Patronii români angajează puşcăriaşi

Angajatorii au găsit o soluţie inedită şi ieftină la criza de personal: încep să lucreze cu deţinuţi, pe care-i plătesc cu 700-800 de lei pe lună

Companiile româneşti care se confruntă cu o criză de personal apelează, de la începutul lunii mai, la deţinuţii din închisori pentru a-şi completa efectivele de muncitori. Astfel, în urma unui parteneriat încheiat între Patronatul de Comerţ, Turism, Industrie şi Servicii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, compania Avicola Mihăileşti, producătorul de carne de pui deţinut de AgroNutrisco, a angajat 50 de deţinuţi de la Penitenciarul Giurgiu, la începutul lui mai, pe baza unui contract de prestări servicii.

„A fost cea mai uşoară şi mai ieftină alternativă de acoperire a deficitului de forţă de muncă. Am încercat mai bine de un an să importăm muncitori din India, însă procesul a fost blocat din cauza birocraţiei.

Anul acesta vom mai angaja o altă tranşă de 50 de muncitori“, a declarat Geanina Ezer, directorul general al Avicola Mihăileşti. Totodată, directorul de producţie al firmei Caliprix, Ahbenni Zakir, unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală de orez, a declarat că intenţionează să angajeze între 30 şi 50 de deţinuţi de la Penitenciarele Rahova şi Jilava.

„Încă suntem în tratative cu conducerea penitenciarelor, însă ne dorim să angajăm deţinuţi care vor urma nişte cursuri de calificare, iar când îşi vor termina de ispăşit pedeapsa vor fi ca şi reintegraţi în societate“, a precizat Zakir. Preşedintele Patronatului de Comerţ, Turism, Industrie şi Servicii, Ion Dedu, a declarat că Executivul trebuie să găsească modalităţi legale pentru ca deţinuţilor care lucrează cu carte de muncă în diferite societăţi să li se considere perioada lucrată ca vechime în cartea de muncă atunci când vor ieşi la pensie. „Deţinuţii ar trebui să beneficieze de asigurările pentru pensii şi şomaj. În prezent, din veniturile realizate de aceştia este reţinută numai contribuţia la asigurările de sănătate de 6,5%”, a afirmat Dedu.

Geanina Ezer spune că salariile brute acordate deţinuţilor care muncesc la Mihăileşti depăşesc salariul minim pe economie, iar Ion Dedu spune că deţinuţii primesc între 700 şi 800 de lei pe lună. Deocamdată, din veniturile realizate de deţinuţi, 30% revin acestora şi 70% se reţin la bugetul de stat. În plus, la trei zile de muncă, deţinutului i se scade o zi din pedeapsă. Potrivit Administraţiei Penitenciarelor, în închisorile din România sunt aproape 9.000 de deţinuţi, iar potrivit ANOFM, deficitul de forţă de muncă este de 80.000 de locuri de muncă. Patronatele au înaintat în martie Ministerului Muncii un document prin care cer simplificarea procedurii de aducere în ţară a muncitorilor străini, pe motiv că deficitul ar fi mult mai mare. „Un studiu realizat de către reprezentanţi ai mediului de afaceri şi de către oficialii MMFES arată că numărul de locuri de muncă necesar a fi ocupat de aproximativ 300.000 reprezintă o pierdere potenţială de PIB de trei-patru miliarde de euro”, se arată în document, potrivit cotidianului ,,Business Standard“.

Săptămâna trecută a avut loc, de altfel, la Galaţi, prima bursă a locurilor de muncă destinată deţinuţilor, la care au participat 100 de persoane (10% din numărul total de deţinuţi ai Penitenciarului din Galaţi), care au fost intervievate de reprezentanţii celor şapte angajatori prezenţi acolo. Patronii au dorit muncitori calificaţi în mai multe domenii şi chiar oameni cu studii superioare.