sâmbătă, 29 decembrie 2007

BMW POWER
















psalmul 20:7
Unii se bizuiesc pe carăle lor, alţii pe caii lor;
dar noi ne bizuim pe Numele Domnului, Dumnezeului nostru.

Adeste Fideles- Enya ( veniti sa ne inchinam Lui)



Adeste fideles, laetit triumphants,
venite, venite in Bethlehem!
Natum videte regem angelorum:
venite adoremus, venite adoremus,
venite adoremus Dominum!

Deum de Deo, lumen de lumine gestant
puellae viscera,
natum videte regem angelorum
venite adoremus, venite adoremus,
venite adoremus Dominum!

Cantet nunc "lo!" chorus angelorum
cantet nunc aula caelestium.
Gloria excelsis Deo!
Venite adoremus, venite adoremus,
venite adoremus Dominum!

Ergo qui natus, die hodierna
Jesu, tibi sit Gloria;
Patris aeterni, Verbum caro factum!
Venite adoremus, venite adoremus,
venite adoremus Dominum!

varianta in Engleza...

O come, all ye faith-ful, joy-ful and tri-umph-ant,
O come ye, O come - ye to Beth--le-hem!
Come and be-hold Him, born the King of An--gels;
O come, let us a-dore Him; O come, let us a-dore Him;
O come, let us a-dore Him, - Christ - the Lord.

Sing, choirs of an-gels, sing in ex-ul-ta-tion,
O Sing, all ye cit-i-zens of hea-ven a-bove!
Glo-ry to God - in - the - high--est:
O come, let us a-dore Him; O come, let us a-dore Him;
O come, let us a-dore Him, - Christ - the Lord.

Yea, Lord, we greet Thee, born this hap-py morn-ing,
Je-sus, to Thee be all - glo--ry giv'n.
Word of the Fa-ther now in flesh ap-pear--ing:
O come, let us a-dore Him; O come, let us a-dore Him;
O come, let us a-dore Him, - Christ - the Lord.

nefatzarnicia lui alexandru ioan



Poet drag , caruia ii port si eu numele, Ioan Alexandru s-a nascut in 25 decembrie 1941. d. 16 sept .2000 - anul in care a murit si tata. la orele de limba romana din liceu eram fascinat de poezia lui spirituala.

Merita sa cititi ceva poezii de el.

Cinsti-ti pe inaintasii vostrii..

Urmati -le exemplul.

Cititi vietile sfintilor.

Flamanziti dupa trairea eroilor.

Documentati va dupa viata martirilor.

si citeste poezie crestina....

SI veti trai alaturi de ISUS o viata sfanta si curata.

Fi ti binecuvantati .

alex


"Cel mai nefăţarnic om pe care l-am văzut în viaţa mea a fost tot Ioan Alexandru. Vorbeam despre ediţia de la Timişoara, a doua şi ultima, a Primului Festival Naţional de Poezie Creştină, din 1992. Eram secretarul de redacţie al revistei creştine care iniţia festivalul, omul cu idea, dar şi cu munca, fusesem pionul principal cu ocazia organizării lui cu un an înainte, când fusese o mare reuşită, dar dispreţuit şi sacrificat ca orice pion. Aşa că am încercat să mă implic mai puţin, la a doua ediţie.
Dar… îmi amintesc momentul când Ioan Alexandru a încercat să vorbească, undeva într-o sală din Timişoara. Sală aproape goală… După două sau trei cuvinte, poetul a căzut în genunchi, şi-a ridicat mâinile spre cer şi a strigat: “Doamne, iartă-mă! Nu pot!” Probabil că nu era obişnuit să vorbească sălilor goale. Manifestarea a continuat, trecând peste acest moment… Dar atunci, în clipa aceea, am intrat în panică. Am resimţit panica lui… sau aşa mi-am închipuit. Am încercat să salvez momentul, apalaudând. Pentru mine era o pornire sinceră, chiar credeam că aşa îl voi ajuta să iasă din ceea ce, îmi închipuiam eu, era culmea penibilului… Şi probabil că şi altora, odată ce şi alţii mi-au urmat gestul. Aşa că vă puteţi închipui cât penibil a căzut pe noi, când el a strigat îndurerat: “Asta mai lipsea!” Apoi s-a retras. Nefăţărnicia acestui om şi patetismul sincer al trăirii sale întrecea orice categorie a ridicolului. Era “nebun pentru Hristos” aşa cum ar trebui să fim toţi. Şi învăţam aşa o lecţie extraordinară…"

