate intelege diferite parti ale "interiorului" consiliatului.

Un slujitor care are o capacitate empatica dezvoltata poate pricepe sau intelege ce se afla in spatele reactilor, provocarilor si sentimentelor unei persoane. Un astfel de slujitor are o mai mare abilitate de-a face fata acestor reactii intr-un mod potrivit si intelept si nu se lasa prea usor condus de propriile sentimente.

Capacitatea empatica are un loc central in consiliere si se intemeiaza atat pe personalitatea consilierului cat si pe experientele lui din intalnirile cu alti oameni.
Empatia este capacitatea de a trece de la trairea sentimentelor!! la evaluarea intelectuala a situatiei. De aceea, consilierul trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a face fata propriilor sentimente, precum si abilitatea de a-si comunica sentimentele cu altii. Empatia nu inseamna a prelua problemele consiliatului si a te ingrijora impreuna cu el, ci a umbla impreuna cu acesta o PERIOADA de timp si a-i impartasi viata.

Multe dintre abilitatile noastre personale se dezvolta devreme, inca din perioada copilariei. Ca si consilier este important sa-ti pastrezi si sa-ti dezvolti permanent "capacitatea empatica".

Intr-o relatie de consiliere- empatia se dezvolta in trei pasi. Cand consilierul asculta si percepe un sentiment, apare INTELEGEREA EMPATICA. Prin urmare cel care consiliaza emite semnalele unui comportament empatie, de exemplu, prin gesturi, cuvinte, voce sau atingere, aratand astfel ca exista aceasta intelegere.
Apoi urmeaza confirmarea empatica din partea celui ce primeste ajutor- intelegand astfel ca a perceput intelegerea empatica a consilierului. Si aceasta confirmare se poate realiza prin cuvinte, gesturi si raspunsuri pozitive. Cu alte cuvinte, empatia este o relatie intre consilier si consiliat.

Domnul ISUS a demonstrat in mod constant o mare capacitate empatica. Un exemplu este intalnirea Sa cu femeia cu scurgere de sange ( Luca 8:43-48), unde relatia are caracteristici puternice, reciproce. Un alt exemplu este partasia Lui cu Marta, Maria si Lazar, care poarta amprenta puternica a intelegerii empatice si a comportamentului empatie ( ioan 11:1-44).

ISUS si-a aratat mereu si mereu capacitatea Sa uimitoare, dumnezeiasca, de-a intelege interiorul din exterior. Ioan relateaza ca ISUS a cunoscut numaidecat si a inteles sentimentele ucenicilor Sai ( Ioan 6:61). El afirma despre ISUS ca " n-avea trebuinta sa I faca cineva marturisiri despre nici un om, fiindca EL INSUSI stia ce este in om" ( Ioan 2:24-25)

Modul in care Pavel ii incurajeaza pe crestinii din Colose si de asemenea, pe noi toti, este puternic ancorat in viata si invatatura lui ISUS: " Ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si preaiubiti, imbracati-va cu o inima plina de indurare" ( Coloseni 3:12).



BRATELE TALE AU FOST ..DESCHISE....

N-am putut sa-mi exprim
nevoia de caldura
si setea de dragoste.

N-am putut spune
ca doream
sa-TI pese de mine.

Dar bratele Tale au fost deschise:
Tu m-ai primit
si mi-ai vazut lacrimile.

M-ai tinut strans langa Tine,
nu m-ai lasat nici o clipa,
inainte de a fi sigur

ca pot merge mai departe.

Empatia contextuala...
" intelege omul in contextul lui"

De asemenea empatia trebuie inteleasa intr-un context mai mare. Un concept care a aparut pe la inceputul anilor 2000- in legatura cu protectia muncii si ingrijirii omului este "empatia contextuala".
Termenul provine din cuvantul context care inseamna Imprejurare- stare de lucruri intr-un anumit moment. Acesta include capacitatea de a judeca corect mediul in care traieste si se misca clientul. Este important sa putem descifra corect situatia actuala, ca astfel sa putem intelege mai bine PERSOANA!!.
DE fapt inca de prin anii 1990 a aparut expresia" competenta sociala" care se foloseste pentru a descrie capacitatea unei persoane de a se raporta corect si cu succes la alti oameni. Johny Alm- un consultant - pentru organizatii- a formulat o definitie practica a conceptului " competentei sociale" ce contine sase componente.

