un alt duh si o inima intreaga Lui

Ce stia batranul Caleb despre sufletul masculin...
si femeile de azi nu stiu, iar barbatii aproape ca uita!?

de Gili Indrie
pastor Biserica Baptista Vox Domini - Timisoara


Traim intr-o lume domesticita; exista un grad mare de predictibilitate a etapelor vietii; baietii si barbatii isi traiesc aventura vietii in birouri luminoase, dotate cu computer, aer conditionat, celulare, si imprumuturi la banca; vorbesc cu usurinta cu X din Franta, cu Y din Canada; despre Z care sta la biroul alaturat nu stiu aproape nimic. Geamurile termopan dau impresia de transparenta iar jaluzelele de verticalitate. Ambientul este curat; curat si steril, mai mult steril; steril pana la plictiseala. Corsetul invizibil al vietii de orasean cu visul aproape implinit este foarte strans; o diploma, un \"job\", o masina, o Ileana Cosanzeana, o....casa! apoi, monotonie; unii, nu rezista si o iau de la inceput: o alta diploma, un alt job, o masina noua, o Ileana sanziana noua, o alta desertaciune! Undeva in strafundurile inimii, asemeni povestilor cu Fat-Frumos, baietii & barbatii, au ascunsa, in doze diferite, dorinta (universala) de aventura, de solidaritate, de lupte, de singuratate, de cuceriri, de libertate, de recuceriri.
Personajul principal feminin din romanul Baltagul, Vitoria Lipan, a inteles ca barbatul ei traia dupa un anume ritm al apropierii si al departarii, al venirii si al plecarii si si-a ajustat viata si asteptarile dupa aceasta intelegere a masculinitatii. Stia ca barbatul este ca un „bumerang”, trebuie sa-i dai drumul ca sa se intoarca inapoi.

Cu toate ca a trait multi ani in vreme de razboi, cu moartea la tot pasul, si deci riscul aventurii era la moda, Caleb a inteles ca batalia pentru o cetate greu de cucerit si inima unei Acsa este un factor motivator suficient de puternic pentru ca un suflet ca al lui Otniel sa intre in rezonanta. Probabil ca Otniel era satul de razboi, poate chiar plafonat de atata razboi. Dar, o noua misiune, o noua provocare, o noua motivatie, poate inaripa ceea ce parea ca prinde radacini, poate starni pasiuni ce hibernau, poate deschide zagazul unui entuziasm inimaginabil. Sufletul masculin are nevoie, periodic, de provocari, de retrageri, de cuceriri si recuceriri. Femininele intelepte pricep aceste adevaruri ascunse, isi ajusteaza asteptarile si coopereaza la cuceririle lor, devenind ele insele cetatile ce trebuiesc recucerite si frumusetile ce trebuiesc descoperite si redescoperite.

Mersul lumii acesteia dar si al contextului bisericesc contribuie la domesticirea si sterilitatea sufletului masculin; de departe, se doreste un barbat bun, docil, cuminte, supus, calm, decent, disponibil, predictibil, dar, de aproape, el este unul ofilit, sacrificial, casnic, sters. Barbatii extreme nu sunt de dorit, adica reci sau in clocot, ci se prefera cei caldicei, standard, numai buni de tinut si intretinut in biserica, ideali pentru legumizare si conservare. Caleb ne spune ca focul inimii se poate stinge...dar se poate si reaprinde! La orizontul bisericii se prefigureza un ,,Debir’’, o noua locatie, un loc pe care va trebui sa-l “cucerim”. Otniel se gandeste ca provocarea credintei si rasplatirea este suficient de mare ca sa merite riscul aventurii.

.....

Mai sunt tineri asemeni lui Caleb si Iosua azi?
Da
Depinde de noi (decizia) sa ascultam de Dumnezeu sa ne transforme in astfel de oameni.
INSA ADUNATUL DE TROFEEE feminine..este goana dupa mori de vant. Dumnezeu prefera barbatii care iubesc aventura credintei, il urmeaza pe EL si il cred pe Cuvant.Oameni care cred si se supun Cuvantului Sau. Doar Cuvantul Lui se implineste unul cate unul.