Acest articol a fost publicat de Ionatan.

snow1.jpg


Pe un peron ningea cu rugăciune

Ioan Alexandru


Nu era iarnă, nu era nici o iarnă…
Poate doar oamenii reci
albeau privirile lor către tine.
Se făceau ţurţuri mari privirile lor
îndreptate spre tine.
Nici nu ştiam ce să-ţi spun mai întîi:
Înfruntă-le cu dogoarea inimii tale, topeşte-le.
Însă tu scriai un poem pe un peron.
Aşa, ca şi cum şi-ar scoate călătorul biletul,
tu ţi-l compuneai pe al tău.
Se făcea că era cam seară
şi că, de fapt, ajunsesem undeva.
„Să ne oprim” ai spus
dezlegînd mîinile într-o rugăciune,
„eu nu merg mai departe,
lumea e grea şi literele au obosit.”
Lumina seca împrejur, seca de locomotive gara,
clipele secau în ceasornicul orb.
Îmi aminteam aplauzele tăcerii
şi vedeam îngeri dîndu-ţi ocol.
Nu era iarnă, nu era nici o iarnă.
Intrai şi ieşeai din casa pîinii trebăluind.
Acolo îţi ţineai cuvintele.
Dar asta nu se vedea prea bine,
că era fum în gară, era lume, nimeni nu stătea
să-ţi controleze biletul, luau cîte un coltuc şi plecau
cu rugăciunile tale zumzăind în jurul lor
ca un roi de albine.
Te aştepta o aşteptare scurtă şi avea aripi
şi se făcea din ce în ce mai cuminte vuietul orei.
Se adîncea un ocean sub tălpile tale,
cu multe propoziţii. Unele ca nişte condori,
altele ca pescăruşii. Veneau după dragostea ta.
Cine a spus că erai într-o gară?
„Cîţi sîntem?” ai întrebat.
„Păi, tu, el, el şi…Eu!” ţi s-a răspuns. „E bine!”
Era seară, zi de zi, ceas de ceas, era seară.
„Eu, seara, mă rog!” Şi pe peron a început să ningă.
Nu, nu era iarnă. Nu era nici o iarnă.

Te deum + sanctus la cluj




Din Splendori si Glorii avem promisa
De Dumnezeu Lumina pe pamant
Caci prin ISUS Christos
Scriptura s-a implinit
Si vom fi in a Sa prezenta
EL a lasat al Sau tron
Oh, cat de mare iubire
Cununi de glori nu pot
Inlocui a Lui iubire

Din Splendori Si Glori avem SALVAREA
CE a adus Lumina-ntregii lumii
EL a stiut atunci
Ce poate infaptui
Venind, lumii a dat Salvare
Din Splendori si Glorii

Domn Prea nalt- din Glorii in Glorii-
REge ceresc - El a venit- Domn Prea- nalt
din Glorii in glorii- Rege ceresc

Din glorii in Glori lumina din ceruri
Spre noi straluceste de-acum

El a strapuns INTUNERICUL
din Glorii in glorii

El a strapuns Intunericul
Din Splendori si Glorii ..a venit ...ISUUUUUUUUS!
amin

Doamne..Tie si numai Tie ..iti place ce vezi in inima mea?






















anu trecut ...
in sawyer...
o zi memorabila...
in iarba dupa adunare..
priveam cerul
meu ..
si pe
ISUS ..asteptand
scumpa venirea
Sa.

"Inima inchinarii (Muzica-ncetat)"

Muzica a-ncetat…
Totu-i nemiscat…
Dar eu vin spre Tin'!
Doamne m-a durut
Tot ce n-am facut
Voia sa-Ti ascult.
Mai mult de-un cantec Ti-aduc,
Caci doar cantecul nu-i
Ceea ce tu ai fi vrut,
Tu cauti mult mai adanc

Decat se poate vedea,

Te uiti in inima mea


Ma-ntorc la inima inchinarii,
Vreau sa vad fata Ta,
Doar fata Ta, ISUS!
Imi pare rau de a mea greseala:
Ca nu te-am cautat
Si nu m-am inchinat destul.

Oamenii nu pot
Intelege tot
Ce Tu ai jertfit.
Tot ce am primit,
Tu ne-ai daruit,
Doamne, prin Isus!

