miercuri, 5 decembrie 2007

Lean on Christ followers...



Cantam asta in tabere...!
Bless all.

Empatia 5
















EMPATIA
"imbracati-va cu o inima plina de indurare"

Un concept important in consiliere este "Empatia". Cuvantul empatie vine din grecescul empatheia, in care em inseamna "in" si pathos inseamna "sentiment". Deci acest cuvant inseamna "simtire din interior", capacitate de traire si implicare, de intelegere a trairilor si sentimentelor pe care un om le are in interiorul sau.
Empatia inseamna intelegerea lumii interioare a altei persoane si identificarea cu sentimentele acesteia . Pentru consilier empatia reprezinta modalitatea de-a impartasi viata interioara a celeilalte persoane. Din "exterior" consilierul poate intelege diferite parti ale "interiorului" consiliatului.

Un slujitor care are o capacitate empatica dezvoltata poate pricepe sau intelege ce se afla in spatele reactilor, provocarilor si sentimentelor unei persoane. Un astfel de slujitor are o mai mare abilitate de-a face fata acestor reactii intr-un mod potrivit si intelept si nu se lasa prea usor condus de propriile sentimente.

Capacitatea empatica are un loc central in consiliere si se intemeiaza atat pe personalitatea consilierului cat si pe experientele lui din intalnirile cu alti oameni.
Empatia este capacitatea de a trece de la trairea sentimentelor!! la evaluarea intelectuala a situatiei. De aceea, consilierul trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a face fata propriilor sentimente, precum si abilitatea de a-si comunica sentimentele cu altii. Empatia nu inseamna a prelua problemele consiliatului si a te ingrijora impreuna cu el, ci a umbla impreuna cu acesta o PERIOADA de timp si a-i impartasi viata.

Multe dintre abilitatile noastre personale se dezvolta devreme, inca din perioada copilariei. Ca si consilier este important sa-ti pastrezi si sa-ti dezvolti permanent "capacitatea empatica".

Intr-o relatie de consiliere- empatia se dezvolta in trei pasi. Cand consilierul asculta si percepe un sentiment, apare INTELEGEREA EMPATICA. Prin urmare cel care consiliaza emite semnalele unui comportament empatie, de exemplu, prin gesturi, cuvinte, voce sau atingere, aratand astfel ca exista aceasta intelegere.
Apoi urmeaza confirmarea empatica din partea celui ce primeste ajutor- intelegand astfel ca a perceput intelegerea empatica a consilierului. Si aceasta confirmare se poate realiza prin cuvinte, gesturi si raspunsuri pozitive. Cu alte cuvinte, empatia este o relatie intre consilier si consiliat.

Domnul ISUS a demonstrat in mod constant o mare capacitate empatica. Un exemplu este intalnirea Sa cu femeia cu scurgere de sange ( Luca 8:43-48), unde relatia are caracteristici puternice, reciproce. Un alt exemplu este partasia Lui cu Marta, Maria si Lazar, care poarta amprenta puternica a intelegerii empatice si a comportamentului empatie ( ioan 11:1-44).

ISUS si-a aratat mereu si mereu capacitatea Sa uimitoare, dumnezeiasca, de-a intelege interiorul din exterior. Ioan relateaza ca ISUS a cunoscut numaidecat si a inteles sentimentele ucenicilor Sai ( Ioan 6:61). El afirma despre ISUS ca " n-avea trebuinta sa I faca cineva marturisiri despre nici un om, fiindca EL INSUSI stia ce este in om" ( Ioan 2:24-25)

Modul in care Pavel ii incurajeaza pe crestinii din Colose si de asemenea, pe noi toti, este puternic ancorat in viata si invatatura lui ISUS: " Ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si preaiubiti, imbracati-va cu o inima plina de indurare" ( Coloseni 3:12).



BRATELE TALE AU FOST ..DESCHISE....

N-am putut sa-mi exprim
nevoia de caldura
si setea de dragoste.

N-am putut spune
ca doream
sa-TI pese de mine.

Dar bratele Tale au fost deschise:
Tu m-ai primit
si mi-ai vazut lacrimile.

M-ai tinut strans langa Tine,
nu m-ai lasat nici o clipa,
inainte de a fi sigur

ca pot merge mai departe.