Recent am descoperit personal in scriptura un verset uimitor despre Caleb, in Numeri 14:24 :

Iar pentruca robul Meu Caleb a fost insufletit de un alt duh,
si a urmat in totul calea Mea, il voi face sa intre in tara in care s-a dus, si urmasii lui o vor stapani.

Imi place mult si varianta in engleza:
But because my servant Caleb has a different spirit and follows me wholeheartedly, I will bring him into the land he went to, and his descendants will inherit it. Numbers 14:24

Sa ascultam si noi de Domnul cu inima intreaga predata Lui.
Sa ii permitem Lui sa ne conduca viata.
Sa ii permitem Cuvantului sau sa ne calauzeasca pasii si privirea.
Sa lasam pe Domnul sa iasa in evidenta in vietiile noastre.
Sa ne dorim ca ISus sa ne modeleze intreaga viata, gandire, vorbire= traire.

Asta sa fie lupta noastra zilnica.
Sa dam TOTUL PENTRU GLORIA LUI.
Biruinta este a Domnului Dumnezeu.
Nu avem nimic bun in noi insine - tot ce avem bun este "duhul Lui".
Sa fluturam Steagul Numelui si Frumusetii Caracterului Sau.

ce inseamna sa fii o feminina adevarata ?

Dragi strajeri,
In sfarsit am gasit si eu un pic de timp ca sa pot scrie despre ceea ce Dumnezeu mi-a vorbit.

Marti, poate va aduceti aminte a fost acea rugaciune pentru Croatia,la care au fost chemati in fata toti barbatii din sala sa mijloceasca pentru cauza celor din Croatia, iar noi fetele si femeile mijloceam din sala pentru ei. In momentul in care s-a facut chemarea pentru barbati ca ei sa se sfinteasca si sa porneasca la lupta impotriva celui rau, fiind aliati cu Dumnezeu, am simtit atunci ca cea mai mare bucurie m-a cuprins. N-am inteles niciodata de ce femeile in vechime erau bucuroase ca barbatii lor merg la lupta insa atunci experimentasem o asemenea bucurie.Simteam ca acolo chiar nu e locul meu ci locul meu si al celorlalte femei era sa stam si sa-i sustinem in rugaciune. Ii multumesc Domnului ca mi-a aratat care e rolul barbatului si a pus in mine un respect profund fata de barbati care pana acum era doar teoretic(stiam ca asa trebuie). Vedeam cum fericirea intra in mine prin faptul ca stateam acolo unde Domnul m-a pus sa stau, la locul de mijlocire.

Va marturisesc ca de cand ma stiu am fost o fata care sustinea feminismul.Stiam ca si noi femeile putem, de ce ei..?

tot ei care ne-au facut atat rau de-a lungul istoriei...aveam in mine o rana care trebuia vindecata...si pe care Domnul a vindecat-o...Ii multumesc mult si Ii dau slava ca numai El putea sa mi-o vindece...
Asa m-am bucurat de biruinta Domnului si de faptul ca barbatii,alaturi de Domnul, au inceput un razboi impotriva celui rau...sunt mandra de ei..si ii respect pentru ceea ce a pus Dumnezeu in ei...slava Lui...cand am ajuns impreuna cu cei din Resita la locul unde innoptam, le-am spus baietilor cat de mandra sunt de faptul ca Dumnezeu i-a creat..am vazut cum o usurare a aparut pe fata lor..parca nu le venea sa creada si nu pentru faptul ca ei sunt mari ci pentru faptul ca am hotarat sa-i sprijinim in lupta..a fost un moment minunat..chiar daca in ziua de azi barbatii sunt priviti de sus de femei

noi fiicele Domnului vrem sa-i privim asa cum ii priveste Dumnezeu...

Vreau sa dau slava Domnului pentru minunile pe care le face El in noi si pentru faptul ca El,Dumnezeul ostirilor e in fruntea noastra si ne descopera mereu lucruri la care poate ca nu ne-am gandit vreodata...
Doresc ca Dumnezeu sa lucreze in continuare si sa ni se descopere tot mai mult in fiecare zi fiecaruia..

Cu multa dragoste, Alina din Resita