In primul rand competenta sociala inseamna capacitatea de a STABILI RAPID O LEGATURA CU ALTII, de a initia cu succes un contact. Aceasta implica crearea unui interes fata de cealalta persoana, comunicarea fara conflicte si dezvoltarea increderii.

In acest mod se creeaza conditiile necesare continuarii colaborarii. In consiliere acest lucru inseamna ca este important sa putem stabili rapid un prim contact care sa functioneze...insa sa nu fie doar de suprafata.

In al doilea rand, competenta sociala inseamna capacitatea de a putea folosi contactul stabilit intr-un schimb productiv reciproc. Productivitatea - este cea care genereaza un rezultat pozitiv pentru ambele parti.
In consiliere acest lucru inseamna ca este importanta o colaborare onesta, in care consilierul este, intr-adevar, prezent.
In al treilea rand, competenta sociala inseamna capacitatea de a intretine comunicarea cu oricine, indiferent de valorile, interesele sau alt aspect specific celeilalte persoane.
In consiliere - acest lucru inseamna capacitatea de a avea relatii si de a colabora, chiar daca distanta REALA dintre viata consilierului si consiliatului este foarte mare.
Competenta sociala inseamna si in al patrulea rand- capacitatea de a transforma legatura aceea simpla de la inceput intr-un canal, de a o transforma intr-o comunicare profunda. Aici se permite ca dimensiunule diferite ale vietii sa iasa la iveala si complexitatea relatiei sa creasca.
Acest lucru inseamna capacitatea de a admite atat LUNGIMEA cat si ADANCIMEA domeniilor vietii in procesul de colaborare.
Competenta sociala in al V-lea rand inseamna capacitatea unui schimb constructiv si progresiv in relatie. Nu mai suntem straini unul pentru altul. Oferim si primi informatii, sentimente si intelegere. In consiliere acest lucru inseamna capacitatea de a inainta spre schimbari si solutii constructive.

Competenta sociala ( VI-lea) rand inseamna capacitatea de a face fatza intrebarilor dificile ale vietii- in aceasta colaborare, de a fi intelegator si suficient de matur ca sa rezisti chiar si in cazul in care comunicarea este apasatoare, dificila. in Consiliere acest lucru inseamna capacitatea de a indura ceea ce este esential si semnificativ in viata, chiar daca este INCOMOD SI traumatizant.
Conceptul de "empatie contextuala" ne arata ca este important sa avem capacitatea de a cunoaste atat individul in contextul lui, cat si contextul in sine. Intelegerea si interpretarea corecta a mediului in care individul isi traieste viata are o mare semnificatie.

NIMENI NU TRAIESTE pentru sine. Nimeni nu traieste intr-un mediu izolat.
Noi toti suntem influentati de suvoiul neincetat de impresii pe care trebuie sa le pastram pentru noi insine. Astfel consilierea - trebuie realizata in acest context cuprinzator. Atat consiliatul ca persoana cat si problemele lui trebuie vazute din perspectiva intregii lui vieti.

EMPATIA INSEAMNA SA AI CUNOSTINTA DE INTREAGA VIATA.

Empatia 4

"UNII PE ALTII"
"slujiti-va unii altora in dragoste"

Biblia este plina de exemple de purtare de grija a unora fata de ceilalti.
Elihu l-a sfatuit si sprijinit pe Iov in incercarea grea prin care acesta a trecut in viata( Iov 32-33).Daniel l-a sfatuit pe Nebucadnetar ( Daniel 4). Un inger a venit si i-a slujit lui Ilie cand era deprimat si singur in pustie ( 1 Imparati 19). David si-a folosit darul sau muzical si a cantat la harfa ca sa-l calmeze pe Saul cand acesta era tulburat ( 1 Samuel 16). O multime de psalmi sunt centrati pe consiliere ( psalm 7-32).