Empatia contextuala...
" intelege omul in contextul lui"

De asemenea empatia trebuie inteleasa intr-un context mai mare. Un concept care a aparut pe la inceputul anilor 2000- in legatura cu protectia muncii si ingrijirii omului este "empatia contextuala".
Termenul provine din cuvantul context care inseamna Imprejurare- stare de lucruri intr-un anumit moment. Acesta include capacitatea de a judeca corect mediul in care traieste si se misca clientul. Este important sa putem descifra corect situatia actuala, ca astfel sa putem intelege mai bine PERSOANA!!.
DE fapt inca de prin anii 1990 a aparut expresia" competenta sociala" care se foloseste pentru a descrie capacitatea unei persoane de a se raporta corect si cu succes la alti oameni. Johny Alm- un consultant - pentru organizatii- a formulat o definitie practica a conceptului " competentei sociale" ce contine sase componente.

In primul rand competenta sociala inseamna capacitatea de a STABILI RAPID O LEGATURA CU ALTII, de a initia cu succes un contact. Aceasta implica crearea unui interes fata de cealalta persoana, comunicarea fara conflicte si dezvoltarea increderii.

In acest mod se creeaza conditiile necesare continuarii colaborarii. In consiliere acest lucru inseamna ca este important sa putem stabili rapid un prim contact care sa functioneze...insa sa nu fie doar de suprafata.

In al doilea rand, competenta sociala inseamna capacitatea de a putea folosi contactul stabilit intr-un schimb productiv reciproc. Productivitatea - este cea care genereaza un rezultat pozitiv pentru ambele parti.
In consiliere acest lucru inseamna ca este importanta o colaborare onesta, in care consilierul este, intr-adevar, prezent.
In al treilea rand, competenta sociala inseamna capacitatea de a intretine comunicarea cu oricine, indiferent de valorile, interesele sau alt aspect specific celeilalte persoane.
In consiliere - acest lucru inseamna capacitatea de a avea relatii si de a colabora, chiar daca distanta REALA dintre viata consilierului si consiliatului este foarte mare.
Competenta sociala inseamna si in al patrulea rand- capacitatea de a transforma legatura aceea simpla de la inceput intr-un canal, de a o transforma intr-o comunicare profunda. Aici se permite ca dimensiunule diferite ale vietii sa iasa la iveala si complexitatea relatiei sa creasca.
Acest lucru inseamna capacitatea de a admite atat LUNGIMEA cat si ADANCIMEA domeniilor vietii in procesul de colaborare.
Competenta sociala in al V-lea rand inseamna capacitatea unui schimb constructiv si progresiv in relatie. Nu mai suntem straini unul pentru altul. Oferim si primi informatii, sentimente si intelegere. In consiliere acest lucru inseamna capacitatea de a inainta spre schimbari si solutii constructive.

Competenta sociala ( VI-lea) rand inseamna capacitatea de a face fatza intrebarilor dificile ale vietii- in aceasta colaborare, de a fi intelegator si suficient de matur ca sa rezisti chiar si in cazul in care comunicarea este apasatoare, dificila. in Consiliere acest lucru inseamna capacitatea de a indura ceea ce este esential si semnificativ in viata, chiar daca este INCOMOD SI traumatizant.
Conceptul de "empatie contextuala" ne arata ca este important sa avem capacitatea de a cunoaste atat individul in contextul lui, cat si contextul in sine. Intelegerea si interpretarea corecta a mediului in care individul isi traieste viata are o mare semnificatie.

NIMENI NU TRAIESTE pentru sine. Nimeni nu traieste intr-un mediu izolat.
Noi toti suntem influentati de suvoiul neincetat de impresii pe care trebuie sa le pastram pentru noi insine. Astfel consilierea - trebuie realizata in acest context cuprinzator. Atat consiliatul ca persoana cat si problemele lui trebuie vazute din perspectiva intregii lui vieti.

EMPATIA INSEAMNA SA AI CUNOSTINTA DE INTREAGA VIATA.

We can't sing without You







Kirk Franklin - Hosanna Lyrics



The angels bow down at the thought of You
The darkness gives way to the light for You
The price that you paid gives us life brand New
Hosanna forever we worship You
Hosanna forever we worship You [2x]

For you are the joy that my soul longs for
The lamb that was slain for my sins and the One I adore
King of kings, Ruler of everything
Hosanna forever we worship You
Hosanna forever we worship You [2x]

For your patience and kindness
And favor and mercy
And honor and glory
Because you are worthy
We can't live without You
We can't breathe without You
We can't sing without You
Hosanna Hosanna

No greater love in this world but You
No one can compare to the things You do
Wherever You go I will follow You
Hosanna forever we worship You
Hosanna forever we worship You

Someday every tongue shall confess Your name
This house made of clay soon shall pass away
Whatever the test You will bring us through

Hosanna forever we worship You [4x]

[Vamp]
Hosanna forever
Hosanna forever and ever and ever
Hosanna
We praise You
Hosanna forever and ever and ever

146.Deci Ia-mi Tu Doamne Mana





















Deci Ia-mi TU, Doamne,mana
Si ma condu
DE-acum si-ntotdeauna,
Precum vrei TU.
Eu singur nu pot face
Macar un pas,
Deci spune-mi unde-Ti place
Sa merg eu azi.