Mai mult de-un cantec Ti-aduc.















Acum am venit de la Marilena..cu tinerii...si i-am urmarit cartile din biblioteca..Mi-a imprumutat 3 carti superbe...una de Richard Wurmbrand...si doua de dr.Larry Crab 1) Gasindu-L pe Dumnezeu si 2) Schimbarea launtrica..

Acum insa va las ..ceva de Richard al nostru ..Inima de leu.
Ecl 12:11
Perle duhovnicesti venite din inima lui.editie ingrijita si scrisa de Niculita Moldoveanu.
Am deschis la gandurile lui cu privire la Dragoste.

1 petru 4:8 Mai pe sus de toate, să aveţi o dragoste ferbinte unii pentru alţii, căci dragostea acopere o sumedenie de păcate.

Ioan 14:21 Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta lui.`

373)- Dragostea este mai presus de obligatiile pe care le impune orice lege chiar legea lui Dumnezeu.
374)-Taina lui Dumnezeu este dragostea Lui netzarmuita pentru Fiul Sau si prin EL pentru toti oamenii , ca sa fie mantuiti.
375)- A iubi pe Christos este o ocupatie care iti cere tot timpul
- Adevaratii credinciosi iubesc pe Dumnezeu nu pentru ceea ce da EL, ci pentru ceea ce este EL.!amin.
In slujba dragostei trebuie sa te grabesti.

378) La temelia oricarei Dragoste adevarate sta Christos, Datorita Jertfei lui avem noi (azi) iubire.

379) Dragostea - ingaduie altuia ceea ce ea nu are si se bucura de bucuria altora, fara a afirma aceasta in cuvinte mari si galagioase.

380) Dragostea este cea mai buna interpretare a misterului si tacerii lui Dumnezeu si dovada ca merita sa te increzi in El.
381) Sa invatam sa ii privim! pe oameni in clipele de varf. Sa nu-i privim in starile lor josnice.

382) Fiecare scrisoare pe care o scrii poate deveni un ambasador al dragostei.

383) Iubirea nu se indigneaza, ci cauta sa inteleaga pe cel care a gresit.

384) Trebuie sa iubim aproapele nostru, chiar daca ne fura timpul, chiar daca imprumuta ceva de la noi si nu ne inapoiaza, chiar cand ne vorbeste de rau in spate.

385)Cei care iubesc pe Dumnezeu, fara sa gandeasca la darurile Lui iubesc si pe credinciosii Lui care sufera.

386) Ori de cate ori vorbim, sa slavim mai degraba Dragostea lui Christos.! amin

387) Cand vorbesc eu, daca sunt imbatat de dragostea pentru Dumnezeu, Dumnezeu vorbeste prin mine. ( ia auzi radule..."mai tii minte la tara ..ce ne-a urat ..prezbiterul.." betzi si-mbatati-va de dragoste") ce tare!

388) Nu risti nimik daca iubesti fara ca tu sa fii iubit. In felul acesta ne-a iubit pe noi Christos. amin

389)Nimeni nu va fi intrebat la ultima judecata cat de mult a suferit, ci cat de mult a iubit.

390) O iubire care trage in jos: - iubire interesata!, iubire partinitoare, iubire confesionalista,nu este iubirea adevarata din Dumnezeu, care te trage in sus.

391) Fa-l pe omul care -ti face rau tie sau societatii, obiectul studiului dragostei tale. - ( au spus asta ..ei cei inchisi si privati de libertate) ....

394) Suprema forma de iubire dintre credinciosi este unitatea. Cine iubeste pe ISUS, iubeste si pe cei ce sunt ai Lui. Nu numai pe unii care sunt simpatici, nici numai pe cei din confesiunea sa.

395) Raporturile noastre fata de oameni sunt raporturile fata de Christos. frumoos:)!

396) Cel caruia durerea i-a dat intelepciune, nu poate uri.

397) E cu neputinta ca toti sa ne iubeasca, dar e foarte cu putinta ca noi sa-i iubim pe toti.

398) Multe persoane alearga spre pierzare fiindca nimeni nu le-a spus adevarul direct si cu dragoste.

399) Fiecare trebuie sa dea iubire, nu sa o ceara.

401)Orice credincios la care dragostea nu este principala trasatura de caracter, nu-i credincios.

403) Dumnezeu se daruie fara masura celor ce-L iubesc ..awww.