UN alt exemplu il gasim in Exod 18. Ietro, socrul lui Moise, l-a vizitat pe acesta la muntele Horeb. Pentru Moise devenise o obisnuinta sa fie impreuna cu poporul zile intregi, de dimineata devreme pana seara tarziu!. El ii asculta pe oameni si ii ajuta sa rezolve in mod corect toate problemele cu care se confruntau.

Ietro- a vazut ca aceasta este o munca mult prea grea pentru Moise: " Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur si tot poporul sta inaintea ta, de dimineata pana seara?....CE faci tu nu este bine. Te istovesti singur ssi vei istovi si poporul acesta care este cu tine, caci lucrul este mai presus de puterile tale si nu-l vei putea face singur" ( Exod 18:14-18).

Apoi Ietro i-a facut niste propuneri practice, si Moise fiind intelept, le-a urmat cu atentie. A numit numaidecat colaboratori competenti si destoinici, oameni de incredere si cinstiti, carora le-a incredintat responsabilitati legate in principal de aspecte juridice ale vietii si de aplicarea dreptatii. Totusi, poporul venea la acesti oameni si cu propriile necazuri deoarece aveau incredere in ei. Asa s-au sprijint ei unii pe altii si lui Moise i-au ramas de rezolvat numai situatiile mai complicate.

CONSILIEREA este ceva foarte biblic. Ca si popor al lui Dumnezeu suntem chemati sa ne slujim unii altora, cu scopul de a-L Glorifica pe EL prin aceasta slujire. Intreg Noul Testament -este plin de exemple de oameni care au slujit altora,ajutandu-i si sprijinindu-i. Acest gand al purtarii de grija reprezinta un element central al credintei crestine .
UN exemplu in aceasta privinta este cuvantul grecesc din Noul Testament tradus " unii pe altii" ( allelori).

Este un cuvant foarte obisnuit si revine deseori, in majoritatea cazurilor sub forma de apel. Iata doar cateva utilizari:

* Noi trebuie sa ne iubim unii pe altii ( 1 petru 4:8). * Sa ne sfatuim unii pe altii ( Coloseni 3:16). * sa ne mangaiem si intarim unii pe altii ( 1 Tesaloniceni 5:11) * sa ne slujim unii altora in dragoste ( Galateni 5:13) * sa ne acceptam unii pe altii ( Romani 15:7) * sa ne purtam sarcinile unii altora ( Galateni 6:2) * sa ne incurajam sfant unii pe altii ( Evrei 3:13) * sa ne iertam unii pe altii ( efeseni 4:32) * sa ne ingrijim unii pe altii ( 1 corinteni 12:25).

A purta de grija inseamna ca noua, ne pasa sincer si profund, indiferent de circumstante, de omul respectiv, vedem nevoile lui si dorim sa le implinim. Purtarea de grija duce la fapte pline de dragoste si de compasiune. Lucrarea ta de crestin este cea mai eficienta atunci cand acesta isi exprima simpatia intr-un mediu marcat de ingrijire.

IN ROMANI 12:8, Pavel numeste unul dintre multele daruri care trebuie sa existe in poporul lui Dumnezeu, si anume darul mangaierii. Cuvantul grecesc (parakaleo) inseamna " a ajuta pe cineva sa se ridice" si descrie actiuni cum sunt mangaierea, incurajarea, edificarea si sprijinirea.

In Noul Testament- acest cuvant ocupa un loc central, fiind folosit de de 109 ori.
Iacov merge mai departe accentuand insemnatatea ingrijirii practice in credinta crestina. ( Iacov 1:22, 27). El merge atata de departe incat spune, ca daca nu este exprimata vizibil in ingrijirea practica a celorlalti oameni, credinta noastra este moarta ( iacov 2:17).

In 1 Tesaloniceni 5:11,14- Pavel ii incurajeaza pe prietenii sai crestini sa -si poarte de grija unii altora.

" De aceea, mangaiati-va si intariti-va unii pe altii. Va rugam de asemenea ratilor sa mustrati pe cei ce traiesc in neoranduiala, sa imbarbatati pe cei deznadajduiti, sa sprijiniti pe cei slabi, sa fiti rabdatori cu toti".