O, Tu ma-nvaluieste
In Harul Tau,
La bine ma pazeste,
Ca si la rau.
Primeste-l la picioare
Pe-al Tau copil,
Caci Tu iubesti mai tare
pe cel umil.

De nu simt cateodata
Ca ma conduci,
Cand lunec insa-ndata
Tu ma apuci.
Deci ia-mi TU Doamne,mana
SI ma condu
De-acum si -ntotdeauna ,
Precum vrei TU.

Invingatorii cad ..dar se ridica

marți, 4 decembrie 2007

relatia cu Dumnezeu te face "altfel"
















NU TE DESPARTI DE INIMA TA SI ACTIVEAZ-O PRIN PUTEREA DUHULUI SAU SFANT DIN STAREA DE INERTIE SI PLAFONARE IN CARE SE AFLA..SI ASTFEL VEI FI UN OM ....


care vede mai departe decat altii....mai mult decat altii si inainte ca sa vada altii.

alege sa fii altfel ...pentru ca ai un Dumnezeu "ALTFEL".
:)

eu spun Lui ISUS...

















Eu spun Lui ISUS, Ii spun durerea,
Ce cateodata m-apasa greu,
Caci El m-a scapa si-mi da puterea
Sa pot sa birui oricare rau!

Ref:
Eu spun lui ISUS, Numai lui ISUS:
"Povara singur nu-mi pot purta!"
Eu spun lui ISUS, caci numai ISUS
Sa pot sa birui-mi va ajuta!

Eu spun lui ISUS,orice -ncercare
I-o spun,caci poate-a ma mangaia;
EL ma sustine, doar EL e-n stare
In intristari a ma-nvioara!

Eu spun lui ISUS tot ce m-apasa;
Ii spun Lui pana si teama mea....
Si stiu ca Domnul nu inceteaza
A-mi da puteri si-a ma mangaia!.

Lucrati pamantul

De la agricultura la sacrament...

















Ce au în comun pământul şi femeia? (Sună a banc, dar nu este.) Pentru strămoşii noştri în credinţă răspunsul era: amândouă sunt bune de însămânţat de către bărbat. Nu, nu am intenţia să alunec înspre vulgar. Ba dimpotrivă, înspre biblic. Şi aş vrea astfel să parcurgem un drum, de la Adam şi Eva, literalmente, până astăzi.

Pământul, bărbatul şi femeia sunt o triadă importantă a primelor capitole din Geneză. Bărbatul ('adam) a fost creat de Dumnezeu din pământ ('adamah); apoi bărbatul a devenit soţ ('ish) în momentul în care Dumnezeu i-a făcut din el soţie ('ishshah). Nu avem de-a face cu un simplu joc de cuvinte, căci el denotă relaţiile strânse între părţi. Sărind peste întregul raţionament teologic legat de aceste patru cuvinte, voi ajunge direct la concluzia bibliştilor: în timp ce femeia se defineşte pe sine prin relaţia cu bărbatul (care, ca urmare a păcatului strămoşesc, o stăpâneşte - 3,16), bărbatul se defineşte pe sine prin relaţia cu pământul (pe care îl lucrează cu osteneală, din aceleaşi motive - 3,17). Mai pe scurt spus, în baza cărţii Genezei, bărbatul Vechiului Testament în special avea o viziune... agrară asupra existenţei.

În baza acestei viziuni agrare, pământul trebuia însămânţat pentru a da rod; la fel şi femeia! Aceasta era o altă "proprietate". Dat fiind că mirele primea un "pământ" fertil la căsătorie, trebuia să recompenseze familia miresei. Tinerele fete erau pentru taţii lor nişte bunuri materiale care trebuiau plasate inteligent: potenţialul lor procreativ, ca cel roditor al pământului, le făcea valoroase. Soţului îi revenea responsabilitatea "însămânţării" soţiei, pentru a avea copii care erau ai lui, nu ai lor, fapt subliniat şi de păstrarea tuturor genealogiilor pe linie bărbătească. Sămânţa bărbatului era considerată foarte valoroasă, şi de aici numeroasele legi ce interziceau "risipirea" ei, inclusiv în alte "pământuri". O lege menţionată în cartea Ieşirii spune că dacă o femeie este lovită astfel încât pierde sarcina, bărbatul trebuie recompensat de agresor pentru irosirea seminţei.

