A.W.Tozer 1897-1963
Credinciosul David M'Intyre in stralucita lui carticica The Hidden life of prayer , abordeaza deschis un element vital al adevaratei rugaciuni ,care, in veacul nostru plin de artificialitate, este aproape trecut cu vederea. Ne referim la sinceritatea directa!
"Ne sta bine sa fim sinceri cand ingenunchem in curata Sa prezenta . Adresandu-ne lui Dumnezeu ,continua el, ne place sa vorbim cu El asa cum ne gandim ca ar trebui sa vorbim si sunt momente cand cuvintele noastre o iau cu mult inaintea simtirilor noastre. Da este mai bine sa fim cu desavarsire sinceri inaintea Lui. El ne ingaduie sa spunem orice vrem, atata timp cat LUI ii spunem."Voi spune catre Dumnezeu , stanca mea " exclama psalmistul," pentru ce m-ai uitat". Daca ar fi spus:Doamne Tu nu poti uita . Tu m-ai incrustat in palmele mainilor Tale,vorbirea lui ar fi fost mai corespunzatoare ,dar mai putin reala. Cu o anumita ocazie Ieremia nu L-a inteles bine pe Dumnezeu.A strigat ca si cum ar fi fost maniat :"M-ai dezamagit,Doamne si am fost amagit"(Ier 20:7 KJV). Acestea sunt niste cuvinte teribile care nu se cuvin a fi rostite inaintea Celui care este adevar neschimbator. Dar profetul a vorbit asa cum a simtit si Domnul nu numai ca l-a iertat ci i-a si raspuns si l-a binecuvantat acolo".
Atata despre M"Intyre.
Un alt scriitor de o profunzime neobisnuita a recomandata franchetea in rugaciune chiar cu riscul de a parea grosolanie. Cand vii in rugaciune , spune el, si descoperi ca nu esti atras spre asa ceva , marturiseste- I asta lui Dumnezeu, fara nici o prefacatorie. Daca Dumnezeu si lucrurile spirituale te plictisesc, recunoaste asta deschis. Acest sfat ii va soca pe unii frati gingasi, dar el este intelept. Dumnezeu iubeste sufletul lipsit de viclesug chiar si atunci cand acesta ,in ignoranta lui, se face vinovat de nechibzuinta in rugaciune. Domnul poate sa-l vindece repede de ignoranta lui, dar pentru nesinceritate nu se cunoaste nici un leac.
Este greu de indepartat artificialitate innascuta a fiintelor umane civilizate. Ea se afla in insusi sangele nostru si ne conditioneaza gandirea , atitudinea si relatiile noastre mult mai mult decat de imaginam. Nu cu multi ani in urma a aparut o carte despre relatiile umane , a carei filosofie de baza este amagirea si care recomanada drept tehnica folosirea mestesugita a lingusirii in vederea atingerii scopurilor dorite. A fost incredibil de cautata, vanzandu-se in milioane de exemplare. Desigur popularitatea ei se poate explica prin faptul ca ea spunea ceea ce oamenii vroiau sa auda.
Dorinta de a face impresie buna a devenit unul din cei mai puternici factori care determina comportamentul uman. Acel lubrifiant placut (si scriptural) numit politete a degenerat in zilele noastre intr-o etichete complet falsa, contrafacuta, care ascunde adevaratul om sub o poleiala la fel de subtire ca si luciul uleios de pe un iaz linistit.Singurele ocazii cand unele persoane isi dezvaluie adevaratul eu este atunci cand se enerveaza.
Cu aceasta politete pervertita care dicteaza aproape in totalitate vorbele si actiunile oamenilor , nu e de mirare ca ne e greu sa fim complet sinceri in relatiile noastre cu Dumnezeu. Cristos a detestat si a condamnat aceasta atitudine si a condamnat-o fara mila cand a intalnit-o la farisei. Copilasul neprefacut continua sa fie modelul divin pentru noi toti. Rugaciunea va deveni mai puternica si mai reala pe masura ce ne vom lepada de orice prefacatorie si vom invata sa fim complet sinceri inaintea lui Dumnezeu si deopotriva, inaintea oamenilor.
Un mare credincios din trecut a ajuns dintr-o data la o asemenea stalucire si biruinta incat a starnit uimirea pretenilor sai. Cineva l-a intrebat ce s-a intamplat cu el. A raspuns simplu, ca noua lui viata de putere a inceput intr-o zi cand a stat inaintea lui Dumnezeu si a facut juramant solemn ca nu-I va spune niciodata ceva ce nu era conform cu realitate lui interioara. Transformarea lui a inceput o data cu acel juraman si a continuat , intrucat el si-a tinut juramantul.
Putem invata si noi ceva din asta, daca vrem.
A.W.Tozer