Prietenului sau Tit, ii scrie " Vreau sa spui apasat aceste lucruri, pentru cei ce au crezut in Dumnezeu, sa caute sa fie cei dintai in fapte bune...! Trebuie ca si ai nostrii sa se deprinda sa fie cei dintai in fapte bune pentru nevoile grabnice si sa nu stea neroditori" ( Tit 3:8,14). In Scrisoarea adresata crestinilor din Colose, Pavel vorbeste despre trasaturi importante ale poporului lui Dumnezeu: indurare, bunatate, smerenie, blandete, rabdare, dragoste si iertare ( Coloseni 3:12-14).

Tihic - a fost un incurajator ( Efeseni 6:22). Fivi a fost un sprijin pentru multi ( Romani 16:2). Mama lui Ruf a manifestat o mare grija fata de Pavel ( romani 16:13). De asemenea Aristarh, marcu si Iust l-au sprijinit si incurajat pe Pavel ( Coloseni 4:10-11) Exemplele din Biserica primara sunt multe.

ISUS - MODELUL NOSTRU
"Pastorul si Episcopul sufletelor voastre"

Isus este marele nostru model cand este vorba de empatie, consiliere si purtare de grija. El a facut bine, a predicat, a vindecat si i-a ajutat pe cei in nevoi. Matei 9:35-38. Intreaga lui viata a fost marcata de sarcina pe care a avut-o de indeplinit :
'" EU am venit ca oile sa aiba viata, si s-o aiba din belsug" ( Ioan 10-10b).

Isus a intalnit multi oameni. Deseori,in fata lui ISUS erau adunate mari multimi, dar EL a vazut intotdeauna omul individual si nevoile lui. El a fost cu adevarat - purtatorul unei imagini corecte despre om. Pentru El toti au avut o valoare proprie, unica. Pentru Domnul ISUS toti au fost la fel de valorosi. Pentru EL, viata a fost sacra.
Studiind in evanghelii modul in care ISUS a intalnit diferiti oameni, vedem in El un model clar. Avem un exemplu chiar in Matei 9:35-38- aici matei descrie modul in care ISUS a slujit oamenilor si cu toate ca intotdeauna era inconjurat de o multime de oameni, El a vazut individul.
EL s-a oprit si Si-a facut timp pentru a implini nevoile oamenilor.

Ceea ce vedea ISUS avea consecinte in viata Sa emotionala.
INIMA II ERA MISCATA - , umpluta de compasiune. Dragostea Sa pentru om a fost puterea ce L-a condus in viata!
Asta L-a condus la actiuni practice.
ISUS a ajutat, a vindecat , a mangaiat si a incurajat. El a implinit nevoile. Intalnindu-l pe orbul Bartimeu in afara Ierihornului ISUS l-a intrebat : "CE vrei sa-ti fac ? " Marcu 10:51

Dorinta lui Bartimeu - a fost importanta si initiativa a venit din partea celui ce cauta ajutor. ISUS n-a constrans niciodata pe nimeni si n-a dat buzna in viata nimanui. Niciodata nu Si-a croit drum prin zidurile de aparare si de friica ale omului.

Ca si consilier este important sa fii atent. Usa Spre sufletul consiliatului trebuie deschisa de el insusi cu o cheie din interior. Nu ne este permis sa deschidem usa spre interiorul oamenilor folosind un speraclu din afara, NICI CHIAR ATUNCI CAND SUNTEM MOTIVATI DE RAVNA DE a-i ajuta. Trebuie sa il respectam pe consiliat si sa nu-l fortam sa ne accepte ajutorul, ciocanitul atent la usa se poate face din afara, dar intotdeauna initiativa trebuie sa apartina consiliatului.

"Ce vrei sa-ti fac ?" este o intrebare care ar trebui sa ne calauzeasca tot timpul in munca aceasta. ISUS ESTE si aici, un bun model.

Pe deasupra, un exemplu interesant este felul in care ISUS l-a intalnit pe Petru, dupa lepadarea acestuia din timpul sarbatoririi Pastelor. Omeneste vorbind , Domnul ISUS ar fi avut toate motivele sa il judece si sa-l resinga pe Petru dupa aceasta ipocrizie. In Schimb, ISus a vazut in cele doua intalniri de dupa invierea Sa, retrase si personale, un prilej de a-l reabilita pe Petru si a-l intari inainte ca acesta sa-si inceapa slujirea ( Ioan 21-15:19).

Intalnirea cu ISUS l-a eliberat pe Petru si l-a ajutat sa-si continue cu curaj si succes lucrarea pentru Domnul sau. Acest eveniment se afla cu siguranta in spatele minunatelor titluri pe care Petru I le da lui ISUS, cativa ani mai tarziu :
" Pastorul si Episcopul sufletelor voastre" ( 1 Petru 2:25).

Cele 4 atitudini de baza
" pentru continuarea cresterii, maturizarii si dezvoltarii".

Oamenii traiesc avand relatii unii cu altii. Noi influentam si suntem influentati de altii, nu doar la suprafata, ci si la cel mai adanc nivel al vietii. Pana si imaginea de sine este atinsa. Psihanalista si scriitoarea elvetiana Alice Miller- vorbeste despre 4 atitudini de baza ale omului - ca si chei pentru o stare de sanatate buna.

La fiecare intalnire dintre oameni, ar trebuie sa existe cele 4 atitudini de baza , pentru ca mediul sa de incredere creat de acestea sa-l faca pe individ sa se simta agreabil.













1) Fiecare om trebuie sa fie VAZUT SI AUZIT.
NU este de ajuns doar sa privesti un om . Pentru ca el sa se simta bine este nevoie ca cineva sa-l vada si sa asculte cu adevarat si atentie ce are de spus. trebuie sa aiba ocazia sa-si exprime nevoile, sentimentele si gandurile.

2) Fiecare om trebuie sa fie RECUNOSCUT.
UN dialog trebuie sa duca la o adevarata comunicare, in care persoana se simte acceptata prin afirmatii de felul
" esti suficient de bun si eu te accept cum esti". Pentru a se simti bine, fiecare are nevoie sa auda astfel de expresii de recunoastere a propriei persoane.

3) Fiecare om trebuie sa fie RESPECTAT.
Chiar daca nu impartasesti aceleasi opinii sau stil de viata cu o persoana, ea trebuie respectata si trebuie sa i se acorde spatiul necesar pentru existenta. Nu putem ignora, nevoile, sentimentele sau trairile, nici macar gandurile, conceptiile sau visurile ei. A respecta nu inseamna a fi intotdeauna de acord, ci a fi gata sa asculti si sa acorzi spatiul corespunzator.

4) Fiecare om trebuie sa fie IMPLICAT.
Implicarea este o conditie pentru dezvoltarea si bunastarea fiecarui individ . Cand cineva este lasat pe dinafara, acest fapt il duce spre singuratate Daruirea unei parti din timpul tau altcuiva, impartasirea experientelor si promovarea dialogului contribuie la dezvoltarea unitatii si partasiei.
CEI care participa la ceva ...CRESC.

Empatia 3

IMAGINEA DE SINE si
VALOAREA OMULUI
" incoronat cu slava si cu cinste"




















Slujitorul lui Dumnezeu trebuie sa aiba o imagine de sine corecta! -aceasta este o cerinta fundamentala in lucrarea de empatie si consiliere. In aprecierea valorii omului un rol hotarator il are conceptia noastra despre propria viata.
Toate aprecierile noatre atarna direct de normele si evaluarile noastre. Conceptia noastra despre om si valoarea lui este decisiva pentru modul in care il tratam mai tarziu .(trebuie sa stim ce spune Dumnezeu despre om, ce gandeste si cum ne vede Dumnezeu pe noi insine ).

Astazi exista in societate o tendinta clara de a subordona valoarea omului intereselor economice si eficientei. Citeam zilele trecute la bilblioteca o notitza scrisa la sfarsitul unei carti cu pixul ...citez "

FLuviile se pierd in mare, precum Virtutiile in interese". Noi Trebuie sa gandim upa Standardul lui Dumnezeu si dupa modul in care EL da valoare oamenilor.

Omul astazi este evaluat dupa utilitatea si functionalitatea lui in societate, in loc sa fie tratat dupa valoarea lui proprie. Fiecare om are propria-i valoare si este UNIC, tocmai pentru ca este creat de Dumnezeu dupa Chipul Sau. CIne ofenseaza un om, Il afecteaza in acelasi timp pe Creatorul sau.

" CINE ASUPRESTE pe sarac- batjocoreste pe Ziditorul sau, dar cine are mila de cel lipsit, cinsteste pe Ziditorul sau". ( proverbe 14:31)
De aceea, nu ne este permis sa jignim pe nimeni.
Conceptia lui Dumnezeu despre om este temelia stabila si de neclintit pentru consilierea crestina! Biblia afirma ca omul a fost creat dupa Chipul lui Dumnezeu.

" Dumnezeu a facut pe om dupa Chipul Sau" Geneza 1:27 si este PRETIOS in ochii lui Dumnezeu, onorat si iubit de EL ( Isaia 43:4) spune " Pentru ca ai PRET in ochii MEI, pentru ca esti pretuit si te iubesc,dau oameni pentru tine, si popoare pentru viata ta"

David exclama:" Ce este omul ca sa te gandesti la el?.... L-ai facut cu putin mai prejos decat Dumnezeu si l-ai incununat cu slava si cu cinste - Psalmul 8:4-5.

Marimea Dragostei lui Dumnezeu fata de om este imposibil de inteles. Domnul are pentru om ganduri de pace si vrea sa-i dea un viitor si o nadejde ( ieremia 29:11) spune asa: " caci EU STIU gandurile pe care le am cu privire la voi. zice Domnul, ganduri de pace si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde".

Dumnezeu il inconjoara pe om din toate partile ( Psalmul 139:5) " Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte si Ti pui mana peste mine.
In Romani 2:11 *( CACI INAINTEA LUI DUMNEEU NU SE ARE FATA OMULUI) citim ca Dumnezeu nu face deosebire intre oameni . Inaintea Lui toti sunt la fel de pretiosi.:)

IN scrisoarea sa, si iacov ne incurajeaza ": sa nu cautam la fata oamenilor" ( iacov 2:1b)
Cu privire la acest aspect al relatiilor noastre el este destul de categoric, deoarece continua in versetul 9: "Daca aveti in vedere fata omului, faceti un pacat si sunteti osanditi de Lege, ca niste calcatori de lege"

Potrivit conceptiei biblice, fiecare om este unic si are o valoare proprie de la inceputul vietii sale pana la sfarsitul ei. Aceasta conceptie despre om trebuie sa patrunda adanc si total in noi : in gandurile, in atitudinile, in cuvintele si in faptele noastre. Una dintre cele mai mari sarcini ale consilierului este aceea de a fi purtatorul acestei imagini corecte despre om.!

Valoarea unica a omului si originea divina a acestuia ne fac sa privim omul cu stima, dragoste si apreciere. Relatia fundamentala dintre oameni trebuie sa fie o relatie de tipul" eu-tu" si nu " eu- asta". Cel ce cauta ajutor din partea noastra este unic si nu putem sa-l reducem la un "CAZ"sau la o "problema".

PERSOANA ESTE IN CENTRU, NU PROBLEMA
Temelia consilierii trebuie sa fie o imagine completa, a omului, potrivit careia omul in totalitatea sa este important si i se acorda spatiul corespunzator.
De asemenea trebuie sa putem diferentia faptele de persoana pe care le face. Este necesar sa facem deosebire intre ceea ce este omul si ceea ce face el. Persoana trebuie acceptata intotdeauna, chiar daca uneori respingem faptele ei. Dumnezeu INSUSI!! SE identifica cu fiecare om, Se face una cu el:
'" Ori de cate ori ati facut unul dintre aceste lucruri unuia dintre acestia foarte neinsemnati frati ai MEI, Mie Mi le-ati facut" spune ISUS in ( Matei 25:40). SI pavel scrie despre atitudinea pe care trebuie sa o avem in relatiile noastre unii cu altii:

" ORICE faceti, sa faceti din toata inima ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni" ( Coloseni 3:23).