Modul în care bărbatul veterotestamentar îşi privea şi înţelegea soţia include multe alte nuanţe, fascinante pe de o parte, oripilante pe de alta. Astăzi, datorită ştiinţei, noi ştim că bărbatul şi femeia contribuie în mod egal la apariţia noii vieţi, că pe lângă câmpul-uter, sămânţa bărbatului are nevoie capitală de ovulul femeii. Şi astfel în timp s-a şlefuit o altă viziune despre bărbat şi femeie, care, dincolo de extremismele inerente, tinde la un echilibru. Situaţia nu este însă neapărat roză. Omul agrar a devenit omul industrial, care evită cu tot dinadinsul, prin toate mijloacele, să îşi lase pe undeva sămânţa. Cu o seară înainte am urmărit pe canalul Discovery o emisiune despre prezervative, despre dimensiunile acestei industrii, despre varietatea ofertei, despre tehnicile de reclamă folosite. Cel mai mult mi-a plăcut finalul emisiunii: efectele prezervativelor asupra infrastructurii de canalizare a marilor oraşe. Cu feţe lungi şi triste, nişte directori din salubritate se declarau sătuli de bucăţile de cauciuc care blochează periodic filtrele, dându-le mari bătăi de cap angajaţilor. Cumva - neintenţionat, sunt sigur - finalul emisiunii sugera şi înfundătura înspre care se îndreaptă omul industrial. Acesta, mai ales în Europa, se consideră prea "orăşean" pentru a mai lucra pământul şi "pământul". Roade nu prea mai sunt, aşa că ne uscăm ca într-un deşert.

Mă întorc însă la căsătoriile de dinainte de Cristos. Ele nu aveau această dimensiune romantică pe care o au astăzi majoritatea căsniciilor (în primele zile cel puţin). În multe cazuri, între iubire şi căsătorie nu exista nici o legătură - erau contracte ce trebuiau respectate. Cred că trebuie să ne considerăm foarte norocoşi că trăim astăzi. Cu greu poţi accepta că într-o vreme cineva putea confunda femeia cu pământul arabil. Doar un bărbat putea face aşa ceva! Eu unul, schimbând pământul cu un laptop, fac adesea confuzii similare, şi mă aştept ca oamenii să reacţioneze la comenzile mele ca programele la apăsarea tastelor. Simplificând poate prea mult lucrurile, aş spune că noi bărbaţii ne definim prin lucruri (pământ, calculator... plaja de opţiuni e mare), pe când femeile prin relaţii (cu soţii, cu copiii, cu rudele...). Şi dacă femeile au un handicap în mânuirea cu forţă a unui ciocan, noi, bărbaţii, avem handicapul relaţionării cu oamenii. Care handicap e mai grav? Hmmm... să punem în balanţă: ciocane... versus oameni...

Eu, unul, recunosc: la capitolul iubire, profesorii cei mai buni sunt femeile. O văd aceasta foarte clar în familia noastră, în diferenţa dintre aptitudinile mele în relaţiile cu copiii (în special, dar nu numai), şi aptitudinile soţiei. Paradoxal, deşi ne-am căsătorit deodată, ea pare a avea mai mulţi ani de experienţă ca părinte decât mine! Modul în care ştie să răspundă nevoilor copiilor îmi arată că este gata mereu să plonjeze în adâncimea relaţiilor cu ei, în timp ce eu mă rezum cel mai adesea la un liniştit înot la suprafaţă. Îmi este tot mai evident ce minunată şcoală a iubirii este căsnicia! Nu ştiu câtă nevoie au femeile de noi, dar ştiu câtă nevoie avem noi de ele!