405) Tot ce inceteaza vreodata, n-a fost dragoste. Dragostea nu inceteaza.

406) Celui ce iubeste adevarul nu-i este greu sa sufere pentru el.

407) Daca mintea ta ar fi plina de dragoste, n-ar mai ramane nici o parte a ei libera pentru intrarea altor ganduri . ( adevarat)

408) Dragostea merge mana in mana cu curajul.

409) Adevaratul credincios nu trebuie sa aiba numai lumina in cap, ci si foc in inima.

410) Fiecare om are nevoie de mai multa dragoste decat merita.

411) Dragostea de Dumnezeu! nu se masoara dupa cat de bine stii sa vorbesti , sa critici pe altii , ci dupa cat stii sa faci.

413) CEl desavarsit nu-i religios, care -si pierde vremea cu indeplinirea multor ceremonii de inchinare catre un Dumnezeu nevazut, ci este un om calauzit de dragoste, pentru ca legatura desavarsirii este dragostea ( Coloseni 3:14).

414) Rabzi usor o convorbire, daca dragostea te face sa fii interesat in ce-l priveste pe aproapele.

416) Dragostea fata de cineva te poate obliga sa i te opui cand il stii manat de un gand care pe el il va nenoroci.

417) Dragostea curata transforma visul vietii in adevar. ( fara cuvinte)

419) O picatura dom oceanul iubirii lui ISUS valoreaza mai mult decat o mare plina de fericire pamanteasca.

420) Dragostea este singura CHEIE care deschide cerul .

421) Nu poti iubi pe Dumnezeu fara a iubi pe trimisul Lui, mai ales cand iti aduce un mesaj.


Sunt foarte multumitor lui ISUS pentru ca ma iubeste si mi-a demonstrat asta venind in lume si pentru mine un pacatos. Ii multumesc si de martiriii care au scris asa ceva inspirati de Duhul Dragostei Sfinte.

Acestea sunt idealuri realiabile.
Prin ISUS.
:)
amin amin!

cat mai apucati din ultimele zile din an ..va dau un sfat cald
NU INTRA IN NOUL AN CU POVARA TA!

Ci lasa povara ce o ai din anul 2007 in Bratele lui ISUS!
cu drag...un flamand dupa iubirea Lui.
























Richard si Sabina Wurmbrand


vineri, 28 decembrie 2007

seven













Sapte sfaturi vrednice de luat in seama!

Să nu faci nici o faptă pe care ai dori să n-o vadă Dumnezeu.
Să nu vorbeţti nici un cuvânt pe care ai vrea să nu-l audă Dumnezeu.
Să nu scrii nimic ce ai dori ca Dumnezeu să nu citească.
Să nu te duci nicăieri unde te-ai teme să nu te întalneşti cu Dumnezeu.
Când eşti între oameni, veghează asupra cuvintelor tale.
Când eşti în familie, veghează asupra faptelor tale.
Când eşti singur, veghează asupra gândurilor tale.









Sapte lucruri pe care nu le vei regreta niciodata!

Să arăţi bunătate unei persoane în vârstă.
Să distrugi o scrisoare scrisă la nervi.
Să-ţi ceri scuze, salvând o prietenie.
Să opreşti o ceartă pe cale să distrugă reputaţia cuiva.
Să-l ajuţi pe adolescent să se găseasca pe el însuşi.
Să-ţi faci timp să faci ceva frumos pentru mama ta.
Să accepţi părerea lui Dumnezeu despre orice lucru.

joi, 27 decembrie 2007

Jesus vs Santa Claus.....











• Mosul locuieste la Polul Nord ... ISUS este pretutindeni
• Mosul calatoreste intr-o sanie ... ISUS calareste pe vant si umbla pe ape.
• Mosul vine odata pe an ... ISUS este un ajutor prezent intotdeauna.
• Mosul iti umple ciorapii cu bunatati ... ISUS are grija de toate nevoile tale.
• Mosul vine pe cos neinvitat ... ISUS sta la usa si bate, si apoi intra in inima ta cand il inviti( este politicos si se prezinta ).
• Trebuie sa stai la coada sa-l vezi pe Mos ... Lui ISUS trebuie doar sa-i pomenesti Numele si deja e langa tine.
• Mosul vine noaptea (timpul intunericului) ... timpul Lui ISUS e ziua.
• Mosul te rasplateste dupa comportament si unor micuti le spune „mai bine ai fi cuminte” … ISUS rasplateste in baza a ceea ce il lasi pe El sa faca prin Credinta.
• Mosul te lasa sa stai pe genunchiul lui ... ISUS te lasa sa te odihnesti in bratele Lui.
• Mosul nu-ti stie numele, si tot ce el iti poate spune este „Hei, micuto, cum te cheama?” ... ISUS a stiut numele noastre inainte sa le stim chiar noi.
Isus nu-ti stie doar numele, El iti stie si adresa.
• El stie si trecutul si viitorul. El stie si cate fire de par avem in cap.
• Mosul are un burtoi ca un bol plin de jeleuri... ISUS are o inima plina de dragoste.
• Tot ce Mosul ofera este HO HO HO ... ISUS ofera sanatate, ajutor si speranta.
• Mosul iti spune „nu mai plange” ... ISUS spune: „arunca ingrijorarile tale asupra mea si voi purta Eu de grija.”
• Ajutoarele Mosului fac jucarii ... ISUS creaza o viata noua, vindeca inimi ranite, repara case distruse si ridica „vile”
• Mosul te poate distra ... ISUS iti da bucurie, care este taria ta.
• In timp ce Mosul iti pune darurile sub pom... ISUS a devenit darul nostru si a murit pe un lemn (dintr-un pom)
Este evident ca nu se poate face comparatie. Avem nevoie sa ne amintim Cine este personajul principal al Craciunului. Avem nevoie sa-L punem pe Hristos inapoi in Craciun.
Da, ISUS este mai bun, mai bun chiar ca Mos Craciun.

Christmas story




















Intelepciunea copiilor...

Cu ceva vreme in urma, un prieten de-al meu si-a pedepsit fetita de 3 ani pentru ca i-a stricat o rola intreaga de hartie aurie pentru impachetat. Nu prea statea bine cu banii, si s-a infuriat foarte tare atunci cand fetita a incercat sa decoreze o cutie pentru a o pune sub pom. Oricum, micuta a adus cadoul tatalui sau in dimineata urmatoare si spuse: „Acesta e pentru tine, tati!” Tata s-a simtit jenat de reactia lui de cu o zi inainte, dar mania i-a revenit cand a vazut ca in cutie nu era nimic. A strigat la ea: „Nu stii ca atunci cand dai cuiva un cadou, ar trebui sa fie ceva inauntru cutiei?”
Fetita s-a uitat la el cu lacrimi in ochi si a spus: „Oh, tati, dar nu e goala! Am pus pupicuri in cutie. Toate pentru tine, tati!” Tatal a fos zdrobit. Si-a luat fetita in brate si si-a cerut iertare.
Prietenul meu mi-a spus ca a tinut acea cutie aurie langa patul lui ani la rand. Cand era dezamagit, lua un pupic imaginar din cutie, si se gandea la dragostea copilului care l-a pus acolo.

paltinish oxig3n




















"Trenuletzu" si "bobu"si sacuuu au fost printre atractivitati.
Ieri pe partiile din Paltinish.

miercuri, 26 decembrie 2007

Adevarata semnificatie a Craciunului

A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar povesti… a fost odata, in vremuri deloc indepartate, intr-un satuc mic-mic, o famile de tarani care avea doi copii.

Tatal nu credea in Dumnezeu, si nu ezita sa spuna si altora ce simtea el in legatura cu religia si sarbatorile crestine, cum ar fi Craciunul.








Sotia lui credea insa, si ea si-a crescut copiii astfel incat sa aiba credinta in Dumnezeu si in Isus, in ciuda comentariilor lui negative, prin care se impotrivea la orice.

Intr-un ajun al Craciunului incarcat de zapada, sotia si-a luat copiii la o slujba crestina in satul in care locuiau.

L-a invitat si pe el, dar a refuzat:


___________________________
“Prostii, daca ar exista intr-adevar Dumnezeu iar Isus ar fi fiul Sau, de ce l-ar fi trimis El pe pamant cu chip de om? Daca e atotputernic, de ce sa se coboare El pana la nivelul nostru? Nu pot sa cred asa ceva, n-are nici un inteles!”


Asa ca ea si copiii au plecat, iar el a ramas acasa.





N-a trecut mult si vantul a inceput sa bata mai tare, viscolind zapada. In timp ce barbatul se uita afara pe fereastra, tot ce vedea era o furtuna de zapada.

S-a asezat sa se odihneasca inainte de a aprinde focul pentru a incalzi casa peste noapte.

___________________________

Si chiar atunci a auzit un zgomot puternic. Ceva a lovit fereastra. Apoi inca unul. S-a uitat afara, dar nu a putut sa vada prin viscol mai mult de cateva urme pe zapada. Cand vantul s-a mai linistit, el a mers afara sa vada ce anume a lovit fereastra. Pe campul de langa casa a vazut un stol de gaste salbatice.

Se parea ca ele zburau spre tarile calde pentru perioada de iarna cand au fost prinse de viscol si nu au mai putut inainta. Pasarile s-au pierdut si au esuat la ferma lui, fara mancare si fara adapost. Isi miscau aripile si zburau in jurul terenului in cercuri mici, orbite si fara nici un scop. Cateva din ele se pare ca s-au izbit de geam.

Taranul, om cu inima calda, iubitoare, s-a gandit ca le-ar putea adaposti la ferma lui, de vreme ce nu puteau sa mai zboare spre sud pe o astfel de vreme.









„Ferma ar fi un loc tare bun pentru ele sa stea. Este calduroasa si sigura, ar putea sa-si petreaca noaptea aici si sa astepte sfarsitul furtunii.”


Asa ca a mers pana la ferma si a deschis larg usile, apoi a asteptat, sperand ca ele vor observa ferma deschisa si vor intra. Gastele dadeau insa din aripi invartindu-se fara nici un scop si se parea ca nu au observat ferma si nici ca si-au dat seama ce ar insemna aceasta pentru ele.






Barbatul a incercat sa le atraga atentia, dar tot ce a reusit a fost doar sa le sperie, si ele s-au mutat mai departe. Taranul a intrat in casa si a iesit apoi cu o bucata de paine, a rupt-o si a facut o dara de firimituri care sa le conduca spre ferma. Dar ele tot nu au inteles.

S-a dus in spatele lor si a incercat sa le indrepte spre ferma, dar ele s-au speriat si mai tare. S-au raspandit in toate directiile, numai spre ferma nu.
Nimic din ce a facut nu le-a determinat pe gaste sa ajunga in locul unde le-ar fi fost cald si unde ar fi fost in siguranta.

„De ce nu ma urmeaza?! Nu pot sa vada ca acesta este singurul loc unde ele ar putea supravietui furtunii?”

Tot gandindu-se la asta si-a dat seama ca ele pur si simplu nu vor urma un om.

„Doar daca as fi unul de-al lor as putea sa le salvez!”, a spus el tare.

Atunci i-a venit ideea. A intrat in ferma, a scos una din propriile lui gaste si a purtat-o in bratele sale pana a ajuns in spatele stolului de gaste salbatice. Apoi i-a dat drumul.

Gasca lui a zburat printre celelalte direct spre ferma si, una cate una, celelalte gaste au urmat-o spre acel loc sigur.

Barbatul a ramas tacut pentru un moment in timp ce cuvintele pe care le-a spus cu cateva minute mai devreme i-au revenit in minte:

„Doar daca as fi unul de-al lor, atunci le-as putea salva!”





Apoi s-a gandit la ceea ce i-a spus sotiei mai devreme:

„De ce Dumnezeu s-ar fi smerit atat pe Sine ca sa vina pe pamant si sa traiasca in trup de om?”



Dintr-o data, totul a avut sens. Aceasta e ceea ce a facut Dumnezeu. Noi am fost ca si gastele – orbi, pierduti, disperati. Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Sau ca sa ne arate calea si sa ne salveze.

„Aceasta este adevarata insemnatate a Craciunului!”






Privirile i s-au luminat cand a inteles. In timp ce viscolul se potolea, sufletul lui a devenit linistit contempland acest minunat gand.

Ani de indoiala si necredinta au disparut ca si furtuna trecatoare. A ingenunchiat in zapada si a rostit prima rugaciune din viata lui:

„Multumesc, Doamne, ca ai luat chip de om si ai venit sa ma scoti din furtuna!”

Sarbatori fericite!!!

Farmecul zilelor de Craciun sa te insufleteasca
si sa-ti lumineze toata fiinta!

Bucura-te de adevarata semnificatie a acestei sarbatori alaturi de toti cei pe care ii iubesti!



Sursa:

www.damaideparte.ro


Care este teologia ta?

Powered By Blogger
Blogosfera Evanghelică