Cum il tratam pe semenul nostru, tot asa IL tratam si pe Dumnezeu.


SUNT ACCEPTAT
S-ar putea sa nu fiu bogat,
Sa nu ma imbrac la moda,
Sa nu locuiesc intr-o vila,
Sa nu am nimik care sa impresioneze,
Si sa nu fi castigat niciodata
vreun concurs de popularitate......
S-ar putea sa nu am multe de oferit,
Dar ISUS totusi ma iubeste.

Ma iubeste pentru ca sunt acceptat,
Sunt acceptat,
DE CEL CE CONTEAZA CEL MAI MULT.
Aminteste-ti doar ca exista un SALVATOR
SI tu esti atat de valoros,
incat EL Si-a dat viata pentru tine.

Esti Acceptat
DE cel CE conteaza cel mai mult.

Cand se pare ca nu-ti gasesti locul nicaieri
Tu esti acceptat
DE CEL CE CONTEAZA CEL MAI MULT

"din cantecul " SUNT Acceptat"
de Eddie De Garmo si Dana Key.

Prin Consiliere, lumina si speranta revin in omul care zace in intuneric si probleme.
EXPERIENTELE triste ale vietii se cuibaresc adanc in noi.
Intunericul suferintei- de pe cararea vietii, poate pana la urma, sa dea la o parte in fata luminii ce patrunde si care, in felul ei neobisnuit, ofera contrast si semnificatie vietii.

Nici cea mai firava fiinta nu trebuie sa renunte.

Acolo unde acceptarea este pecetluita de iubirea si bunavointa Creatorului exista si putere pentru a continua o viata cu EL sfanta si frumoasa.

In His Service,

Empatia 1

Aleg sa scriu despre empatie pentru ca prea mult am auzit de simpatie. Este randul adevaratei simtiri a dragostei intre semeni sa isi faca aparitia. Cineva amuza pe cineva si este considerat un tip "simpatic" ,insa prea putin se stie ce inseamna sa fii cu adevarat empatic. Vom descoperi astea impreuna.

Empatia - o nevoie - "slujirea aproapelui nostru"

E minunat sa fii om. De asemenea, este greu si dureros. Este limpede pentru noi toti ca avem nevoie de ajutor cand trecem prin necazuri. De aceea, ne dam seama ca uneori trebuie sa fim prin preajma altora si sa ii ajutam. Prin ingrijiri atente si intalniri regulate putem fi alaturi de persoana in nevoie, ajutand la eliberarea si dezvoltarea ei si binecuvanandu-ne unii pe altii.

"Scapa-ne ca pierim"- au strigat ucenicii catre ISUS atunci cand viata le era intr-un mare pericol si n-au vazut nici o posibilitate de a se descurca singuri ( matei 8:25). Acelasi strigat dupa ajutor vine astazi din partea multor oameni din intreaga lume. In societatea noastra moderna, presiunea asupra vietii tinde, mai degraba sa creasca decat sa se micsoreze. Singuratatea, diferite lupte si ingrijorarile vietii duc la cresterea nevoii de ajutor si sprijin.
Astazi multi oameni simt o mare nevoie de-a gasi pe cineva care sa-i asculte. Nu-i nimik nou. Pe vremea lui, Iov a strigat la fel : " Oh, de as gasi pe cineva sa ma asculte!" ( Iov 31:35a). A intalni si intelege omul ca individ, a discuta cu el si a-l asculta este una dintre cele mai mari provocari si sarcini ale bisericii de azi.
Cheia -este dragostea -lui Dumnezeu, grija si harul iertator exprimate in Christos ISUS " DUMNEZEU, in adevar, n-a trimis pe FIUL Sau in lume ca sa judece lumea, ci a lumea sa fie mantuita prin EL".( ioan 3:17). Aceste cuvinte spuse lui Nicodim sunt la fel de actuale si apentru cei ce cauta adevarul in zilele noastre.
Dupa ce Si-a implinit misiunea si a fost gata sa Se reintoarca in slava de unde a venit ( ioan 17:5), ISUS a facut o rugaciune extraordinara de mijlocire pentru ucenicii Sai si I-a cerut Tatalui ca ucenicii Sai sa duca mai departe lucrarea inceputa de El: " Cum M-ai trimis Tu pe Mine in lume, asa i-am trimis si Eu pe ei in lume. SI EU Insumi Ma sfintesc pentru ei, ca si ei sa fie sfintiti prin adevar" ( ioan 17:18-19).

"Cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii" le-a spus ISUS ucenicilor intr-o alta imprejurare. (ioan 13:34). Marea noastra insarcinare, ca ucenici ai lui ISUS, este sa iubim oamenii asa cum i-a iubit EL. Pentru a fi vrednica de crezare aceasta dragoste trebuie exprimata in fapte.

CONSILIEREA - ce este ea?
" indruma cu toata intelepciunea"
Consilierea- nu este ceva usor de definit si delimitat, ceva care sa aiba loc intotdeauna in interiorul unui cadru strict. Uneori consilierea are loc fara ca cel ce consilieaza sa fie constient de ea. O conversatie atenta poate aduce vindecare celeilalte persoane, fara ca eu sa fiu constient de acest lucru. Cateodata poate afli mai tarziu de ajutorul dat cuiva si asta te incurajeaza.

Fiecare crestin este un potential consilier. Fiecare intalnire cu un om poate deveni un moment de consiliere. EA este in primul rand si in principal- o expresie a grijii fata de om. Consilierea implica ingrijire spirituala si sufleteasca, invatatura si indrumare. Scopul consilierii crestine nu este acela de a da toate raspunsurile ci de a restabili speranta si credinta in Dumnezeu!! a celui ce cauta ajutor, precum si restabilirea sa si a capacitatii sale de viata. Sarcina principala a consilierii este de a-l ajuta pe individ sa-si identifice propriile resurse si resursele din Dumnezeu si sa vada el insusi solutiile la problemele cu care se confrunta.

Este vorba de a-l ajuta pe om sa se refaca si sa ajunga la o relatie corecta cu Dumnezeu, cu sine insusi si cu ceilalti. Dumnezeu ISI asuma Aceasta responsabilitate uriasa, dar noi am primit sarcina de a fi lucratori impreuna cu EL. Pavel descrie aceasta echipa interesanta in 1 corinteni 3:6,9: " Eu am sadit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a facut sa creasca...caci noi suntem impreuna lucratori cu Dumnezeu. voi sunteti ogorul lui Dumnezeu, cladirea lui Dumnezeu".

In relatia de consiliere, un om permite altcuiva, pentru o vreme, sa intre in viata sa intr-un mod aparte. Consilierul devine astfel un insotitor. Persoana are posibilitatea acum de a-L intalni pe Dumnezeu, de -a se intelege pe sine si de-a se raporta mai bine la ceilalti oameni.

Unul dintre scopurile centrale ale consilierii este clar descris in Coloseni 1:28: " PE EL il propovaduim noi si invatam pe orice om in toata intelepciunea, ca sa infatisam pe orice om desavarsit in Christos'. Aceasta trebuie sa fie si tinta noastra.

In diferitele situatii pot sa existe diverse scopuri partiale. De exemplu, aceasta ar putea fi sa ajute :

* sa inteleaga si sa cunoasca cauzele care se afla in spatele problemei cu care se confrunta;

* sa sprijine si sa incurajeze propriile resurse;

* sa-si schimbe criteriile de evaluare, atitudinile, normele si comportamentul;

* sa-si identifice sentimentele si sa acorde spatiul corespunzator pentru exprimarea lor;

* sa cantareasca diferite alternative si sa ia decizii;

* sa-si dea seama de pacat! sa-l marturiseasca si sa experimenteze iertarea;

* sa primeasca ajutor pentru a face fata diferitelor situatii in viata;

* sa creasca si sa se maturizeze ca ucenic;

* sa faca fatza crizelor si conflictelor.