Astăzi iubirea este mai favorizată decât în trecut, fără nici o îndoială. Câteodată în exces, considerându-se că poate justifica orice: un divorţ ("iubesc o altă femeie") sau o crimă ("decât să te aibă altul, mai bine te omor cu mâna mea"). Creierul nu mai este condus de săpăligă, ci cel mai adesea de hormoni. Ceva face totuşi diferenţa între vremea dinainte de Cristos, şi cea de după Cristos. Da, însuşi Cristos! El a ridicat căsătoria la rang de Sacrament, iar un sacrament, dacă este să "traducem", face vizibilă o realitate invizibilă. Şi care este această realitate invizibilă dacă nu chiar iubirea lui Dumnezeu!? Soţii sunt, trebuie să fie, unul pentru celălalt, instrumente de manifestare a iubirii lui Dumnezeu. Atunci, simţindu-te iubit de soţie, sau după caz de soţ, vei şti că de fapt, mai întâi, Dumnezeu te iubeşte. Este un sentiment minunat. Şi atunci, inevitabil, sămânţa rodeşte; după modelul Sfintei Treimi, iubirea se revarsă pentru a deveni o persoană... sau mai multe. Copiii sunt ei înşişi un sacrament, făcând vizibilă iubirea invizibilă dintre soţi. Cu adevărat, căsătoria este un mare şi minunat Sacrament.

Precizare: Dacă cineva crede că am făcut reclamă mascată căsătoriei... se înşeală. A fost reclamă pe faţă!

Radu Capan- "Delicatetzea taciunelui"

luni, 3 decembrie 2007

a wise quote...






Jim Elliot









Tanar misionar. Poate cele mai cunoscute cuvinte pe care le-a rostit Jim Elliot vreodata sunt urmatoarele: "Nu e nebun cel ce renunta la ce nu poate pastra ca sa castige ce nu poate pierde." Jim Elliot si-a daruit viata lui Dumnezeu. A considerat ca e o slujire rezonabila si a cules o rasplata vesnica.



mai jos aveti chiar notitele lui.. ...













"He is no fool who gives what he cannot keep to gain that which he cannot lose."

duminică, 2 decembrie 2007

calatorie pe valurile vietii





Problema
este lipsa unui scop,
nu lipsa de timp.

Cu totii avem 24 de
ore pe zi





2. Ambitia - BUNA sau REA?

Am convingerea ca ambitia- alimentata de compasiune, intelepciune si integritate este o forta insemnata care ne conduce spre mai bine. Va pune in miscare forta intreprinzatoare si va deschide usa posibilitatilor pentru tine si pentru alti oameni. Dar cand este alimentata cu lacomie si dorinta de putere, ambitia e o forta distructiva care in cele din urmam poate produce un rau ireparabil celui care o nutreste si celor din preajma sa.

A spune ca ambitia ne poate inalta sau distruge este mai mult decat un simplu cliseu. Ambitia ne inalta atunci cand auzim cuvintele lui Henry Van Dyke, care a spus : " exista o ambitie mai mareata decat aceea de a sta cu fruntea sus. Este ambitia de a te apleca si a ridica omenirea putin mai sus."
George Matthew Adams a remarcat ca " cel mai sus ajunge acela care-l ajuta oe un altul sa urce". John Lubbock a spus-o in felul urmator: " Sa faci ceva, oricat de neinsemnat, pentru ca oamenii din jur sa devina mai fericiti si mai buni este cea mai mare ambitie, cea mai inaltatoare speranta ce poate insufleti o fiinta umana".

In timpul copilariei petrecute in Yazoo City, Missisippi i-am auzit deseori pe mama mea si pe barbatul pentru care lucram la bacanie cum descriau pe cineva prin cuvintele" Este un tanar extrem de ambitios" sau " are multa ambitie". Dupa tonul vocii, se vedea ca apreciau foarte mult aceasta trasatura a persoanei.
Am inteles implicit ca era vorba de ambitie alimentata de compasiune, intelepciune si integritate. Pe de alta parte, deseori i-am auzit spunand:" E un om dragutz, dar n-are nici un pic de ambitie".

Din punctul acesta de vedere, faptul ca oamenii care au o aptitudine- inclusiv cei care citesc aceste cuvinte- si nu o folosesc reprezinta una dintre realele tragedii ale vietii. Binecunoscuta butada din medicina" Functia creeaza organismul" este cum nu se poate mai adevarata.
Pe scurt , ambitia, alimentata de compasiune si de un SCOP- poate fi o forta insemnata care ne conduce spre mai bine.

( REVISTA COURIER JOURNAL)-" Acolo era atat de frig" spune un om, " incat flacara lumanarii a inghetat si n-am mai putut s-o mai stingem," .."asta nu-i nimik" spuse celalalt.
"Acolo unde eram noi, cuvintele ne ieseau din gura sub forma unor bucatele de gheata si a trebuit sa le prajim ca sa INTELEGEM CE VORBEAM"....:)


O zi calduroasa.

Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică